{"id":634,"date":"2011-10-14T12:36:46","date_gmt":"2011-10-14T10:36:46","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=634"},"modified":"2012-03-11T14:36:38","modified_gmt":"2012-03-11T12:36:38","slug":"abuzul-de-drept-din-perspectiva-noului-cod-civil-intre-concept-si-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/nr-1-mai-2011\/revista-nr-1-mai-2011\/nr-1-mai-2011-revista-nr-1-mai-2011\/abuzul-de-drept-din-perspectiva-noului-cod-civil-intre-concept-si-realitate\/","title":{"rendered":"ABUZUL DE DREPT DIN PERSPECTIVA NOULUI COD CIVIL, \u00ceNTRE CONCEPT \u015eI REALITATE"},"content":{"rendered":"

1. Argumentum <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Atunci c\u00e2nd am fost solicitat de c\u0103tre Domnul Marius Idita s\u0103 scriu un articol pentru revista sa am ezitat \u00eentre mai multe subiecte, g\u00e2ndindu-m\u0103 la actualitatea \u015fi, mai ales la interesul temei abordate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De ce m-am oprit tocmai asupra abuzului de drept? Din cel pu\u0163in c\u00e2teva motive de ordin moral, dar mai ales de momentul actual, cel al intr\u0103rii \u00een vigoare a Noului Cod civil. Nu voi face o apologie a cestui monument legislativ, nu voi fi un critic exigent al rodului crea\u0163iei at\u00e2tor reputa\u0163i speciali\u015fti civili\u015fti, fa\u0163\u0103 de care am o sincer\u0103 admira\u0163ie \u015fi considera\u0163iune pentru efortul depus. Numai cine nu s-a a\u015fezat niciodat\u0103 \u00een fa\u0163a unei coli albe de scris, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi a\u015ftearn\u0103 g\u00e2ndurile \u015fi ideile nu poate \u00een\u0163elege spusa mea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Celelalte motiva\u0163ii sunt extrem de diverse \u015fi con\u0163in o palet\u0103 larg\u0103 de aspecte. \u00centr-o ordine absolut \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, influen\u0163at\u0103 \u00een mod categoric \u015fi de coniuctura intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103, m\u0103 gr\u0103besc s\u0103 le argumentez.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mai \u00eent\u00e2i, eu autorul acestor r\u00e2nduri, m\u0103rturisesc c\u0103 provin dintr-o familie nu tocmai s\u0103rac\u0103. Nu m\u0103 laud cu asta, dar nici nu pot s-o uit. Una dintre cele mai persistente amintiri ale mele e despre p\u0103rin\u0163ii mei c\u0103rora le port o nem\u0103surat\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 – fo\u015fti \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori de la \u0163ar\u0103, din Botenii Mu\u015fcelului, satul lui Petre \u0162u\u0163ea, fa\u0163\u0103 de care tat\u0103l meu avea un respect deosebit, cunosc\u00e2ndu-l personal -, sear\u0103 de sear\u0103, timp de mul\u0163i ani, c\u00e2t am locuit cu ei p\u00e2n\u0103 la plecarea pe drumul c\u0103t\u0103niei, f\u0103ceau socoteala tuturor cheltuielilor de peste zi. Niciodat\u0103 nu le ajungeau banii. \u00cen cas\u0103 de\u015fi erau dou\u0103 salarii, at\u00e2t de mici erau c\u0103 nu se ajungeau de la lun\u0103 la lun\u0103.. Azi, mama mea, pentru c\u0103 tata a plecat la Dumnezeu, tr\u0103ie\u015fte dintr-o singur\u0103 pensie \u015fi, crede\u0163i-m\u0103, nu dintre cele nesim\u0163ite. Eu \u00eensumi \u015ftiu prea bine ce \u00eenseamn\u0103 cump\u0103tarea. Am cunoscut cozile \u015fi frigul dinainte, am cunoscut infla\u0163ia \u00eennebunitoare de dup\u0103. Timp de mai bine de treizeci de ani nu am c\u00e2\u015ftigat nimic din scrisul meu, am tr\u0103it din salariul de bugetar \u015fi am sus\u0163inut din el o familie, am construit o cas\u0103 \u015fi am cump\u0103rat un autoturism.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cunosc \u015fi eu socotelile de fiecare sear\u0103 \u015fi trasul de bani p\u00e2n\u0103 la chenzin\u0103. E motivul pentru care n-am putut fi niciodat\u0103 un om de dreapta p\u00e2n\u0103 la treizeci de ani sau, mai cur\u00e2nd, am putut fi ra\u0163ional, dar niciodat\u0103 suflete\u015fte. F\u0103r\u0103 s\u0103 fiu nici un om de st\u00e2nga, \u015ftiu de ce e nevoie de protec\u0163ie pentru cei slabi, cei f\u0103r\u0103 noroc, f\u0103r\u0103 \u015fanse, pentru cei care nu fac fa\u0163\u0103 \u00eentr-o lume a performan\u0163ei. Sunt la mijloc \u00eentre cruzime \u015fi populism, f\u0103r\u0103 s\u0103 ader nici la una, nici la alta. Nu pot aproba, deci, \u00eengrozitorul sacrificiu care se cere ast\u0103zi compatrio\u0163ilor mei, chiar dac\u0103 mi se spune c\u0103 e „r\u0103ul cel mai mic”.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu pot \u00een\u0163elege de ce oamenii cei mai am\u0103r\u00e2\u0163i din Rom\u00e2nia de azi, cei cu via\u0163a cea mai n\u0103p\u0103stuit\u0103, cu veniturile cele mai mici trebuie s\u0103-\u015fi ia ultima bucat\u0103 de p\u00e2ine de la gur\u0103 ca s\u0103 salveze statul rom\u00e2n. Mi se spune c\u0103 statul rom\u00e2n nu-i poate sus\u0163ine, dar statul rom\u00e2n uit\u0103 s\u0103-mi explice cum se face c\u0103 a tolerat, odat\u0103 cu cre\u015fterea s\u0103r\u0103ciei generale, o cre\u015ftere nemaiauzit\u0103 a bog\u0103\u0163iei speciale. Nu mi se explic\u0103 \u00een ce fel am ajuns, \u00een doar dou\u0103zeci de ani, o \u0163ar\u0103 de tip sud-american, \u00een care c\u00e2teva sute de familii posed\u0103 o bog\u0103\u0163ie egal\u0103 cu a sute de mii de alte familii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Niciodat\u0103 nu mi s-a explicat cum, prin ce mecanisme legale, a putut fi posibil s\u0103 cre\u015fti ca venituri, \u00een c\u00e2\u0163iva ani, de la zero lei \u015fi zero bani, la miliarde. Prin ce forme legale, prin ce privatiz\u0103ri legale, prin ce licita\u0163ii legale, de dou\u0103zeci de ani \u00eencoace, sub toate guvern\u0103rile, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, Rom\u00e2nia a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een c\u00e2teva sute de buc\u0103\u0163i care-au fost d\u0103ruite c\u00e2torva sute de oameni?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu vreau s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i c\u0103 sunt adeptul „haiduciei” fiscale. Nu cer na\u0163ionaliz\u0103ri, confisc\u0103ri \u015fi deposed\u0103ri de avere. Nu sunt anticapitalist \u015fi \u015ftiu c\u0103, \u00een clasa de mijloc, exist\u0103 oameni care au c\u00e2\u015ftigat cinstit, cu o risip\u0103 enorm\u0103 de munc\u0103 \u015fi inteligen\u0163\u0103, fiecare ban de care se bucur\u0103 azi. Nu orice avere este \u00eens\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, nu orice avere e surs\u0103 de bun\u0103stare general\u0103. Cele mai multe averi de la noi sunt obscene, maladive cumul\u0103ri ob\u0163inute prin re\u0163ele subterane politico-economice. Ele nu \u00eembog\u0103\u0163esc, ci s\u0103r\u0103cesc, sec\u0103tuiesc statul de puterile sale, \u00eei distrug sistemul judiciar, \u00eel \u00eempotmolesc \u00een corup\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu cer confiscarea , ci verificarea lor, elucidarea \u00eemprejur\u0103rilor \u00een care c\u00e2teva mii de oameni au ajuns putred de boga\u0163i prin conspira\u0163ie securistic\u0103, furt calificat \u015fi trafic de influen\u0163\u0103. Clasa politic\u0103 de la noi trebuie odat\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103, sub obl\u0103duirea ei, a ap\u0103rut un stat al nedrept\u0103\u0163ii sociale, c\u0103 impasul \u00een care suntem azi i se datoreaz\u0103 \u00een \u00eentregime \u015fi c\u0103 e m\u0103car \u00een interesul ei, dac\u0103 nu al \u0163\u0103rii, s\u0103 schimbe starea de fapte. C\u0103ci un stat nedrept social \u015fi f\u0103r\u0103 respectul legilor va fi \u00eentotdeauna un stat instabil, primitiv, cu o clas\u0103 politic\u0103 amenin\u0163at\u0103. Un stat dispre\u0163uit, pe drept cuv\u00e2nt, de lumea civilizat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Am mai spus-o: \u00een Rom\u00e2nia nu exist\u0103, ca pretutindeni, corup\u0163i, ci un sistem al corup\u0163iei. Este mecanismul care produce s\u0103r\u0103cia, conspira\u0163ia care submineaz\u0103 statul. De aceea este monstruos \u015fi nedrept s\u0103-i pedepse\u015fti a doua oar\u0103 pe cei s\u0103raci \u015fi s\u0103 te prefaci mai departe c\u0103 nu-i vezi pe cei vinova\u0163i de s\u0103r\u0103cia lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu este cinstit s\u0103 tai un sfert din salariul unui medic sau al unui profesor, s\u0103 \u015ftirbe\u015fti venitul, oricum insuficient, al unui pensionar ca s\u0103 sco\u0163i \u0163ara din groapa de acum. Nu este nici eficient. Poate vom ie\u015fi basma curat\u0103 de data asta, dar vom c\u0103dea imediat \u00een groapa urm\u0103toare, c\u0103ci statul rom\u00e2n, a\u015fa cum e el azi, nu poate s\u0103 nu fie s\u0103rac. Cu at\u00e2t mai cinice, „ca r\u00e2sul la morm\u00e2nt” ar fi spus Eminescu, sunt exerci\u0163iile de demagogie de pe canalele mercenare de televiziune, unde vezi zilnic mogulii pl\u00e2ng\u00e2nd cu lacrimi de crocodil soarta celor pe care ei \u00een\u015fi\u015fi i-au adus \u00een sap\u0103 de lemn, prin subminarea continu\u0103 a statului de drept. Niciodat\u0103 ho\u0163ii n-au strigat mai tare „prinde\u0163i ho\u0163ii!”<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce doresc s\u0103 spun de fapt? C\u0103 acest stat care ne-a strivit pe to\u0163i, l\u0103s\u00e2nd deoparte cele mai sus afirmate, a creat, prin mecanisme diabolice, de ce s\u0103 nu le spunem pe nume, legisla\u0163ie incalificabil\u0103 pe care inclusiv Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului a sanc\u0163ionat-o printr-o Hot\u0103r\u00e2re pilot, datorit\u0103 c\u0103reia aproape to\u0163i rom\u00e2nii de v\u00e2rsta majoratului sun p\u0103r\u0163i \u00een procese interminabile, ei \u00eentre ei, ei \u00eempotriva statului. Exempli gratia, restituirea propriet\u0103\u0163ilor imobiliare,acordarea drepturilor salariale, a pensiilor, sunt numai c\u00e2teva din domeniile \u00een care statul a creat haos, ne\u00eencredere \u015fi, mai ales litigii, Rom\u00e2nia devenind o \u0163ar\u0103 de procesomani, care pentru revendicarea drepturilor au ajuns iat\u0103 pe unul dintre locurile frunta\u015fe din Europa. Mai bine eram frunta\u015fi la nivelul de trai!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu la ace\u015fti justi\u0163iabili \u00eencerc s\u0103 m\u0103 refer ci la acei cet\u0103\u0163eni care, chiar motiva\u0163i de un interes real aleg calea conflictului cu toate consecin\u0163ele sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abuzul de drept \u015fi frauda la lege<\/a> sunt probleme conexe cu interpretarea normei juridice. Abuzul de drept const\u0103 \u00een exercitarea drepturilor conferite de lege cu rea credin\u0163\u0103, cu \u00eenc\u0103lcarea scopului pentru care ele au fost instituite, de fapt \u00een scopul de a produce consecin\u0163e v\u0103t\u0103m\u0103toare pentru altcineva. Litera legii este folosit\u0103 \u00een mod nelegitim. Mobilul acestui comportament nociv poate fi dorin\u0163a de \u015fican\u0103, r\u0103zbunare etc. De exemplu introducerea unei ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie cu scopul de a-l \u015ficana pe cel reclamat, cel care reclam\u0103 \u015ftiind foarte bine c\u0103 nu are dreptate, un func\u0163ionar care \u00een exerci\u0163iul atribu\u0163iilor sale nu \u00eendepline\u015fte un act sau \u00eel \u00eendepline\u015fte defectuos pentru a cauza o v\u0103t\u0103mare drepturilor sau intereselor legale ale unei persoane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Frauda la lege const\u0103 \u00eentr-o manevr\u0103 nelegitim\u0103 f\u0103cut\u0103 cu scopul de a eluda aplicarea unor norme care sunt \u00een mod normal aplicabile, pentru a promova ilegal unele interese sau a ocoli consecin\u0163e legale care nu convin. \u015ei aici avem de a face cu utilizarea literei legii \u015fi cu \u00eenc\u0103lcarea spiritului ei. De exemplu, \u00een cazul unui contract de v\u00e2nzare-cump\u0103rare se trece \u00een \u00eenscris un pre\u0163 mai mic dec\u00e2t cel real pentru a evita aplicarea integral\u0103 a taxelor fiscale. Sau: dou\u0103 persoane \u00eencheie o c\u0103s\u0103torie nu pentru a \u00eentemeia o familie, ci pentru a ob\u0163ine, s\u0103 zicem, cet\u0103\u0163enia unei \u0163\u0103ri. \u00cen cazul fraudei la lege, nu \u00eentotdeauna scopul \u00een sine urm\u0103rit este ilegal, ci metoda de atingere a lui, de aceea sanc\u0163iunea nu este neap\u0103rat una penal\u0103<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iat\u0103 c\u0103 dup\u0103 at\u00e2ta vreme legiuitorul rom\u00e2n s-a hot\u0103r\u00e2t sa stopeze \u015fi acest fenomen, acela al utiliz\u0103rii excesive a dreptului, mai exact a incrimin\u0103rii abuzului de drept \u00een Noul Cod civil, care \u00een art. 15 intitulat chiar \u201eabuzul de drept\u201d statornice\u015fte c\u0103 \u201eniciun drept nu poate fi exercitat \u00een scopul de a v\u0103t\u0103ma sau p\u0103gubi pe altul ori \u00eentr-un mod excesiv \u015fi nerezonabil, contrar bunei-credin\u0163e<\/em>\u201d. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een articolul 14 se dispune: \u201epersoanele fizice \u015fi persoanele juridice participante la raporturile juridice civile trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi exercite drepturile \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi execute obliga\u0163iile cu bun\u0103-credin\u0163\u0103, \u00een acord cu ordinea public\u0103 \u015fi bunele moravur<\/em>i\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2. Scurt istoric al teoriilor abuzului de drept<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru obiectul demersului nostru, enun\u0163at \u00een titlu, un scurt excurs la istoria concep\u0163iilor privitoare la abuzul de drept apare ca util \u015fi necesar. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom focusa aten\u0163ia asupra teoriei subiective \u015fi a solidarismului contractual.