SPECIAL EVENTS AND TERRORISM – HISTORICAL REFERENCES (II)<\/p>\n
THERE`S NO IDEAL WORLD!<\/p>\n
Abstract<\/p>\n
In Part III of the article are highlighted some aspects of intelligence services activities in preventing and combating terrorist acts. It presents the work carried out by U.S. intelligence to kill the terrorist Osama Bin Laden. Are highlighted some of the high-end technical means and weapons built by U.S., which can be used against terrorists. Also, are highlighted some of the activities undertaken to replace communism with a democratic disposition.<\/p>\n
Again reference is made to those persons who are considered traitors to the country.<\/p>\n
Key words: intelligence, terrorist Osama Bin Laden, Patriot Act, high-end technical means and weapons, SEALS elite troops, Al Qaeda, the contribution of intelligence to the socialist camp.<\/p>\n
\u00a0Rezumat<\/p>\n
\u00cen partea a III-a a articolului sunt scoase \u00een eviden\u0163\u0103 unele aspecte privind activit\u0103\u0163ile serviciilor de informa\u0163ii \u00een prevenirea \u015fi combaterea actelor teroriste. Este prezentat\u0103 activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de serviciile de informa\u0163ii americane pentru uciderea teroristului Osama Bin Laden. Sunt scoase \u00een eviden\u0163\u0103 c\u00e2teva din mijloacele tehnice performante \u015fi armele construite de S.U.A., care se pot folosi \u00eempotriva terori\u015ftilor. Totodat\u0103, sunt eviden\u0163iate c\u00e2teva din activit\u0103\u0163ile \u00eentreprinse pentru \u00eenlocuirea comunismului cu o or\u00e2nduire democratic\u0103.<\/p>\n
\u015ei de data aceasta se fac referiri la acele persoane care sunt considerate tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103.<\/p>\n
Cuvinte cheie: serviciile de informa\u0163ii; teroristul Osama Bin Laden; Legea Patriot ( Patriot Act); mijloace tehnice \u015fi arme performante; trupele de elit\u0103 SEALS; Re\u0163eua Al Qaeda; contribu\u0163ia serviciilor de informa\u0163ii la dispozi\u0163ia lag\u0103rului socialist.<\/p>\n
\u00a01. Aspecte privind activit\u0103\u0163ile serviciilor de informa\u0163ii \u00een prevenirea \u015fi combaterea actelor teroriste.<\/p>\n
\u00a0De-a lungul timpului, serviciile de informa\u0163ii \u015fi contrainforma\u0163ii din toate statele lumii au avut un rol foarte important \u00een sistemele de ap\u0103rare \u015fi securitate din \u0163\u0103rile lor.Aceste servicii au cerut multe jertfe genera\u0163iilor ce au precedat \u015fi vor mai cere \u00eenc\u0103. \u00cen multe \u0163\u0103ri, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, num\u0103rul celor care s-au sacrificat \u00een \u00eendeplinirea misiunilor pentru ap\u0103rarea intereselor \u0163\u0103rii este destul de mare. Dar, din p\u0103cate, \u00een \u0163ara noastr\u0103, ace\u015ftia au fost uita\u0163i sau critica\u0163i de genera\u0163iile care au urmat.<\/p>\n
Aceste servicii de informa\u0163ii, institu\u0163ii de intelligence, \u015fi-au c\u0103p\u0103tat prestigiul prin ac\u0163iunile organizate \u00een ap\u0103rarea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00een confrunt\u0103rile cu organiza\u0163ii \u015fi grup\u0103ri teroriste sau cele care au atentat la securitatea statal\u0103.<\/p>\n
Unul dintre cele mai importante cazuri solu\u0163ionate, \u00een ultimul timp, de serviciile de informa\u0163ii \u015fi contrainforma\u0163ii americane, este uciderea teroristului Osama Bin Laden (foto), care a adus prejudicii foarte mari at\u00e2t\u00a0 S.U.A., c\u00e2t \u015fi altor \u0163\u0103ri. Despre acest terorist \u015fi crimele comise de re\u0163eaua organiza\u0163iei sale Al Qaeda s-au prezentat \u00een pres\u0103 o serie de date. Osama Bin Laden, fost ofi\u0163er de informa\u0163ii, cu preg\u0103tire \u00een domeniul terorismului \u015fi actelor de diversiune, a ac\u0163ionat \u00een Afganistan \u00eempotriva trupelor sovietice care se aflau pe teritoriul acestei \u0163\u0103ri, organiz\u00e2nd o serie de acte teroriste \u00een care \u015fi-au pierdut via\u0163a un num\u0103r mare de militari sovietici \u015fi de afgani care de\u0163ineau func\u0163ii politice \u015fi \u00een administra\u0163ia de stat. Gorbaciov este cel care a decis retragerea trupelor sovietice din Afganistan, \u00een urm\u0103 cu peste 21 de ani, dup\u0103 un r\u0103zboi care a durat un deceniu. \u00centr-un\u00a0 interviu acordat recent BBC Moscova, Gorbaciov a declarat c\u0103 \u00eenaintea retragerii U.R.S.S. din Afganistan, s-a ajuns la un acord cu Iranul, India, Pakistan \u015fi S.U.A., urm\u00e2nd ca Afganistanul s\u0103 fie \u0163ar\u0103 neutr\u0103, democrat\u0103, care s\u0103 men\u0163in\u0103 rela\u0163ii bune cu vecinii s\u0103i \u015fi cu S.U.A. \u015fi\u00a0 U.R.S.S. \u201eAmericanii au spus mereu- declara Gorbaciov \u2013 c\u0103 sprijin\u0103 acest lucru, dar \u00een acela\u015fi timp antrenau militan\u0163i, aceia\u015fi care terorizeaz\u0103 ast\u0103zi Afganistanul \u015fi din ce \u00een ce mai mult Pakistanul\u201d.\u00b9<\/p>\n
Un alt demnitar, fostul pre\u015fedinte al Pakistanului, Pervez\u00a0 Musharraf, a declarat la Washington, c\u0103 din anul 1979 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989 a lansat \u201eJihadul\u201d \u00eempotriva trupelor sovietice. \u201eCalific acest r\u0103zboi drept \u201eJihad\u201d \u2013 declara Pervez la Ria Novosti \u2013 pentru c\u0103 am dorit s\u0103 implic\u0103m mujahedinii din toat\u0103 lumea \u00een lupta \u00eempotriva Armatei Ro\u015fii…De asemenea, am antrenat \u015fi \u00eenarmat pe teritoriul\u00a0 nostru talibani, \u00eenainte de a-i trimite \u00een Afganistan… Dup\u0103 ce talibanii au ajuns la putere, \u00een 1996, Afganistanul a devenit un centru al terorismului\u201d.\u00b2<\/p>\n
Dup\u0103 eliberarea Afganistanului \u015fi retragerea trupelor sovietice, Osama Bin Laden \u015fi-a constituit organiza\u0163ia Al Qaeda, membrii acesteia fiind bine instrui\u0163i \u015fi preg\u0103ti\u0163i \u00een organizarea actelor teroriste. Nu au fost pu\u0163ine la num\u0103r actele teroriste puse la cale de aceast\u0103 grupare, exist\u00e2nd foarte multe pierderi de vie\u0163i omene\u015fti \u015fi pagube materiale. Este semnificativ atacul terorist care a avut loc \u00een S.U.A., la 11 septembrie 2001, asupra World Trade Center, unde \u015fi-au pierdut via\u0163a peste 3000 de persoane. Dup\u0103 acest eveniment deosebit de grav, s-au \u00eentreprins o serie de m\u0103suri printre care \u015fi adoptarea Legii Patriot (Patriot Act), act normativ complex care cuprinde o serie de m\u0103suri de prevenire \u015fi combatere a terorismului pe teritoriul S.U.A. \u015fi la nivel interna\u0163ional. O alt\u0103 m\u0103sur\u0103 a constat \u015fi \u00een stabilirea unei noi strategii a serviciilor de informa\u0163ii pe linia terorismului \u015fi suplimentarea de fonduri financiare. S-a recunoscut faptul c\u0103 anterior lui septembrie 2001, culegerea de informa\u0163ii preventive legate de terorism, de\u015fi semnificativ\u0103, nu s-a bucurat de o finan\u0163are suficient\u0103 \u00een cadrul Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Securitate (NSA).<\/p>\n
Atacurile din 11 septembrie 2001 au avut un profund impact nu doar asupra serviciilor de informa\u0163ii \u015fi a institu\u0163iilor de aplicare a legii din S.U.A., ci \u015fi a celor din \u00eentreaga lume. Atentatele au determinat numeroase servicii de informa\u0163ii din lume, inclusiv cele din Rom\u00e2nia,\u00a0 s\u0103-\u015fi reevalueze activitatea \u00een prevenirea \u015fi combaterea\u00a0 terorismului.<\/p>\n
Institutul pentru Descoperirea Entit\u0103\u0163ilor Teroriste Interna\u0163ionale\u00a0 (SITE), cu sediul \u00een Washington, \u015fi-a concentrat aten\u0163ia asupra grup\u0103rilor teroriste islamice. O concluzie care s-a desprins dup\u0103 evenimentele din 11 septembrie 2001 a fost \u015fi aceea c\u0103 terori\u015ftii au studiat cu mare aten\u0163ie sistemul telefonic american, alimentarea cu ap\u0103, serviciile publice dirijate computerizat \u015fi alte domenii. \u00cen conformitate cu Legea Patriot, s-au luat m\u0103suri pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u015fi perfec\u0163ionarea acestor sisteme. O m\u0103sur\u0103 important\u0103 pe care au luat-o autorit\u0103\u0163ile americane a constat \u015fi \u00een construirea unor mijloace tehnice performante \u015fi arme, care s\u0103 fie folosite \u00een ac\u0163iunile pe care le \u00eentreprind \u00eempotriva terori\u015ftilor. Sunt semnificative urm\u0103toarele:<\/p>\n
\u2022 Avionul f\u0103r\u0103 pilo\u0163i MQ9 Recaper Drone. Acesta a fost lansat la sf\u00e2r\u015fitul anului 2001 \u015fi poate zbura f\u0103r\u0103 pilot \u015fi are o autonomie de p\u00e2n\u0103 la 36 de ore. Ca urmare a sistemelor ultraperformante cu care este dotat, poate repera \u0163inta chiar \u015fi de la trei kilometri distan\u0163\u0103.<\/p>\n
\u2022 Arma cu laser PHASR Rifle, dat\u0103 \u00een folosin\u0163\u0103 \u00een anul 2008, care are capacitatea de a orbi temporar orice persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een raza sa de ac\u0163iune. De obicei se utilizeaz\u0103 \u00een ac\u0163iunile \u00een care sunt folosi\u0163i a\u015fa numi\u0163i deschiz\u0103tori de drumuri, atunci c\u00e2nd \u00een spate se asigur\u0103 ac\u0163iunea armat\u0103 propriu-zis\u0103.<\/p>\n
\u2022 Pu\u015fca AA12 Atchisson Assault Shotgun, care a fost testat\u0103 \u00een anul 2005. Este o arm\u0103 automat\u0103 cu care se pot executa p\u00e2n\u0103 la cinci focuri pe secund\u0103, dovedind c\u0103 poate fi folosit\u0103 \u015fi la 9.000 de runde de tragere, f\u0103r\u0103 s\u0103 necesite cur\u0103\u0163are sau s\u0103 existe deficien\u0163e \u00een utilizare.<\/p>\n
\u2022 Panoul cu lasere electro-\u015foc THE TASER SHOCKwave, care poate electrocuta orice persoan\u0103 care se apropie la mai pu\u0163in de 7, 6 m de dispozitiv.<\/p>\n
\u2022 Unda care provoac\u0103 dureri insuportabile<\/p>\n
\u2013 THE ACTIVE DEMIAL System. Emite, cu ajutorul unui dispozitiv special montat \u00een spatele autovehiculului , unde electromagnetice. \u00cen contact cu pielea, acestea produc dureri insuportabile.<\/p>\n
\u2022 Tancul THE BLACK KNIGHT, care a fost dat \u00een folosin\u0163\u0103 \u00een anul 2008. Acesta poate fi controlat de la distan\u0163\u0103, fiind folosit f\u0103r\u0103 echipaj la bord, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een cazul unui atac nea\u015fteptat s\u0103 nu existe victime.<\/p>\n
\u2022 XM 2010 Enhanced Sniper Rifle, carabin\u0103 cu lunet\u0103, lansat\u0103 la \u00eenceputul anului 2011, este foarte eficient\u0103 pentru trageri la distan\u0163e mari. Pot fi \u00eempu\u015fca\u0163i 9 din 10 inamici de la peste 500 m dep\u0103rtare.<\/p>\n
\u2022 MAARS ROBOT, lansat \u00een anul 2009. Acesta dezamorseaz\u0103 bombe \u015fi poate fi utilizat \u015fi ca laborator de grenade sau ca mitralier\u0103, \u00een func\u0163ie de situa\u0163ie.<\/p>\n
\u2022 The Laser Avenger, un sistem laser montat pe vehicul militar Humee, inventat de compania Boeing. \u00cen timpul testelor, cu ajutorul acestei arme au fost distruse de la distan\u0163\u0103 c\u00e2teva proiectile neexplodate, dar \u015fi un avion spion telecomandat. Marele avantaj al\u00a0 acestei arme este c\u0103 unda emis\u0103 este invizibil\u0103.<\/p>\n