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2.1. Teoria subiectiv\u0103 \u015fi defini\u0163ia abuzului de drept<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoria abuzului de drept este legat\u0103 de r\u0103spunderea civil\u0103 delictual\u0103 \u015fi de r\u0103spunsul la \u00eentrebarea dac\u0103 \u015fi \u00een ce condi\u0163ii exerci\u0163iul unui drept poate fi considerat fapt\u0103 cauzatoare de prejudicii. Un r\u0103spuns provizoriu ne-a fost oferit de jurisconsultul Ulpian[, prin adagiul care spune c\u0103 cel care \u00ee\u015fi exercit\u0103 un drept nu lezeaz\u0103 pe altul (qui suo iure utitur neminem laedit<\/em>). Rupt din context, enun\u0163ul ar putea \u00eendrept\u0103\u0163i concluzia c\u0103 \u00een\u00a0 dreptul roman era indiferent\u0103 maniera de exercitare a drepturilor, ceea ce este inexact. O serie de alte adagii ilustreaz\u0103 cu puterea eviden\u0163ei preocuparea jurisconsul\u0163ilor romani de a restabili echilibrul \u00een conflictul dintre drepturile subiective. Expresii precum summum ius summa<\/em> iniuria,<\/em> cea care ne spune c\u0103 un drept extrem constituie o nedreptate, malitiis non indulgendum est<\/em>, potrivit c\u0103reia nu trebuie manifestat\u0103 indulgen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cei anima\u0163i de rea-credin\u0163\u0103, fraus omnia corrumpit, <\/em>\u00een temeiul c\u0103reia sunt sanc\u0163ionate at\u00e2t actele juridice \u00eencheiate prin fraud\u0103 c\u00e2t \u015fi toate consecin\u0163ele lor subsecvente, sau male enim nostro iure uti non debemus<\/em> care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu folosim r\u0103u dreptul nostru,\u00a0 pentru a ne referi doar la c\u00e2teva, reprezint\u0103\u00a0 repere ale unui mod civiliter<\/em> de exercitare a drepturilor subiective. Cu toate acestea, \u00een dreptul roman, abusus<\/em> nu avea conota\u0163ie\u00a0 peiorativ\u0103 nefiind asociat cu inten\u0163ia malefic\u0103, animus nocendi. <\/em>El reprezint\u0103 doar unul dintre cele trei atribute ale dreptului de proprietate, semnific\u00e2nd folosirea complet\u0103 a lucrului, consumarea substan\u0163ei acestuia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Regula mai sus enun\u0163at\u0103 a cunoscut abord\u0103ri diferite de-a lungul timpurilor, fiind ori exacerbat\u0103 ori contestat\u0103. Adep\u0163ii absolutismului drepturilor subiective au preluat-o tale quale,<\/em> deform\u00e2ndu-i \u00een\u0163elesul originar, ceea ce presupune implicit recunoa\u015fterea dreptului de a leza pe altul. Potrivit art. 2 din Declara\u0163ia francez\u0103 a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor de la 1789 \u201cscopul oric\u0103rei asocia\u0163ii politice este conservarea drepturilor naturale \u015fi imprescriptibile ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea, siguran\u0163a \u015fi rezisten\u0163a la opresiune\u201d. \u00cen concep\u0163ia revolu\u0163ionarilor francezi, legile sunt f\u0103cute doar pentru a asigura respectarea drepturilor individuale. Doctrina de drept civil a reac\u0163ionat afirm\u00e2nd c\u0103 o asemenea interpretare ar antrena \u201cconsecin\u0163e absurde suprim\u00e2nd principiul r\u0103spunderii civile\u201c \u015fi c\u0103, reformulat, adagiul ar putea fi exact dac\u0103 ar fi exprimat astfel: \u201ccel care exercit\u0103 dreptul s\u0103u cu pruden\u0163\u0103 \u015fi aten\u0163ie nu va fi responsabil de prejudiciul pe care \u00eel poate cauza altuia<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00cen lipsa unei reglement\u0103ri speciale \u015fi chiar \u00eenainte de a se fi constituit o teorie propriu-zis\u0103 a abuzului de drept, jurispruden\u0163a celei de a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului al XIX-lea a acordat desp\u0103gubiri pentru prejudiciile cauzate altuia prin exercitarea excesiv\u0103 a dreptului de c\u0103tre titularul care nu a dovedit un interes serios \u015fi legitim, calific\u00e2nd drept delicte fapte precum efectuarea unui co\u015f fals pe acoperi\u015ful propriei case doar pentru a stingheri pe vecin, exercitarea unor c\u0103i de atac \u00een scop \u015ficanator, concedieri f\u0103cute f\u0103r\u0103 un motiv serios, exercitarea abuziv\u0103 a drepturilor p\u0103rinte\u015fti etc.<\/p>\n

Teoria abuzului de drept s-a n\u0103scut ca o reac\u0163ie \u00eempotriva absolutismului drepturilor civile. Cel ce avea s\u0103 intre \u00een istoria dreptului civil ca fondator al acesteia este Louis Josserand, potrivit c\u0103ruia \u201cdrepturile subiective, produse sociale, conferite de societate, nu sunt atribuite abstract pentru ca noi s\u0103 le exercit\u0103m discre\u0163ionar ad nutum; fiecare dintre ele are ra\u0163iunea sa de a fi, misiunea sa de \u00eendeplinit. Atunci c\u00e2nd le exercit\u0103m, suntem datori s\u0103 ne conform\u0103m acestui spirit, s\u0103 ac\u0163ion\u0103m \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Altfel vom deturna dreptul de la destina\u0163ia sa, vom abuza comi\u0163\u00e2nd o gre\u015feal\u0103 de natur\u0103 a angaja r\u0103spunderea\u201d. Potrivit aceluia\u015fi autor, chiar \u015fi \u201cprerogativele aparent absolute trebuie s\u0103 se plieze acelea\u015fi finalit\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 ca dreptul de proprietate, care constituie dominium<\/em>, <\/em>puterea-tip, s\u0103 fac\u0103 excep\u0163ie\u201d. Este teoria care face loc concep\u0163iei obiective<\/em> despre abuzul de drept fundament\u00e2nd r\u0103spunderea titularului pe destina\u0163ia antisocial\u0103 pe care a dat-o dreptului s\u0103u astfel deturnat. Chiar dac\u0103 o asemenea atitudine \u0163ine tot de voin\u0163a autorului, fundamentarea r\u0103spunderii este dat\u0103 de ideea de risc. \u00cen concep\u0163ia autorului, abuzul<\/em> \u015fi riscul<\/em> sunt cei doi poli ai r\u0103spunderii moderne care vin s\u0103 asigure echilibrul drepturilor individuale.<\/p>\n

Contrar acestei viziuni despre abuzul de drept, un alt clasic al doctrinei de drept civil franceze, Marcel Planiol, sus\u0163ine c\u0103 teoria este f\u0103r\u0103 sens pentru c\u0103 \u201cdac\u0103 am dreptul s\u0103 fac un act determinat, nu sunt vinovat c\u0103 l-am f\u0103cut iar dac\u0103 am dreptul de a m\u0103 ab\u0163ine, nu mi se poate imputa gre\u015feala de a-l fi omis\u201d (feci sed iure feci).<\/em> Potrivit acestui autor, \u201comul abuzeaz\u0103 de lucruri, nu \u015fi de drepturi\u201d, astfel c\u0103, \u00een concep\u0163ia lui, abuzul de drept \u201ceste o logomanie; el nu constituie o categorie juridic\u0103 distinct\u0103 de actul ilicit \u015fi deci nu trebuie s\u0103 fim p\u0103c\u0103li\u0163i de cuvinte: dreptul \u00eenceteaz\u0103 acolo unde \u00eencepe abuzul; un act nu poate fi \u00een acela\u015fi timp conform cu dreptul \u015fi contrar dreptului\u201d. Aceea\u015fi concep\u0163ie este preluat\u0103 \u015fi de o parte a doctrinei noastre interbelice potrivit c\u0103reia cel care a trecut peste limitele drepturilor sale a comis un fapt ilicit dar \u00een acest caz este necontestat c\u0103 a ie\u015fit din domeniul exerci\u0163iului dreptului s\u0103u \u015fi a \u00eenc\u0103lcat drepturile ter\u0163ului p\u0103gubit[1]<\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2. 2. Solidarismul contractual \u015fi abuzul de drept<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Prevederea de la art. 1134 alin. 3 din Codul civil francez pe care o reg\u0103seam \u00een art. 970 alin. 1 din Codul nostru civil, potrivit c\u0103reia \u201cconven\u0163iile trebuie executate cu bun\u0103-credin\u0163\u0103, a constituit obiect de preocupare doctrinar\u0103 doar pentru interpretarea \u00een contracte, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 prevad\u0103 c\u0103 ea va deveni punctul de plecare al unei noi concep\u0163ii despre contract. Buna-credin\u0163\u0103 a dob\u00e2ndit \u00een perioada interbelic\u0103 principalul instrument de temperare a libert\u0103\u0163ii de voin\u0163\u0103 \u015fi de evitare a abuzului de drept, sub influen\u0163a curentului solidarist, tem\u0103 care avea mai apoi s\u0103 ia amploare concomitent cu mi\u015fcarea de protec\u0163ie a consumatorilor, c\u00e2nd triada \u201eloialitate, solidaritate, fraternitate\u201d p\u0103rea s\u0103 devin\u0103 un nou slogan, a\u015fa cum \u015fi celebra formul\u0103 a lui Alfred Fouill\u00e9, qui dit contractuel dit juste<\/em>, <\/em>avea