\u00a0O m\u0103sur\u0103 \u00eentreprins\u0103 de americani a constat \u015fi \u00een constituirea \u015fi preg\u0103tirea unor trupe speciale de lupt\u0103 \u00eempotriva terori\u015ftilor, trupe de elit\u0103, numite SEALS, care fac parte din Comandamentul de R\u0103zboi Naval Special. Semnifica\u0163ia denumirii pe care o poart\u0103 vine de la SEA-mare, A- air (aer), \u015fi L- land (p\u0103m\u00e2nt), adic\u0103 de la capacitatea lor de a opera \u00een orice condi\u0163ii.<\/p>\n
Solda\u0163ii intr\u0103 \u00een trupele SEALS pentru a-\u015fi servi \u0163ara \u015fi nu pentru a primi recompense financiare.<\/p>\n
Prin toate mijloacele informativ-operative desf\u0103\u015furate aproape de zece ani, serviciile de informa\u0163ii ale S.U.A. au reu\u015fit s\u0103 depisteze \u0163ara \u015fi localitatea unde se ascunde teroristul nr.1 al planetei, Osama Bin Laden.<\/p>\n
Dup\u0103 ce serviciile de informa\u0163ii au depistat fort\u0103rea\u0163a lui Osama Bin Laden de la Abbottabad, Pakistan, \u00een ziua de 1 mai 2011, dou\u0103 elicoptere ale armatei americane,av\u00e2nd la bord 79 de militari SEAL, timp de 40 de minute au atacat locuin\u0163a teroristului. Cu acest prilej \u015fi-au pierdut via\u0163a 20 de persoane, printre care \u015fi teroristul Osama Bin Laden, dar nici un militar din trupele SEALS.<\/p>\n
Cotidianul britanic Daily Mail a publicat recent c\u0103 persoana care\u00a0 a fost creierul opera\u0163iunii de ucidere a liderului grup\u0103rii teroriste Al Qaeda, se nume\u015fte John (nume de cod), analist \u00een cadru C.I.A., fiind responsabil cu \u00eentreaga opera\u0163iune care a vizat capturarea lui Osama Bin Laden.<\/p>\n
Membrii Al Qaeda au confirmat moartea liderului lor \u015fi i-au avertizat pe americani c\u0103 organiza\u0163ia lor nu va disp\u0103rea odat\u0103 cu decesul fondatorului ei. La o manifesta\u0163ie organizat\u0103 de ace\u015ftia, \u00een fa\u0163a Ambasadei S.U.A. de la Londra, au prezentat un mesaj \u00een care se spunea: \u201eS\u00e2ngele marelui nostru r\u0103zboinic Osama Bin Laden e prea pre\u0163ios pentru noi \u015fi pentru to\u0163i musulmanii pentru a fi v\u0103rsat degeaba. Noi vom r\u0103m\u00e2ne un blestem care \u00eei va b\u00e2ntui pe americani \u015fi pe alia\u0163ii lor. \u00cen cur\u00e2nd, cu voin\u0163a lui Alah, fericirea lor se va transforma \u00een triste\u0163e… Solda\u0163ii islamului vor continua s\u0103 planifice cu determinare comploturi p\u00e2n\u0103 vor da o lovitur\u0103 de propor\u0163ii\u201d.<\/p>\n
Liderul Al Qaeda \u00een Peninsula Arab\u0103 (AQPA), Nasser al Wahishi, a avertizat Statele Unite ale Americii c\u0103 r\u0103ul va veni dup\u0103 moartea lui Osama\u00a0 Bin Laden. \u201e… Americanii l-au ucis pe \u015feic c\u0103 jarul Jhadului se \u00eenv\u0103p\u0103iaz\u0103 \u00een prezent mai mult dec\u00e2t era \u00een timpul vie\u0163ii sale… S\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 afacerea s-a \u00eencheiat, ceea ce va urma va fi \u015fi mai r\u0103u, ceea ce v\u0103 a\u015fteapt\u0103 va fi \u015fi mai intens, \u015fi mai nociv… v\u0103 ve\u0163i mu\u015fca degetele \u015fi ve\u0163i regreta zilele \u015feicului Osama Bin Laden\u201d.<\/p>\n
Recent, re\u0163eaua terorist\u0103 Al Qaeda \u015fi-a ales oficial noul lider, \u00een persoana egipteanului Ayman al-Zawahri, \u00eenlocuindu-l pe Osama Bin Laden. Noul lider este \u00een v\u00e2rst\u0103 de 60 de ani, fiind adjunctul lui Osama Bin Laden. Din informa\u0163iile ob\u0163inute de c\u0103tre serviciile de informa\u0163ii americane, rezult\u0103 c\u0103 acesta a fost creierul atentatelor de la 11 septembrie 2001, din S.U.A.<\/p>\n
Membrii echipei SEALS care l-au ucis pe Osama Bin Laden au fost decora\u0163i de pre\u015fedintele S.U.A., Barack Obama.<\/p>\n
Americanii, cunosc\u00e2nd c\u0103 oamenii lui Oabama Bin Laden vor fi \u00een continuare foarte periculo\u015fi, \u015fi-au luat m\u0103suri de contracarare\u00a0 a tuturor ac\u0163iunilor teroriste ce urmeaz\u0103 s\u0103 le realizeze Al Qaeda. Imediat dup\u0103 aceast\u0103 ac\u0163iune, Leon Panetta, \u015feful C.I.A. a declarat c\u0103 viitorul lider Al Qaeda va deveni noul inamic public nr.1 al S.U.A.<\/p>\n
\u00a0Recent, Generalul cu patru stele\u00a0 David Petraeus\u00a0 a fost confirmat de c\u0103tre\u00a0 Senatul american \u00een func\u0163ia\u00a0 de director al C.I.A. Acesta a fost \u015fef al trupelor I.S.A.F. \u00een Afganistan. Generalul Petraeus a fost nominalizat de pre\u015fedintele Obama pentru a-l \u00eenlocui pe Leon Panetta, care urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 \u015fef al Pentagonului.<\/p>\n
\u00a0C\u00e2teva aspecte privind contribu\u0163ia serviciilor de informa\u0163ii la dispari\u0163ia lag\u0103rului socialist<\/p>\n
\u00a0A\u015fa cum am prezentat \u00een articolele anterioare \u015fi \u00een unele lucr\u0103ri editate, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial,\u00a0 lumea a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103 sisteme: capitalist \u015fi socialist. \u00cenc\u0103 de la \u00eemp\u0103r\u0163ire, \u00eentre aceste sisteme a \u00eenceput o lupt\u0103 de suprema\u0163ie. O contribu\u0163ie important\u0103 \u00een aceast\u0103 lupt\u0103 au avut-o serviciile de informa\u0163ii ale celor dou\u0103 sisteme.\u00a0 Au fost perioade \u00een care au c\u00e2\u015ftigat serviciile din \u0163\u0103rile socialiste, \u00een frunte cu U.R.S.S., iar \u00een alte perioade au c\u00e2\u015ftigat cele din \u0163\u0103rile capitaliste, \u00een frunte cu serviciile americane \u015fi engleze.<\/p>\n
\u00centruc\u00e2t am lucrat peste 50 de ani \u00een Ministerul Administra\u0163iei \u015fi Internelor (1956-2000; din anul 1956-1993- ca ofi\u0163er, iar din anul 1993-2000- ca personal civil), am reu\u015fit s\u0103 cunosc foarte bine evolu\u0163ia evenimentelor din Rom\u00e2nia \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
Pe timpul c\u00e2t am fost ofi\u0163er, am lucrat \u00een mai multe unit\u0103\u0163i informativ-operative, \u00een compartimente de criminalistic\u0103, profesor \u00eentr-o \u015fcoal\u0103 de ofi\u0163eri, ofi\u0163er specialist \u00een cadrul Direc\u0163iei de \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a Ministerului de Interne, am condus mai multe sectoare de informare, analiz\u0103 \u015fi sintez\u0103.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 1989, am fost numit \u015feful Serviciului Informare Analiz\u0103, Sintez\u0103 \u015fi Dispecerat al Ministerului de Interne, func\u0163ie de\u0163inut\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 1993 , c\u00e2nd am fost trecut \u00een rezerv\u0103, av\u00e2nd v\u00e2rsta de 57 de ani. Ca urmare a preg\u0103tirii \u015fi experien\u0163ei mele, conducerea ministerului a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 preiau func\u0163ia de redactor coordonator (personal civil) la revista \u201ePoli\u0163ia Rom\u00e2n\u0103\u201d, Revista \u201ePolice Magazin\u201d \u015fi Revista \u201eLumea Interpol\u201d. Am prezentat aceste date despre autorul articolului pentru ca cititorii s\u0103 fie convin\u015fi c\u0103 ceea ce redau \u00een continuare sunt lucruri reale. \u00cen plus, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele din decembrie`89, \u00eempreun\u0103 cu un colectiv, am realizat dou\u0103 lucr\u0103ri: \u201e\u015ease zile care au zguduit Rom\u00e2na- Ministerul de Interne \u00een Decembrie 1989\u201d, \u201eAnul nou se na\u015fte-n s\u00e2nge!\u201d, continuare a volumului \u201e\u015ease zile care au zguduit Rom\u00e2nia\u201d (II).3-4 Aceste lucr\u0103ri au fost apreciate at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Cu toate c\u0103 au ap\u0103rut \u015fi alte lucr\u0103ri despre evenimentele din decembrie`89, interesele unor grupuri \u015fi persoane nu au relatat adev\u0103rul, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u201eterori\u015ftii\u201d din M.I. i-au \u00eempu\u015fcat pe cei care au ie\u015fit \u00een strad\u0103 s\u0103-\u015fi cear\u0103 drepturile \u015fi s\u0103 cear\u0103 \u00eenlocuirea comunismului cu o or\u00e2nduire democratic\u0103.<\/p>\n
Dar, s\u0103 revenim la strategia stabilit\u0103 pentru schimbarea socialismului \u00een \u0163\u0103rile unde acesta a ap\u0103rut dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n
A\u015fa cum ar\u0103tam \u00eentr-un articol publicat \u00eentr-un num\u0103r anterior,\u00a0 \u201eR\u0103zboiul Rece a \u00eenceput la Bucure\u015fti\u201d, organizat de Gardiner Wisner, un veteran al Office of Strategic Services (OSS), predecesor al C.I.A. care, dup\u0103 actul de la 23 august 1944, se afla la post \u00een Rom\u00e2nia, \u00een calitate de rezident. Acesta s-a ocupat de organizarea unei re\u0163ele de spionaj \u015fi rezisten\u0163\u0103 \u00een spa\u0163iul est-european ocupat de armata ro\u015fie.5<\/p>\n
Cu timpul, Frank Gardiner Wisner devenise condotierul modern, implicat pe toate fronturile anticomuniste din Europa, Asia \u015fi America Latin\u0103, iar trupele sale erau denumite \u201ebandi\u0163ii lui Wisner\u201d. A\u015fa, de exemplu, pe timpul administra\u0163iei Eisenhower a derulat 170 de ac\u0163iuni subversive, \u00een 48 de \u0163\u0103ri, risipind 152 de milioane de dolari \u015fi mai ales multe vie\u0163i. \u00cen r\u0103zboiul din Coreea, \u00een Birmania \u015fi \u00een Manciuria, unde din cei 212 agen\u0163i trimi\u015fi \u00een misiune, 101 au fost uci\u015fi \u015fi 111 captura\u0163i de for\u0163ele armate ale Beijingului.6 A avut \u015fi unele succese \u00een Iran (opera\u0163iunea \u201eAjax\u201d) \u015fi \u00een Guatemala (opera\u0163iunea \u201eSucces\u201d).<\/p>\n
\u00cen anul 1956, pe timpul c\u00e2nd Frank\u00a0 Wisner se ocupa de revolu\u0163ia de la Budapesta, care a e\u015fuat fiind reprimat\u0103 de tancurile sovietice, acesta a suferit o c\u0103dere psihic\u0103, iar \u00een anul 1965 s-a \u00eempu\u015fcat.<\/p>\n
Pe parcursul timpului, \u00eentre serviciile americane \u015fi sovietice, precum \u015fi alte servicii de informa\u0163ii, a existat un r\u0103zboi dur, fiecare c\u0103ut\u00e2nd s\u0103-\u015fi infiltreze agentura \u00een interiorul lor pentru a cunoa\u015fte strategiile pe care le au \u015fi pentru contracararea ac\u0163iunilor \u00eentreprinse de adversari. Din p\u0103cate, au existat \u015fi unele tr\u0103d\u0103ri din partea unor cadre \u015fi agen\u0163i ai acestor servicii, trec\u00e2nd de partea \u201einamicului\u201d, tr\u0103d\u00e2ndu-\u015fi \u0163ara (patria). Termenul tr\u0103dare (lat. traho\/trahere\/traxi\/trasis\/ tractum) are at\u00e2t semnifica\u0163ii politico-juridice, c\u00e2t \u015fi sociale. Obiecte ale tr\u0103d\u0103rii pot fi: persoane, interese, cauze, idealuri, sentimente etc sau \u0163ara (patria). Din cele mai vechi timpuri, tr\u0103darea de \u0163ar\u0103 era considerat\u0103 o boal\u0103. A sluji \u0163ara este o favoare, un titlu de onoare \u015fi de glorie, un privilegiu pe care poporul \u00eel acord\u0103 cet\u0103\u0163enilor statului na\u0163ional. Principala calitate moral\u0103 pretins\u0103 oamenilor afla\u0163i \u201e \u00een slujba \u0163\u0103rii\u201d, adic\u0103 \u00een serviciul na\u0163iunii, este cinstea\u201d.7<\/p>\n