s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103 cu cea care ne spune c\u0103 entre le fort et le faible, c\u2019est la libert\u00e9 qui asservit, le juge qui affranchit,<\/em> formul\u0103 care legitimeaz\u0103 interven\u0163ia judec\u0103torului \u00een contracte pentru restabilirea echilbrului contractual \u00eenc\u0103lcat. \u00cencet dar sigur, buna-credin\u0163\u0103 cap\u0103t\u0103 virtu\u0163i noi neb\u0103nuite. Abandonarea autonomiei de voin\u0163\u0103 ca fundament al contractului s-a f\u0103cut prin instituirea unui set de reguli de conduit\u0103 contractual\u0103, toate subsumate conceptului de bun\u0103-credin\u0163\u0103, v\u0103zut\u0103 ca instrument de moralizare a acestuia, menit s\u0103 asigure justi\u0163ia contractual\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dar ce este buna-credin\u0163\u0103? \u00centrebarea este una capital\u0103 la care \u00eenc\u0103 nu avem un r\u0103spuns pe deplin satisf\u0103c\u0103tor \u015fi aceasta pentru c\u0103 buna credin\u0163\u0103 face parte din acele no\u0163iuni despre care este mai greu s\u0103 le define\u015fti dec\u00e2t s\u0103 le \u00een\u0163elegi. O defini\u0163ie, oricare ar fi ea, presupune un efort de generalizare, de identificare a tot ce este esen\u0163ial \u015fi repetabil \u00een mul\u0163imea de fenomene care alc\u0103tuiesc sfera no\u0163iunii de definit. Or, dac\u0103 raport\u0103m aceste cerin\u0163e logice la no\u0163iunea de bun\u0103-credin\u0163\u0103, vom vedea c\u0103 o defini\u0163ie care s\u0103 includ\u0103, \u00een mod sintetic, toate formele de manifestare a acesteia, \u00een cadrul diverselor institu\u0163ii ale dreptului, este aproape imposibil de dat, \u00een condi\u0163iile \u00een care acest concept se afl\u0103 \u00een plin proces de expansiune \u00een dreptul civil. A\u015fa se explic\u0103 de ce mul\u0163i dintre autorii care abordeaz\u0103 subiectul constat\u0103 c\u0103 buna-credin\u0163\u0103 este un concept flu, deci f\u0103r\u0103 contur, \u201co norm\u0103 deschis\u0103 al c\u0103rui con\u0163inut se adapteaz\u0103 contextului\u201d de\u015fi nu ezit\u0103 s\u0103 constate c\u0103 lipsa unei defini\u0163ii legale a acesteia poate pune \u00een cauz\u0103 \u201cprevizibilitatea \u015fi securitatea juridic\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 ne raport\u0103m la literatura noastr\u0103 juridic\u0103, de\u015fi avem lucr\u0103ri care \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe larg \u015fi minu\u0163ios accep\u0163iunile no\u0163iunii de bun\u0103-credin\u0163\u0103, ele nu mai sunt \u00een totalitate actuale, tocmai pentru c\u0103 no\u0163iunea de definit se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 In ce ne prive\u015fte, \u00eencerc\u00e2nd a surmonta asemenea dificult\u0103\u0163i, ne exprim\u0103m opinia c\u0103 no\u0163iunea de bun\u0103-credin\u0163\u0103 este susceptibil\u0103, at\u00e2t de o defini\u0163ie general\u0103, dintr-o perspectiv\u0103 global\u0103 dar \u015fi de defini\u0163ii speciale \u00een care vor trebui eviden\u0163iate consecin\u0163ele pe care ea le produce \u00een diversele zone ale dreptului. Apoi, trebuie avut \u00een vedere c\u0103, a\u015fa cum vom vedea, \u00een noul Cod civil \u00eent\u00e2lnim buna-credin\u0163\u0103, raportat\u0103 la individ, deci subiectiv\u0103<\/em>, c\u00e2t \u015fi ca standard de conduit\u0103, buna-credin\u0163\u0103 obiectiv\u0103<\/em>. Este ceea ce doctrina nume\u015fte teoria bipartit\u0103 a bunei-credin\u0163e.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 ne referim la buna-credin\u0163\u0103 ca valoare individual\u0103<\/em>, situat\u0103 \u00een planul l\u0103untric al fiin\u0163ei, ea ar putea fi definit\u0103, dup\u0103 noi, dintr-o perspectiv\u0103 general\u0103, ca fiind convingerea conformit\u0103\u0163ii actelor \u015fi faptelor unei persoane cu dreptul \u015fi morala. Este deopotriv\u0103, o apreciere dar \u015fi o validare a unei atitudini sau fapt, acoperind, at\u00e2t existen\u0163a l\u0103untric\u0103 dar \u015fi pe cea exterioar\u0103, rela\u0163ional\u0103 a insului. Buna-credin\u0163\u0103 este expresia fireasc\u0103 a naturii umane \u015fi de aceea este prezumat\u0103 de lege care nu face dec\u00e2t s\u0103 consacre un postulat parajuridic. Este o atitudine psihic\u0103,\u00a0 starea care procur\u0103 pacea sufleteasc\u0103, rectitudinea etic\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei de sine, chiar dac\u0103 este sau nu eronat\u0103. Ea transcede planul ontologic al erorii, situ\u00e2ndu-se \u00een cel al valoriz\u0103rii pentru c\u0103 eviden\u0163iaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a conformit\u0103\u0163ii cu imperativele unei ordini morale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Privit\u0103 ca valoare moral\u0103, buna credin\u0163\u0103 intereseaz\u0103 dreptul doar c\u00e2nd este eronat\u0103, numai atunci atribuindu-i-se, ope legis,<\/em> efecte juridice: beneficiul putativit\u0103\u0163ii, dob\u00e2ndirea fructelor, a propriet\u0103\u0163ii bunurilor mobile etc. Tot astfel, aparen\u0163a \u00een drept, de\u015fi este error communis <\/em>\u00een sensul de invincibil\u0103, produce efecte juridice ridic\u00e2nd la rangul de stare de drept o situa\u0163ie de fapt. Atunci c\u00e2nd buna-credin\u0163\u0103 este credin\u0163a eronat\u0103, dreptul consimte la blocarea sau atenuarea ac\u0163iunii mecanismelor sale tehnice, limit\u00e2ndu-le efectele ca urmare a ac\u0163iunii unui alt reper fundamental al dreptului, echitatea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum acest concept s-a aflat \u00een plin\u0103 mi\u015fcare \u00een ultimii 30 ani, devenind ast\u0103zi un panaceu universal prezent \u00een toate institu\u0163iile dreptului civil, con\u0163inutul ei s-a apreciat substan\u0163ial, supralicit\u00e2ndu-i-se virtu\u0163ile. Departe de a se limita doar la calit\u0103\u0163ile mai sus eviden\u0163iate, buna-credin\u0163\u0103 ca norm\u0103 de comportament, este ast\u0103zi un sumuum de \u00eendatoriri pe care orice om diligent, rezonabil \u015fi echilibrat \u015fi le asum\u0103. \u00cen contracte, ea are o func\u0163ie de completare a clauzelor convenite de p\u0103r\u0163i \u00een cadrul interpret\u0103rii acestora. \u00cen faza precontractual\u0103 buna-credin\u0163\u0103 implic\u0103 obliga\u0163ia de confiden\u0163ialitate, instituit\u0103 de noul Cod civil la art. 1184, obliga\u0163ia de informare, obliga\u0163ia de a nu negocia f\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a \u00eencheia contractul. Pentru faza de executare a contractului, p\u0103r\u0163ile sunt \u00eendatorate s\u0103 manifeste aceea\u015fi loialitate, confiden\u0163ialitate, cooperare \u015fi obliga\u0163ia de a minimaliza propriul prejudiciu ca urmare a neexecut\u0103rii obliga\u0163iilor. Tot \u00een aceast\u0103 faz\u0103, adaptarea contractului este v\u0103zut\u0103 ca func\u0163ie a bunei-credin\u0163e, opera\u0163ie care se face at\u00e2t \u00een cazul tipic al impreviziunii, reglementat\u0103 de noul Cod civil \u00een art. 1271, c\u00e2t \u015fi \u00een alte situa\u0163ii, cum este cazul leziunii (art. 1222 alin. 3), erorii ca viciu de consim\u0163\u0103m\u00e2nt (art. 1213), situa\u0163ii \u00een care p\u0103r\u0163ile trebuie s\u0103 aib\u0103 o pozi\u0163ie rezonabil\u0103 \u015fi s\u0103 restabileasc\u0103 echilibrul contractual afectat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Proiectele