Cel mai deosebit caz de tr\u0103dare, prezentat \u015fi \u00een num\u0103rul anterior al revistei, a fost al generalului locotenent Ion Mihai Pacepa, agent al Serviciului de spionaj american, care foarte mul\u0163i ani a informat \u201est\u0103p\u00e2nii\u201d occidentului cu toate problemele importante ale Rom\u00e2niei \u015fi a ac\u0163ionat pentru distrugerea \u015fi compromiterea Rom\u00e2niei pe plan interna\u0163ional. Datorit\u0103 acestui tr\u0103d\u0103tor de \u0163ar\u0103 ( nu cum spune \u00een c\u0103r\u0163ile sale Ion Mihai Pacepa c\u0103 i-a tr\u0103dat pe Nicolae \u015fi Elena Ceau\u015fescu), \u015fi-au pierdut via\u0163a foarte mul\u0163i ofi\u0163eri rom\u00e2ni de informa\u0163ii, care se aflau \u00een misiune \u00een unele \u0163\u0103ri, sub diferite acoperiri. Pe ace\u015ftia i-a deconspirat \u201est\u0103p\u00e2nului\u201d. Imediat dup\u0103 ce a tr\u0103dat, nop\u0163i la r\u00e2nd soseau la aeroport co\u015fciugele cu corpurile celor c\u0103zu\u0163i la datorie. Unii dintre ei au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i la Cimitirul Militar Ghencea I. Familiile lor, care \u00eenso\u0163eau defunctul, atunci au aflat c\u0103 ei au fost ofi\u0163eri de informa\u0163ii \u015fi s-au sacrificat pentru interesele patriei lor, Rom\u00e2nia. Unii dintre ofi\u0163erii de informa\u0163ii pe care i-a tr\u0103dat Pacepa au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, neafl\u00e2ndu-se \u00een localitatea unde \u00ee\u015fi aveau re\u015fedin\u0163a.<\/p>\n
Un bun prieten al meu, R.M., care era angajat la un Concern Siderurgic \u00een R. F. Germania, se afla cu \u015feful s\u0103u \u00een Turcia, a aflat de tr\u0103darea lui Pacepa \u015fi s-a \u00eembarcat \u00een primul avion spre Rom\u00e2nia. Datorit\u0103 necazurilor prin care a trecut \u015fi faptul c\u0103 \u015fi-a l\u0103sat familia \u00een R.F.G., la scurt timp, R. M. a \u00eencetat din via\u0163\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103\u00a0 Nicolae Ceau\u015fescu \u00een\u0163elegea cele spuse de Brejnev cu privire la faptul c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, americanii au un agent care de\u0163ine gradul de general \u015fi \u00eei informeaz\u0103 cu toate problemele, inclusiv cu cele din \u0163\u0103rile socialiste, Ion Mihai Pacepa putea fi depistat. Tr\u0103darea acestuia \u015fi a altor 30 de ofi\u0163eri\u00a0 din sistemul de informa\u0163ii externe al Rom\u00e2niei a scos \u00een eviden\u0163\u0103 marile deficien\u0163e existente \u00een cunoa\u015fterea oamenilor din serviciile de informa\u0163ii \u015fi lipsurile existente \u00een perfec\u0163ionarea metodelor \u015fi mijloacelor de lucru.<\/p>\n
Un alt caz care prezint\u0103 interes este al tr\u0103d\u0103torului Mircea R\u0103ceanu, fiul unor activi\u015fti de partid comuni\u015fti din ilegalitate.<\/p>\n
\u00cen timp ce se afla \u00een S.U.A. la Ambasada Rom\u00e2niei, R\u0103ceanu, \u00een anul 1974, a devenit agent secret, furniz\u00e2nd informa\u0163ii asupra politicii Rom\u00e2niei \u015fi informa\u0163ii pe teme precum drepturile omului \u015fi libertatea religioas\u0103. El a fost recrutat de un anume Bruce Trimmer, cadru al C.I.A. Pentru activit\u0103\u0163ile sale de spionaj primea 2000 de dolari pe lun\u0103, depozita\u0163i pe numele s\u0103u la o banc\u0103 american\u0103 \u015fi 5000 lei la Bucure\u015fti.<\/p>\n
Av\u00e2nd un viitor roz, Mircea R\u0103ceanu, dup\u0103 ce a absolvit Liceul Ion Luca Caragiale, a fost trimis la studii \u00een U.R.S.S., urm\u00e2nd Institutul de Rela\u0163ii Interna\u0163ionale din Moscova. Din anul 1969 a plecat la post \u00een S.U.A., unde a stat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1978, revenind \u00een aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe (s-a ocupat de rela\u0163iile cu S.U.A. \u015fi Canada). Pentru continuarea activit\u0103\u0163ilor informative cu R\u0103ceanu, ofi\u0163erul de contraspionaj care se ocupa de caz, G.M., cu ajutorul speciali\u015ftilor (tehnicieni \u015fi criminali\u015fti), a reu\u015fit s\u0103 instaleze \u00een biroul lui R\u0103ceanu tehnic\u0103 de supraveghere video. \u00cen acest fel s-a reu\u015fit s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00eentreaga activitate de spionaj pe care o desf\u0103\u015fura. Informa\u0163iile \u00eenregistrate, R\u0103ceanu le b\u0103ga \u00eentr-o pungu\u0163\u0103 de plastic lipit\u0103 cu scotch, iar c\u00e2nd mergea la Ambasada S.U.A. sau la Centrul Cultural din Bucure\u015fti, le introducea \u00een bazinul de ap\u0103 de la toaleta localului american. Aceast\u0103 depunere a materialului se f\u0103cea numai c\u00e2nd R\u0103ceanu primea semnal de la \u201e\u015feful\u201d s\u0103u. C\u00e2nd \u201e\u015feful\u201d s\u0103u ridica materialul se f\u0103cea tot printr-un semnal.<\/p>\n
De men\u0163ionat c\u0103, pe timpul c\u00e2t se afla \u00een S.U.A., la Ambasada Rom\u00e2niei, Mircea R\u0103ceanu, ofi\u0163er de informa\u0163ii, era sprijinit de Pacepa \u015fi Doicaru.<\/p>\n
Timp de peste zece ani, Mircea R\u0103ceanu a furnizat informa\u0163ii \u015fi documente de la Ambasada Rom\u00e2niei din S.U.A. \u015fi din centrala Ministerului Afacerilor Externe de la Bucure\u015fti \u015fi din Direc\u0163ia de Informa\u0163ii Externe, aduc\u00e2nd mari prejudicii statului rom\u00e2n. Faptele lui Mircea R\u0103ceanu \u00een orice\u00a0 \u0163ar\u0103 din lume sunt cosiderate tr\u0103dare de \u0163ar\u0103 \u015fi nu tr\u0103dare a conduc\u0103torului \u0163\u0103rii.<\/p>\n
Arestat la \u00eenceputul anului 1989, a fost condamnat la moarte de completul de judecat\u0103, condus de colonelul Gic\u0103 Popa, acela\u015fi judec\u0103tor care i-a condamnat la moarte \u015fi pe so\u0163ii Ceau\u015fescu, iar dup\u0103 c\u00e2teva luni avea s\u0103 se sinucid\u0103.<\/p>\n
Mircea R\u0103ceanu a fost salvat de la moarte de c\u0103tre Nicolae Ceau\u015fescu, la 9 septembrie 1989, prin comutarea pedepsei capitale \u00een 20 de ani de \u00eenchisoare.<\/p>\n
Dup\u0103 evenimentele din decembrie `89, Mircea R\u0103ceanu a fost pus \u00een libertate \u015fi s-a stabilit \u00een S.U.A., fiind consilier \u00een cadrul Departamentului de Stat al S.U.A. pentru problemele Europei R\u0103s\u0103ritene.<\/p>\n
Cu ocazia vizitei oficiale \u00een S.U.A., la 8 decembrie 2002, pre\u015fedintele de atunci al Rom\u00e2niei, Ion Iliescu, l-a decorat pe Mircea R\u0103ceanu cu \u201eOrdinul pentru Merit, \u00een grad de comandor\u201d.8<\/p>\n
\u00cen concluzie, trebuie s\u0103 re\u0163inem faptul c\u0103 Rom\u00e2nia s-a aflat \u00eentr-o situa\u0163ie de neimaginat: spionajul rom\u00e2n a avut cel mai mare num\u0103r de persoane care au tr\u0103dat, trec\u00e2nd\u00a0 cu \u201e arme \u015fi bagaje\u201d la adversar. Gestul acestor tr\u0103d\u0103ri a fost poten\u0163at de faptul c\u0103 orice abatere comis\u0103 de spion cost\u0103 \u0163ara. Tr\u0103darea lor a fost tr\u0103dare de \u0163ar\u0103 \u015fi orice \u00eencercare de a o prezenta altfel este poveste de adormit copiii.<\/p>\n
Dup\u0103 anul 1944, autorit\u0103\u0163ile sovietice au preluat, \u00een Rom\u00e2nia, controlul asupra organelor de informa\u0163ii, a institu\u0163iilor statului, a conducerii organiza\u0163iilor noului Partid Muncitoresc Rom\u00e2n. Cele mai puternice re\u0163ele de agen\u0163i sovietici erau la Comitetul Central al P.M.R., la Ministerul de Interne \u015fi Ministerul Ap\u0103r\u0103rii. Ace\u015ftia transmiteau f\u0103\u0163i\u015f informa\u0163ii la Ambasada sovietic\u0103 de la Bucure\u015fti. Asemenea re\u0163ele de spionaj se aflau \u00een toate \u0163\u0103rile care au trecut sub domina\u0163ia U.R.S.S.. \u00cen unele din aceste \u0163\u0103ri au ap\u0103rut evenimente deosebite, a\u015fa cum a fost \u00een R.D.G. ( 17 iunie 1953) \u015fi \u00een Ungaria (noiembrie 1956), av\u00e2nd influen\u0163\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Dar, este pozitiv faptul c\u0103 o parte din conducerea Rom\u00e2niei a ac\u0163ionat cu mult tact \u00een vederea retragerii trupelor sovietice de pe teritoriul Rom\u00e2niei \u015fi a consilierilor oficiali trimi\u015fi de Moscova \u00een Rom\u00e2nia. Ca urmare a \u00een\u0163elegerilor realizate, \u00een anul 1958, trupele sovietice au plecat definitiv, iar \u00eentre anii 1960-1962, treptat, consilierii sovietici s-au retras \u00een \u0163ara lor. Dar, trebuie spus c\u0103 \u015fi-au l\u0103sat \u201ec\u00e2rti\u0163ele\u201d s\u0103 ac\u0163ioneze\u00a0 \u00een secret.<\/p>\n
Din dispozi\u0163iile lui Gheorghiu Dej, la \u00eenceputul anului 1962, s-a trecut la formarea unui colectiv de ofi\u0163eri care se ocupa de identificarea agenturii spionajului sovietic pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00cen prim\u0103vara anului 1964 s-a aprobat documentul intitulat \u201d Declara\u0163ia cu privire la pozi\u0163ia P.M.R. \u00een problemele mi\u015fc\u0103rii comuniste \u015fi muncitore\u015fti interna\u0163ionale\u201d, fiind actul de eliberare a Rom\u00e2niei de sub tutela U.R.S.S.<\/p>\n
\u00cen prim\u0103vara anului 1965, \u00een Aula Academiei Militare, au fost demasca\u0163i c\u00e2\u0163iva ofi\u0163eri din r\u00e2ndurile Armatei, care erau \u00een slujba serviciilor de spionaj sovietice. Nicolae Ceau\u015fescu nu a luat m\u0103suri ferme \u00eempotriva acestora, nefiind de acord c\u0103 au tr\u0103dat \u00een favoarea sovieticilor. Trebuie men\u0163ionat c\u0103 sovieticii au desf\u0103\u015furat constant ac\u0163iuni de spionaj pe teritoriul nostru, Rom\u00e2nia fiind singura \u0163ar\u0103 din \u201e lag\u0103rul socialist\u201d care era urm\u0103rit\u0103 \u00een mod continuu de spionajul sovietic. Neparticiparea Rom\u00e2niei la evenimentele din anul 1968, c\u00e2nd trupele Tratatului de Var\u015fovia au p\u0103truns \u00een Cehoslovacia, a condus la intensificarea activit\u0103\u0163ilor de spionaj ale U.R.S.S. \u00eempotriva \u0163\u0103rii noastre, av\u00e2nd inten\u0163ia chiar de ocuparea teritoriului.<\/p>\n
Cunosc\u00e2nd inten\u0163iile acestei puteri, la nivelul conducerii \u0163\u0103rii noastre s-au \u00eentreprins m\u0103suri de preg\u0103tire a \u00eentregului popor pentru ap\u0103rarea patriei \u015fi a se da o ripost\u0103 cuvenit\u0103.<\/p>\n
Existen\u0163a unor ne\u00een\u0163elegeri \u00een r\u00e2ndul \u0163\u0103rilor socialiste a condus la faptul c\u0103 puterile occidentale, \u00een frunte cu Statele Unite ale Americii, s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 noi strategii \u00eempotriva lag\u0103rului socialist.<\/p>\n
O lovitur\u0103 a primit \u015fi S.U.A. odat\u0103 cu\u00a0 pierderea r\u0103zboiului din Vietnam. \u00cen c\u00e2\u015ftigarea acestui r\u0103zboi de c\u0103tre Vietnamul de Nord, un rol important l-au avut \u015fi serviciile de spionaj sovietice care, prin agen\u0163ii lor, au reu\u015fit s\u0103 cunoasc\u0103 tactica \u015fi opera\u0163iile \u00eentreprinse de americani, ajut\u00e2ndu-i pe vietnamezi s\u0103 contracareze ac\u0163iunile militare ale armatei americane.<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eencheierea acestui r\u0103zboi, cele \u015fapte mari puteri economice, \u00een frunte cu S.U.A., s-au \u00eentrunit \u015fi \u015fi-au stabilit noi strategii \u00eempotriva U.R.S.S. \u015fi a alia\u0163ilor acesteia, aloc\u00e2nd trei triliarde de dolari pentru transpunerea \u00een practic\u0103 a celor stabilite \u00een vederea schimb\u0103rii socialismului. Un rol important l-au avut serviciile de informa\u0163ii ale S.U.A., Marii Britanii \u015fi a celorlalte \u0163\u0103ri din grupul celor \u015fapte \u0163\u0103ri dezvoltate economic, servicii care au primit fonduri consistente \u00een recrutarea \u015fi infiltrarea de agen\u0163i cu putere de penetrare \u00een cele mai importante institu\u0163ii ale \u0163\u0103rilor socialiste.<\/p>\n