europene de codificare a dreptului obliga\u0163iilor evoc\u0103 principiul bunei-credin\u0163e \u00een toat\u0103 evolu\u0163ia contractului, a\u015fa cum o face \u015fi noul nostru Cod civil. Aceast\u0103 abordare moralizatoare a contractului pare a fi o resuscitare a teoriei lansate la \u00eenceputul veacului trecut de Ren\u00e9 Demogue, potrivit c\u0103ruia contractul ar fi \u201co mic\u0103 societate unde fiecare lucreaz\u0103 cu un scop comun, suma scopurilor individuale urm\u0103rite de fiecare, ca la oricare societate civil\u0103 \u015fi comercial\u0103\u201d. Noua viziune solidarist\u0103 cap\u0103t\u0103 uneori accente patetice, ceea ce face ca, atunci c\u00e2nd se analizeaz\u0103 sensul bunei-credin\u0163e \u00een contracte s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre loialitate, colaborare etc., toate subsumate unei \u201cleg\u0103turi puternice de sociabilitate \u015fi prietenie\u201d \u00eentre p\u0103r\u0163i, leg\u0103tur\u0103\u00a0 asimilat\u0103 iubirii\u2026\u201do iubirea ca de frate\u201d. O asemenea efuziune este temperat\u0103 de al\u0163i autori potrivit c\u0103rora termenul \u201cfraternitate\u201d este expresia unei viziuni idilice sau sentimentale \u015fi deci irealiste despre natura uman\u0103 \u015fi raporturile contractuale\u201d. Civili\u015fti de prestigiu nu ezit\u0103 s\u0103-\u015fi manifeste rezerve fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 \u201cnou\u0103 orientare paternalist\u0103 doar pentru una dintre p\u0103r\u0163i\u201d, ce se vrea a fi \u201cun drept al rela\u0163iilor contractuale inegale\u201d, \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 nu cumva partea mai slab\u0103 a contractului va fi prea mult favorizat\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 dicteze propria-i lege.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare, a\u015fa cum este definit, solidarismul este un concept care \u201cnu urm\u0103re\u015fte s\u0103 spun\u0103 ce este dreptul pozitiv ci urm\u0103re\u015fte s\u0103 ne spun\u0103 ce trebuie s\u0103 fie. El este mai degrab\u0103 o doctrin\u0103 militant\u0103, a\u015fa cum \u00een\u015fi\u015fi autorii \u00eel caracterizeaz\u0103 \u00een studiile mai sus evocate. Noua etic\u0103 contractual\u0103 se exprim\u0103 concret prin idei de altruism, de decen\u0163\u0103, de coeren\u0163\u0103, de propor\u0163ionalitate \u015fi de cooperare, toate subsumate bunei-credin\u0163e, excluz\u00e2nd egoismul, indiferen\u0163a, dezinvoltura \u015fi cinismul\u201d, specifice abuzului de drept.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oric\u00e2t de seduc\u0103toare ar fi asemenea idei generoase, ele r\u0103m\u00e2n expresii ale unei reverii contractuale, care \u0163in de domeniul romantismului juridic, rupte de realitatea care ne \u00eenconjoar\u0103, o realitate \u00een care interesele sunt tot mai divergente, departe de a putea fi vreodat\u0103 conciliate prin apelul la buna-credin\u0163\u0103 a contractan\u0163ilor. \u201eCivismul contractual\u201d este o stare de spirit care \u00ee\u015fi are sorgintea \u00een precepte morale situate \u00een afara dreptului. Altruismul, decen\u0163a, coeren\u0163a, sunt virtu\u0163i individuale, tot mai rar \u00eent\u00e2lnite \u00eentr-o lume avid\u0103 de acumul\u0103ri cantitative \u015fi mai pu\u0163in calitative. Ele sunt posibile dar nu pot deveni obligatorii dec\u00e2t dac\u0103 vor fi instituite prin norme imperative ale legii \u015fi nu de un principiu cu contur neclar. Respingerea noii teorii sociale despre contract a f\u0103cut s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre \u201co nou\u0103 criz\u0103 a contractului\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen realitate, dialectica contractului presupune confruntarea a dou\u0103 mari imperative: asigurarea interesului<\/em> pe care \u00eel au p\u0103r\u0163ile care se leag\u0103 prin contract \u015fi sanc\u0163ionarea oric\u0103ror excese<\/em> \u00een vederea restabilirii echilibrului contractual afectat. Este sensul unei formule de referin\u0163\u0103 din doctrina francez\u0103 potrivit c\u0103reia \u201ccontractul oblig\u0103 pentru c\u0103 este util, dar numai \u00een m\u0103sura \u00een care este just. Voin\u0163a p\u0103r\u0163ilor produce efecte doar \u201c\u00een limitele impuse de lege, de ordinea public\u0103 \u015fi de bunele moravuri\u201d, a\u015fa cum prevede art. 1169 din noul Cod civil. \u00cen aceste condi\u0163ii \u00een care for\u0163a juridic\u0103 a contractului este conferit\u0103 de lege, mult dezb\u0103tuta tem\u0103 a solidarismului contractual menit\u0103 a explica esen\u0163a contractului, v\u0103zut ca un nou fundament al acestuia, cap\u0103t\u0103 valoarea unei dezbateri preponderent teoretice. Solidarismul continu\u0103 s\u0103 fie o concep\u0163ie filosofic\u0103, politic\u0103, social\u0103, un reper esen\u0163ial pentru drept, un alt mod de a ne raporta la semenii no\u015ftri \u00een general, \u015fi un alt mod de a vedea contractul, orientat nu doar c\u0103tre voin\u0163a p\u0103r\u0163ilor ci preocup\u0103rii de a r\u0103spunde nevoii de echilibru, de evitare a oric\u0103rui exces, sensurile majore ale oric\u0103rui contract legal \u00eencheiat. El r\u0103m\u00e2ne un deziderat, o aspira\u0163ie c\u0103tre care dreptul tinde pentru a deveni cu adev\u0103rat ars boni et aequi<\/em>. Dac\u0103 este excesiv s\u0103 cerem contractan\u0163ilor s\u0103 se iubeasc\u0103 precum fra\u0163ii, este legitim totu\u015fi s\u0103 le cerem a fi rezonabili, s\u0103 nu-\u015fi exercite drepturile \u00een mod abuziv, s\u0103 accepte adaptarea contractului iar atunci c\u00e2nd n-o fac, s\u0103 le impunem o astfel de solu\u0163ie prin norme ale dreptului obiectiv \u015fi nu prin apelul la o fraternitate iluzorie.<\/p>\n

Ajun\u015fi la acest punct, ne-am putea \u00eentreba: \u00eentodeauna buna-credin\u0163\u0103 este prezumat\u0103?; reaua-credin\u0163\u0103 a titularului de drept trebuie \u00eentotdeauna supus\u0103 proba\u0163iunii? Chiar dac\u0103 un r\u0103spuns afirmativ este de natur\u0103 s\u0103 submineze autoritatea regulii bonna fides praesumitur, <\/em>el totu\u015fi se impune \u00een actuala stare a dreptului civil, tot mai preocupat de protec\u0163ia juridic\u0103 a ter\u0163ilor. F\u0103r\u0103 a ne propune un inventar al acestor situa\u0163ii, evoc\u0103m prevederea de la art. 85 alin. 3 din Legea nr. 85\/2006 privind procedura insolven\u0163ei prin care se instituie o prezum\u0163ie de fraud\u0103 \u00een dauna creditorilor pentru actele juridice \u00eencheiate de debitorul supus procedurii de insolven\u0163\u0103. De\u015fi nu se extinde \u015fi la ter\u0163ul dob\u00e2nditor sau la sub-dob\u00e2nditori aceast\u0103 prezum\u0163ie face inoperant in casu<\/em> principiul bunei-credin\u0163e prezumate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3. Abuzul de drept \u00een sistemul de drept rom\u00e2n<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen dreptul rom\u00e2nesc, prevederile legale de referin\u0163\u0103 pentru abuzul de drept au fost p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een vigoare a Noului Cod civil, la 1 octombrie 2011, cele de la art. 1-3 din Decretul nr. 31\/1954. Potrivit art. 1 din acest act normativ, \u201cdrepturile civile ale persoanelor fizice sunt recunoscute \u00een scopul de\u00a0 a satisface interesele personale, materiale \u015fi culturale, \u00een acord cu interesul ob\u015ftesc, potrivit legii \u015fi regulilor de convie\u0163uire socialist\u0103\u201d \u00een timp ce art. 3 alin. 2 al acelea\u015fi reglement\u0103ri prevede c\u0103 drepturile civile \u201cpot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic \u015fi social\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi au fost elaborate \u00eentr-o perioad\u0103 istoric\u0103 de ideologizare a dreptului, aceste prevederi \u015fi-au dovedit viabilitatea, trec\u00e2nd proba timpului. Cum se poate constata, ele nu au \u00een vedere, \u00een mod expres, exercitarea dreptului cu inten\u0163ia v\u0103t\u0103m\u0103rii altuia, ci doar exercitarea dreptului \u00een alt scop dec\u00e2t cel avut \u00een vedere prin recunoa\u015fterea lui, deturnarea dreptului de la finalitatea acestuia, adic\u0103 o concep\u0163ie finalist\u0103. Cu toate acestea,\u00a0 o bun\u0103 parte a doctrinei noastre de drept civil, preocupat\u0103 \u00een exces de imperativul sanc\u0163ion\u0103rii conduitei culpabile a f\u0103ptuitorului,\u00a0 prive\u015fte abuzul de drept cantonat exclusiv \u00een zona inten\u0163iei p\u0103gubitoare de care a fost animat titularului dreptului, ignor\u00e2ndu-se faptul c\u0103 el este asimilat faptei cauzatoare de prejudicii. Or, cum se \u015ftie, fapta cauzatoare de prejudicii, potrivit concep\u0163iei clasice, poate fi at\u00e2t delict, s\u0103v\u00e2r\u015fit cu inten\u0163ie c\u00e2t \u015fi cvasidelict care se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte din impruden\u0163\u0103 sau neglijen\u0163\u0103. O explica\u0163ie posibil\u0103 poate fi \u00eemprejurarea c\u0103 art. 3 alin. 2 din Decretul nr. 31\/1954 se raporteaz\u0103 la scopul exercit\u0103rii dreptului<\/em>, ceea ce presupune inten\u0163ia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Recent, autoarea unui dic\u0163ionar de dreptul consumului, de altfel bine elaborat, vede abuzul de drept ca fiind \u201cexercitarea cu rea-credin\u0163\u0103 a unui drept subiectiv de c\u0103tre titularul acestuia, cu \u00eenc\u0103lcarea finalit\u0103\u0163ii recunoa\u015fterii legale a respectivului drept ori a scopului economic\/social \u00een vederea c\u0103ruia a fost consacrat prin lege\u201d[2]<\/a>. Aceea\u015fi concep\u0163ie o reg\u0103sim \u015fi la un alt autor potrivit c\u0103ruia\u00a0 abuzul de drept presupune dou\u0103 elemente dintre care cel subiectiv const\u0103 \u00een \u201cexercitarea cu rea-credin\u0163\u0103 a dreptului subiectiv civil\u201d[3]<\/a>. \u015ei mai tran\u015fant, profesorul Corneliu B\u00eersan propune s\u0103 se considere c\u0103 un drept este exercitat abuziv \u201cdoar atunci c\u00e2nd dreptul nu este utilizat \u00een vederea realiz\u0103rii finalit\u0103\u0163ii sale, ci cu inten\u0163ia de a p\u0103gubi o alt\u0103 persoan\u0103\u201d, exprim\u0103ri care eviden\u0163iaz\u0103 concep\u0163ia potrivit c\u0103reia \u201cprin finalitatea sa, abuzul de drept este o conduit\u0103 ilicit\u0103 care se cere sanc\u0163ionat\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen ce ne prive\u015fte, ne al\u0103tur\u0103m celor care promoveaz\u0103 \u00eendeosebi concep\u0163ia obiectiv\u0103 despre abuzul de drept \u015fi apreciem c\u0103 sanc\u0163iunea acestuia ar trebui fundamentat\u0103, nu at\u00e2t pe imperativul sanc\u0163ion\u0103rii conduitei titularului ci mai ales de cel al repar\u0103rii prejudiciului injust suferit de victim\u0103<\/em>. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 exercitarea dreptului cu inten\u0163ia de a leza pe altul este forma cea mai acuzat\u0103 a abuzului de drept \u015fi c\u0103 sunt numeroase cazurile \u00een care drepturile sunt exercitate doar pentru a \u015ficana pe altul, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai ales \u00een plan procesual, unde sanc\u0163iunea conduitei blamabile are \u00een primul r\u00e2nd o finalitate punitiv\u0103, la fel de adev\u0103rat este c\u0103 abuzul de drept nu se rezum\u0103 la at\u00e2t. Condi\u0163ionarea sanc\u0163iunii abuzului de drept de existen\u0163a inten\u0163iei r\u0103u-f\u0103c\u0103toare a titularului antreneaz\u0103 dou\u0103 consecin\u0163e grave pentru victima, care, de\u015fi este nevinovat\u0103, se vede sacrificat\u0103: \u00een primul r\u00e2nd refuzul oric\u0103rei protec\u0163ii \u00een fa\u0163a unei v\u0103t\u0103m\u0103ri prin exercitarea culpabil\u0103 a dreptului de c\u0103tre titular, ceea ce ar putea reprezenta o denegare de dreptate \u015fi \u00een al doilea r\u00e2nd \u00eengreunarea sarcinii proba\u0163iunii unei inten\u0163ii, de multe ori obscure.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Revenind la defini\u0163iile la care ne-am referit, caracterizarea abuzului de drept prin deturnarea dreptului de la finalitatea lui cu inten\u0163ia de a p\u0103gubi pe altul nu face dec\u00e2t s\u0103 supun\u0103 cele dou\u0103 modalit\u0103\u0163i distincte de \u00eenf\u0103ptuire sub semnul acelea\u015fi inten\u0163ii malefice, f\u0103c\u00e2nd inutil\u0103 distinc\u0163ia clasic\u0103 dintre concep\u0163ia subiectiv\u0103 \u015fi cea obiectiv\u0103 \u00een aceast\u0103 materie. Una este \u201cexercitarea dreptului cu inten\u0163ia de p\u0103gubi pe altul\u201d \u015fi alta este \u201eexercitarea dreptului \u00een mod excesiv \u015fi nerezonabil, contrar bunei-credin\u0163e\u201d. Prin urmare, nu poate fi vorba de exercitarea cu rea-credin\u0163\u0103 de c\u0103tre titular, cu<\/em> (prin<\/em>) \u00eenc\u0103lcarea finalit\u0103\u0163ii dreptului ci de exercitarea cu inten\u0163ie sau<\/em> deturnarea dreptului de la scopul social pentru care a fost recunoscut. Or, deturnarea dreptului, exercitarea lui excesiv\u0103, nerezonabil\u0103, contrar bunei-credin\u0163e poate fi s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u015fi din culp\u0103. \u015ei aceasta nu numai pentru c\u0103 s-ar aplica regula\u00a0 culpa lata dolo aequiparatur<\/em> dar \u015fi pentru c\u0103, a\u015fa cum in lege Aquilia et culpa levissima venit,<\/em> principiu aplicabil r\u0103spunderii delictuale, tot astfel ar trebui ra\u0163ionat \u015fi \u00een materia abuzului de drept (ubi eadem est ratio, eadem solutio debet esse<\/em>).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Contrar defini\u0163iilor care cantoneaz\u0103 abuzul de drept \u00een zona inten\u0163iei de a leza pe altul, majoritatea autorilor no\u015ftri de drept civil consider\u0103 c\u0103 abuzul de drept se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte at\u00e2t cu inten\u0163ie c\u00e2t \u015fi din culp\u0103 iar jurispruden\u0163a tinde s\u0103 se deta\u015feze de concep\u0163ia subiectiv\u0103 privind exercitarea dreptului raport\u00e2ndu-se la criterii tot mai obiective de apreciere a abuzului de drept, modalit\u0103\u0163i care, raportate la no\u0163iunea de vinov\u0103\u0163ie introdus\u0103 de noul Cod civil la art. 16, n-ar putea fi s\u0103v\u00e2r\u015fite dec\u00e2t din culp\u0103, o culp\u0103 abstract\u0103 raportat\u0103 la un standard abstract \u2013 buna-credin\u0163\u0103. Odat\u0103 ce am convenit c\u0103 \u015fi exercitarea nerezonabil\u0103 a dreptului constituie abuz de drept, apelul la reaua-credin\u0163\u0103 devine aproape inutil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exercitarea excesiv\u0103 \u015fi nerezonabil\u0103 a unui drept, contrar bunei-credin\u0163e<\/em>, sunt modalit\u0103\u0163i de \u00eenf\u0103ptuire a abuzului de drept care pot fi s\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi din culp\u0103.