Unul dintre cei care au intrat \u00een vizor a fost Mihail Gorbaciov, care a fost atras la colaborare de c\u0103tre englezi \u015fi americani pe timpul c\u00e2nd acesta lucra la Ambasada U.R.S.S. la Londra. Acesta era finul lui Andropov (fost \u015fef al K.G.B.), iar so\u0163ia lui provenea dintr-o familie de evrei. Gorbaciov cuno\u015ftea bine activitatea serviciilor de spionaj sovietice, \u00eentruc\u00e2t de\u0163inuse o func\u0163ie de conducere \u00eentr-un departament de analiz\u0103 \u015fi sintez\u0103 a informa\u0163iilor externe. Conform strategiilor stabilite de \u201est\u0103p\u00e2nii s\u0103i\u201d, Gorbaciov a ajuns la conducerea Partidului Comunist al U.R.S.S. \u015fi la conducerea acestei \u0163\u0103ri, introduc\u00e2nd politica gorbaciovist\u0103 reformatoare, de\u00a0 perestroika \u015fi glasnosti.<\/p>\n
\u00cen anul 1985, am aflat de la un fost coleg (G.C.), care a lucrat la Ambasada Rom\u00e2niei \u00een India, c\u0103 era bun prieten cu rezidentul serviciului de spionaj sovietic \u00een aceea\u015fi \u0163ar\u0103, de origine din Republica Moldova, c\u0103 a fost convocat la Moscova \u015fi\u00a0 instruit \u00een leg\u0103tur\u0103 cu colaborarea pe care trebuie s\u0103 o realizeze spionii sovietici cu cei americani, englezi \u015fi ai altor \u0163\u0103ri occidentale pentru transformarea \u0163\u0103rilor socialiste \u00een state democratice, cu economie de pia\u0163\u0103 etc.<\/p>\n
O activitate din care s-au \u00een\u0163eles inten\u0163iile lui\u00a0 Gorbaciov\u00a0 a fost \u015fi \u00een ziua de 7 octombrie 1989 c\u00e2nd s-a s\u0103rb\u0103torit\u00a0 Ziua Na\u0163ional\u0103 a Republicii Democrate Germane. Liderul R.D.G. de pe atunci, Erich Honecker, a f\u0103cut \u00een a\u015fa fel ca la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare s\u0103 participe Mihail Gorbaciov \u015fi liderii tuturor \u0163\u0103rilor lag\u0103rului socialist \u015fi a celor care simpatizau ideile socialismului.<\/p>\n
Cu toate c\u0103 Nicolae Ceau\u015fescu nu era de acord cu politica gorbaciovist\u0103 reformatoare, afirm\u00e2nd \u00een diferite cercuri c\u0103 Gorbaciov este \u201eun tr\u0103d\u0103tor al socialismului\u201d, imediat dup\u0103 terminarea par\u0103zii militare, Ceau\u015fescu l-a abordat pe Gorbaciov cu urm\u0103toarea \u00eentrebare: \u201eTovar\u0103\u015fe Gorbaciov, a\u015f dori foarte mult s\u0103 am cu dumneavoastr\u0103 o \u00eentrevedere separat\u0103\u201d. Gorbaciov s-a f\u0103cut c\u0103 nu pricepe sensul demersului lui Ceau\u015fescu \u015fi i-a r\u0103spuns pe un ton sec: \u201e Tovar\u0103\u015fe Ceau\u015fescu, \u00eenainte de toate trebuie s\u0103 v\u0103 informez despre lucrurile nepl\u0103cute care s-au \u00eent\u00e2mplat zilele astea la Congresul P.C. Ungar de la Budapesta\u201d.9<\/p>\n
Auzind aceast\u0103 fraz\u0103, Ceau\u015fescu a dispus ca delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara respectiv\u0103, \u00eenainte de \u00eencheierea oficial\u0103 a manifest\u0103rilor.<\/p>\n
Mihail Gorbaciov, conform celor stabilite de \u201est\u0103p\u00e2nii s\u0103i\u201d, a urm\u0103rit ca schimbarea modelului politic stalinist-brejnevist s\u0103 se efectueze f\u0103r\u0103 convulsii majore, care s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol sistemul socialismului, ci doar a compartimentelor sale dictatoriale represive. \u00cen anul 1989, cu ocazia vizitei la BUCURE\u015eTI, Gorbaciov l-a decorat pentru a doua oar\u0103 pe Nicolae Ceau\u015fescu cu Ordinul \u201eLenin\u201d, dar nu a reu\u015fit s\u0103-l conving\u0103 pe liderul de la Bucure\u015fti de necesitatea unei democratiz\u0103ri a regimului socialist. \u00cen cursul recep\u0163iei date \u00een timpul vizitei lui Gorbaciov, \u00een toastul s\u0103u, Ceau\u015fescu a declarat c\u0103 Rom\u00e2nia nu a\u015fteapt\u0103 de la U.R.S.S. lec\u0163ii de moral\u0103 comunist\u0103, ci mai degrab\u0103 teritoriile ocupate de sovietici (Basarabia \u015fi Bucovina de Nord) \u015fi tezaurul. \u00cen ziua de 15 noiembrie 1989, prima zi a Congresului\u00a0 al XIV-lea al P.C.R., care urma s\u0103-l valideze pe Ceau\u015fescu pentru un nou mandat, ambasadorul U.R.S.S. la Bucure\u015fti , Evgheni M. Tiajelnikov, i-a prezentat lui Ceau\u015fescu o informare privitoare la faptul c\u0103 Gorbaciov urma s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 la Malta cu pre\u015fedintele S.U.A., \u00een vederea stabilirii unor m\u0103suri de importan\u0163\u0103 global\u0103, care vizeaz\u0103 o Nou\u0103 Ordine Mondial\u0103. Dup\u0103 studierea scrisorii, \u00een data de 19 noiembrie 1989, Ceau\u015fescu, proasp\u0103t reales la Congres, i-a dat un r\u0103spuns jignitor lui Gorbaciov.<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de la Malta dintre Gorbaciov \u015fi Bush, serviciul rom\u00e2n de informa\u0163ii externe (C.I.E.) i-a prezentat lui N. Ceau\u015fescu unele informa\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire. Din con\u0163inutul acestor informa\u0163ii rezulta c\u0103 urmau s\u0103 aib\u0103 loc interven\u0163ii pentru \u00eenl\u0103turarea regimurilor politice din Rom\u00e2nia \u015fi Panama. De asemenea, S.U.A. va continua aplicarea de restric\u0163ii cu Rom\u00e2nia, iar U.R.S.S. va reduce livrarea de \u0163i\u0163ei, gaz metan \u015fi minereu de fier.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu luna noiembrie 1989, pre\u015fedintele Bush a trimis \u00een Rom\u00e2nia un nou ambasador, \u00een persoana lui Alan Green, pe care l-a instruit cu activit\u0103\u0163ile concrete pe care s\u0103 le desf\u0103\u015foare \u00een vederea realiz\u0103rii unor schimb\u0103ri democratice.<\/p>\n