\u00a0 \u00cen timp ce buna-credin\u0163\u0103 este o regul\u0103 de conduit\u0103, un standard abstract \u015fi prezumat, nesupus proba\u0163iunii, care are \u00een vedere atitudinea ideal\u0103 a unui om rezonabil \u015fi echilibrat, reaua-credin\u0163\u0103 nu mai este un standard ci ea caracterizeaz\u0103 o anumit\u0103 conduit\u0103, cea pe care o are \u00een mod concret titularul dreptului \u015fi de aceea este supus\u0103 proba\u0163iunii. Faptul c\u0103\u00a0 defini\u0163ia abuzului de drept are \u00een vedere exercitarea excesiv\u0103 \u015fi nerezonabil\u0103 a dreptului \u00eentemeiaz\u0103 concluzia c\u0103 el poate fi s\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi din culp\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 4.<\/strong> Spre un alt fundament al abuzului de drept<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A\u015fa cum am v\u0103zut, ca \u015fi \u00een cazul r\u0103spunderii delictuale, doctrina clasic\u0103 explic\u0103 sanc\u0163iunea abuzului prin raportare la exigen\u0163ele morale care impun reac\u0163ia dreptului fa\u0163\u0103 de conduita blamabil\u0103 a titularului unui drept exercitat cu inten\u0163ia de a prejudicia pe altul sau printr-o conduit\u0103 neglijent\u0103, contrar\u0103 celei pe care ar trebui s-o aib\u0103 o persoan\u0103 prudent\u0103 \u015fi diligent\u0103. Prin urmare, fundamentul abuzului de drept este identificat de partea autorului a c\u0103rei conduit\u0103 trebuie sanc\u0163ionat\u0103, punctul de plecare constituindu-l fapta ilicit\u0103. A\u015fa se explic\u0103 de ce mai toate defini\u0163iile au \u00een vedere imperativul sanc\u0163ion\u0103rii gre\u015felii, care \u00een terminologia francez\u0103 \u00eencorporeaz\u0103 fapta, punctul de plecare \u00een cadrul oric\u0103rei analize.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Examin\u00e2nd evolu\u0163ia r\u0103spunderii civile precum \u015fi a altor sanc\u0163iuni de drept civil, vom observa c\u0103 tot mai multe dintre ele se deta\u015feaz\u0103 de culp\u0103, fapt care \u00eel constat\u0103m nu doar la r\u0103spunderea pentru prejudiciile cauzate de al\u0163ii, unde obsesia culpei prezumate a p\u0103rintelui, comitentului pare a se dilua,\u00a0 dar \u015fi la r\u0103spunderea pentru fapta proprie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noul nostru Cod civil prevede la art. 1368 obliga\u0163ia subsidiar\u0103 de indemnizare a victimei, \u00eentr-un cuantum echitabil, impus\u0103 autorului care, fiind lipsit de discern\u0103m\u00e2nt, a cauzat un prejudiciu altuia, cu condi\u0163ia de a nu putea fi angajat\u0103 r\u0103spunderea persoanei care avea \u00eendatorirea de a-l supraveghea. Fiind pus s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre interesul victimei inocente \u015fi cel al persoanei lipsite de discern\u0103m\u00e2nt, echitatea impune ca interesele victimei s\u0103 fie protejate cu prec\u0103dere. De altfel, afirma\u0163ia pe care \u00eenc\u0103 o mai \u00eent\u00e2lnim \u00een doctrin\u0103 potrivit c\u0103reia punctul de plecare \u00een cazul r\u0103spunderii civile \u00eel reprezint\u0103 fapta ilicit\u0103 \u015fi culpabil\u0103 este doar un fel de a spune pentru c\u0103, \u00een realitate, paguba \u015fi nu fapta este cea care pune \u00een mi\u015fcare mecanismul r\u0103spunderii civile. F\u0103r\u0103 pagub\u0103 nu poate fi conceput\u0103 nicio ipotez\u0103 de r\u0103spundere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mutatis mutandis, acela\u015fi traseu este parcurs \u015fi \u00een cazul abuzului de drept. Oric\u00e2t de abuziv\u0103 ar fi conduita titularului de drept ea nu intereseaz\u0103 dreptul civil dec\u00e2t dac\u0103 victima este prejudiciat\u0103 \u00een mod injust. De la situa\u0163ia injust\u0103 a victimei se pleac\u0103 \u00een analiza oric\u0103rui posibil abuz de drept astfel c\u0103 \u015fi r\u0103spunsul la \u00eentrebarea privind ra\u0163iunea pentru care el trebuie sanc\u0163ionat este legat \u00een primul r\u00e2nd de interesul victimei, cel care va impune un remediu, oricare ar fi el. M\u0103sura remediului, repara\u0163ie sau limitarea exerci\u0163iului abuziv al dreptului, o va da, \u00een primul r\u00e2nd, gravitatea rezultatului produs \u015fi nu gravitatea faptei. Nu neg\u0103m acest din urm\u0103 criteriu dar va trebui s\u0103 constat\u0103m c\u0103 el este doar uneori evocat \u015fi doar \u00een mod subsecvent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Prin urmare, oric\u00e2t de malefic\u0103 ar fi inten\u0163ia titularului, evaluarea abuzului o vom face plec\u00e2nd de la urm\u0103ri \u015fi nu de la fapt\u0103, precum o face dreptul penal. A\u015fa se explic\u0103 de ce, confruntat\u0103 cu o cazuistic\u0103 tot mai divers\u0103 \u015fi mai nuan\u0163at\u0103, jurispruden\u0163a calific\u0103 drept abuziv\u0103 exercitarea unor drepturi f\u0103r\u0103 a se preocupa de inten\u0163ia titularului. Procesul de infla\u0163ie a prejudiciilor reparabile este ast\u0103zi o realitate palpabil\u0103 iar investiga\u0163ia privind decelarea inten\u0163iei f\u0103ptuitorului tot mai inutil\u0103, imperativul repara\u0163iei fiind impus de caracterul injust al prejudiciului suferit de victim\u0103. Astfel, jurispruden\u0163a francez\u0103 a calificat drept abuziv\u0103 edificarea de c\u0103tre un investitor a unui imobil cu 21 etaje \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care un asemenea proiect a diminuat considerabil valoarea propriet\u0103\u0163ilor vecine, f\u0103r\u0103 a se re\u0163ine inten\u0163ia malefic\u0103 a investitorului. Apoi, noile criterii de calificare a abuzului de drept care constau \u00een exercitarea dreptului f\u0103r\u0103 un interes rezonabil \u015fi suficient de legitim, deturnarea dreptului de la finalitatea pentru care a fost recunoscut, exercitarea excesiv\u0103, nerezonabil\u0103 a drepturilor sunt exprim\u0103ri care se dep\u0103rteaz\u0103 tot mai mult de inten\u0163ia titularilor unor astfel de drepturi. Simpla exercitare nerezonabil\u0103 a dreptului prin care se cauzeaz\u0103 altuia un prejudiciu este suficient\u0103 pentru a fi sanc\u0163ionat\u0103. Ele toate pot fi subsumate unui criteriu general de apreciere aplicabil tuturor ipotezelor de abuz de drept, dispropor\u0163ia v\u0103dit\u0103 \u00eentre prejudiciul cauzat altui<\/em>a \u015fi avantajul ob\u0163inut de titularul dreptului, principiu care ast\u0103zi tinde s\u0103 explice \u015fi alte sanc\u0163iuni de drept civil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sensul acestei evolu\u0163ii este eviden\u0163iat \u015fi de o serie de solu\u0163ii normative privind\u00a0 abuzul de drept care se dep\u0103rteaz\u0103 \u00een mod expres de la principiile r\u0103spunderii delictuale \u015fi implicit de la fundamentul acesteia \u00een chiar materia \u00een care a fost consacrat, exercitarea dreptului de proprietate, unde se fac sim\u0163ite tendin\u0163e tot mai vizibile de obiectivizare a abuzului de drept. Ori de c\u00e2te ori este invocat\u0103 exercitarea abuziv\u0103 a dreptului de proprietate \u00een raporturile de vecin\u0103tate, jurispruden\u0163a francez\u0103 nu mai motiveaz\u0103 solu\u0163iile pe dreptul r\u0103spunderii delictuale, a\u015fa cum prin tradi\u0163ie am fost obi\u015fnui\u0163i, ci pe o \u201cteorie nou\u0103, independent\u0103 de r\u0103spunderea fondat\u0103 pe gre\u015feal\u0103 \u015fi pe abuzul de drept\u201d, calificat\u0103 de Anteproiectul