\u015ei celelalte \u0163\u0103ri occidentale \u015ftiau ce va urma \u00een Rom\u00e2nia. Astfel, \u00een luna septembrie 1989, ministrul german de externe, Hans Dietrich Genscher, afirma c\u0103 \u201e\u00een trei luni de zile \u00een Rom\u00e2nia se vor produce evenimente deosebit de importante\u201d.<\/p>\n
\u00cen ziua de 6 decembrie 1989, la Kiev a avut loc o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre pre\u015fedin\u0163ii Mihail Gorbaciov \u015fi Francois Mitterrand, care a avut ca obiect \u00een\u0163elegerea franco-sovietic\u0103 privitoare la principalele probleme politice ale Europei, inclusiv la stabilirea elementelor politice privitoare la \u00eenl\u0103turarea lui N. Ceau\u015fescu de la conducerea Rom\u00e2niei.10<\/p>\n
La realizarea strategiei stabilite de serviciile de spionaj \u00een vederea lichid\u0103rii socialismului, inclusiv a evenimentelor din Decembrie 1989 din Rom\u00e2nia, au contribuit \u015fi activit\u0103\u0163ile de influen\u0163are psihologic\u0103 folosite de mass-media interna\u0163ional\u0103, \u00een special postul de radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d, post subordonat C.I.A. Acest post de radio \u015fi mass-media occidental\u0103 a contribuit la incitarea maselor pentru generalizarea revolu\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00centr-o serie de lucr\u0103ri ap\u0103rute \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate se arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada 1970-1989, asupra or\u00e2nduirii de stat din Rom\u00e2nia s-a declan\u015fat o diversiune interna\u0163ional\u0103, destabilizarea\u00a0 conducerii \u0163\u0103rii.<\/p>\n
\u00cen num\u0103rul viitor al revistei noastre vom prezenta modul cum s-au declan\u015fat evenimentele din Decembrie `89 \u015fi unele concluzii ce se desprind.<\/p>\n
\u00a0– Va urma –<\/p>\n
<\/p>\n
Col. (r.) prof. Vasile L\u0103p\u0103du\u015fi, secretar general al Asocia\u021bia Criminali\u0219tilor din Rom\u00e2nia<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Bibliografie:<\/p>\n
1)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O victorie \u00een Afganistan e imposibil\u0103, Revista Lumea, An XVI, Nr.12 (213), 2010, pag.5, BBC News.<\/p>\n
2)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eJihadul\u201d \u00eempotriva trupelor sovietice din Asfganistan, Revista Lumea, An XVI, nr.12 (213), 2010, pag.4, RIA Novosti.<\/p>\n
3)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u015ease zile care au zguduit Rom\u00e2nia-Ministerul de Interne \u00een Decembrie 1989\u201d- pledoarie pentru istorie (vol.I), S.C. \u201eLuceaf\u0103rul\u201d S.A., Bucure\u015fti, 1995.<\/p>\n
4)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAnul Nou se na\u015fte \u00een s\u00e2nge!\u201d Continuare a volumului \u201e\u015ease zile care au zguduit Rom\u00e2nia-Ministerul de Interne \u00een Decembrie 1989\u201d.<\/p>\n
5)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Charles W. Hostler \u2013 \u201eDe la soldat la ambasador\u201d, 2003, S.U.A.<\/p>\n
6)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 General de brigad\u0103 (r.) Ion Alin Gherghe, \u201eCondotierul C.I.A. Frank Wisner: R\u0103zboiul rece a \u00eenceput la Bucure\u015fti\u201d, Revista \u201eVitralii- Lumini \u015fi Umbre\u201d, anul I\/nr.3\/2010, editat\u0103 de Asocia\u0163ia Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi \u00een Retragere din Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii.<\/p>\n
7)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dr. Aurel V. David, \u00centre dragostea de \u0163ar\u0103 \u015fi tr\u0103darea de \u0163ar\u0103. articol ap\u0103rut \u00een Revista \u201eVitralii- Lumini \u015fi Umbre, Anul II\/nr.6\/martie, editat\u0103 de Asocia\u0163ia Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi \u00een Retragere din Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii.<\/p>\n
8)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din culisele unui caz de tr\u0103dare, Repere juridice ale cazului, general maior (r.) Dumitru B\u0103descu, Revista \u201eVitralii-Lumini \u015fi Umbre\u201d, nr.6\/martie 2011, Editat\u0103 de Asocia\u0163ia Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi \u00een Retragere din S.R.I.<\/p>\n
9)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Constantin G\u00e2rbea, Ceau\u015fescu \u015fi Gorbaciov la Berlin, Revista \u201eVitralii- Lumini \u015fi Umbre\u201d, Anul I, nr.4\/septembrie 2010, pag.27-28, Editor Asocia\u0163ia Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi \u00een Retragere din S.R.I.<\/p>\n
10)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prof. univ. dr. Corvin Lupu, Considera\u0163ii privind implicarea serviciilor de informa\u0163ii str\u0103ine \u00een influen\u0163area evenimentelor din Decembrie 1989, Revista \u201eVitralii-Lumini \u015fi Umbre\u201d, Anul I, nr.3\/iunie 2010, pag. 47-54, Editor Asocia\u0163ia Cadrelor Militare \u00een Rezerv\u0103 \u015fi \u00een Retragere din<\/p>\n