francez de reform\u0103 a dreptului obliga\u0163iilor \u015fi al prescrip\u0163iei drept r\u0103spundere autonom\u0103, ope legis<\/em>, o r\u0103spundere obiectiv\u0103 bazat\u0103 pe risc \u015fi nu pe vinov\u0103\u0163ie, \u00een care \u201cprejudiciul singur creaz\u0103 obliga\u0163ia de a a fi reparat\u201d. Solu\u0163ia este reclamat\u0103 de aceast\u0103 dat\u0103 de \u201cechilibrul necesar \u00eentre drepturile de proprietate, starea de vecin\u0103tate impun\u00e2nd anumite sacrificii fiec\u0103ruia dintre titulari\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceea\u015fi solu\u0163ie o reg\u0103sim \u015fi \u00een noul nostru Cod civil la art. 630, \u00een materia limitelor judiciare ale dreptului de proprietate privat\u0103, norm\u0103 care, referindu-se la\u00a0 dep\u0103\u015firea inconvenientelor normale ale vecin\u0103t\u0103\u0163ii dispune la alin. 1 c\u0103 \u201cdac\u0103 proprietarul cauzeaz\u0103, prin exercitarea dreptului s\u0103u, inconveniente mai mari dec\u00e2t cele normale \u00een rela\u0163iile de vecin\u0103tate, instan\u0163a de judecat\u0103 poate, din considerente de echitate s\u0103 \u00eel oblige la desp\u0103gubiri \u00een folosul celui v\u0103t\u0103mat, precum \u015fi la restabilirea situa\u0163iei anterioare atunci c\u00e2nd acest lucru este posibil\u201d. Rezult\u0103 f\u0103r\u0103 dubiu c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unei noi ipoteze autonome de r\u0103spundere fundamentat\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103, pe echitate. Potrivit alin. 2 al aceluia\u015fi text, \u201c\u00een cazul \u00een care prejudiciul cauzat ar fi minor \u00een raport cu necesitatea sau utilitatea desf\u0103\u015fur\u0103rii activit\u0103\u0163ii prejudiciabile de c\u0103tre proprietar, instan\u0163a poate \u00eencuviin\u0163a desf\u0103\u015furarea acelei activit\u0103\u0163i. Cel prejudiciat va avea \u00eens\u0103 dreptul la desp\u0103gubiri\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nevoia de propor\u0163ii preocup\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, at\u00e2t r\u0103spunderea delictual\u0103 c\u00e2t \u015fi cea contractual\u0103 \u00een c\u0103utarea eternului echilibru dintre p\u0103r\u0163i, v\u0103zut nu ca o fic\u0163iune, a\u015fa cum ne apare prezentat de teoria autonomiei de voin\u0163\u0103 ci ca expresie a justi\u0163iei contractuale \u015fi a solidarismului contractual, ca o nou\u0103 filosofie a contractului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acela\u015fi criteriu \u00eel reg\u0103sim \u015fi \u00een reglementarea dat\u0103 de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193\/2000 privind clauzele abuzive din contractele \u00eencheiate \u00eentre comercian\u0163i \u015fi consumatori, reluat\u0103 \u00een art. 79 din Legea privind Codul consumului[4]<\/a>, modificat\u0103 prin Legea 161\/2010[5]<\/a>, potrivit c\u0103reia \u201cclauza contractual\u0103 care nu a fost negociat\u0103 direct cu consumatorul va fi considerat\u0103 abuziv\u0103 dac\u0103, prin ea \u00eens\u0103\u015fi sau \u00eempreun\u0103 cu alte prevederi din contract, creeaz\u0103, \u00een detrimentul consumatorului \u015fi contrar cerin\u0163elor bunei-credin\u0163e, un dezechilibru semnificativ \u00eentre drepturile \u015fi obliga\u0163iile p\u0103r\u0163ilor\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum se vede, principiul propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii tinde s\u0103 devin\u0103 un criteriu general pentru orice situa\u0163ie de conflict al unor interese contrare, fiind tot mai invocat de doctrina de drept civil. Ideea nu este nou\u0103. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului trecut Fran\u00e7ois Geny afirma c\u0103 \u201cacest principiu care poate fi numit principiul echilibrului \u00eentre interese, trebuie s\u0103 orienteze, at\u00e2t pe jurist, interpret a dreptului, c\u00e2t \u015fi organele legislative (\u2026). Obiectivul organelor judiciare nu este altul dec\u00e2t acela de a da satisfac\u0163ia cea mai adecvat\u0103 diverselor aspira\u0163ii rivale unde justa conciliere apare ca necesar\u0103 scopului social al umanit\u0103\u0163ii, ceea ce presupune a evalua for\u0163a lor, a le c\u00e2nt\u0103ri cu balan\u0163a justi\u0163iei \u00een vederea asigur\u0103rii preponderen\u0163ei celor mai importante dup\u0103 un criteriu social \u015fi \u00een final s\u0103 se stabileasc\u0103 echilibrul eminamente dezirabil\u201d. Prin urmare, confruntarea are loc \u00eentre interese \u015fi nu \u00eentre drepturi. Este ceea ce autorii unui tratat de drept civil francez au spus-o \u00eenc\u0103 din anul 1930: \u201cc\u00e2nd dou\u0103 interese se afl\u0103 \u00een conflict, ambele fiind protejate juridic fiind imposibil de conciliat, trebuie decis care dintre ele prevaleaz\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 teoria abuzului de drept a ap\u0103rut \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care se considera c\u0103 doar \u00eenc\u0103lcarea unui drept poate antrena r\u0103spunderea delictual\u0103, \u00eensu\u015fi Codul civil fiind considerat\u00a0 illo tempore <\/em>\u201ccod al drepturilor subiective\u201d, doctrina clasic\u0103 afirm\u00e2nd c\u0103 \u201cscopul art. 1382 este de a ap\u0103ra drepturile omului \u00een societatea civil\u0103\u201d. \u00cen perioada interbelic\u0103 reac\u0163ia dreptului \u00een fa\u0163a \u00eenc\u0103lc\u0103rii simplelor interese s-a schimbat, jurispruden\u0163a pronun\u0163\u00e2nd o serie de solu\u0163ii prin care a dispus repararea prejudiciului prin rico\u015feu suferit de unul dintre concubini ca urmare a decesului partenerului. Practica a fost \u00eensu\u015fit\u0103 \u015fi de instan\u0163ele noastre \u00eenc\u0103 din anii 1960, dezd\u0103un\u00e2nd at\u00e2t pe concubin\u0103 c\u00e2t \u015fi pe copiii n\u0103scu\u0163i \u00een afara c\u0103s\u0103toriei, dac\u0103 ei s-au aflat \u00een \u00eentre\u0163inerea victimei \u015fi prestarea \u00eentre\u0163inerii avea caracter de stabilitate, solu\u0163ii care au fost aprobate de doctrin\u0103[6]<\/a>. Drept urmare, noul Cod civil prevede la art. 1359 c\u0103 \u201cautorul faptei ilicite este obligat s\u0103 repare prejudiciul cauzat \u015fi c\u00e2nd acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, dac\u0103 interesul este legitim, serios \u015fi, prin felul \u00een care se manifest\u0103, creeaz\u0103 aparen\u0163a unui drept subiectiv\u201d. Prin urmare, oricare ar fi criteriile de apreciere a abuzului de drept, aceast\u0103 teorie presupune luarea \u00een considerare a interesului conceput ca principiu moderator. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00eens\u0103\u015fi sintagma \u201cabuz de drept\u201d ne apare ast\u0103zi dep\u0103\u015fit\u0103 pentru c\u0103 nu doar drepturile subiective sunt susceptibile de abuz dar \u015fi simplele interese protejate de lege, cele care ast\u0103zi, a\u015fa cum am mai afirmat, se afl\u0103 \u00eentr-un veritabil proces de infla\u0163ie, bucur\u00e2ndu-se doar de aparen\u0163a unor drepturi subiective. Tot astfel, se poate abuza \u015fi de o anumit\u0103 situa\u0163ie, cum este abuzul de pozi\u0163ie dominant\u0103 sau de simpla calitate care confer\u0103 titularului o putere oarecare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sus\u0163inem a\u015fadar c\u0103 \u00een starea actual\u0103 a dreptului civil, abuzul de drept este un concept cu mult mai complex dec\u00e2t cel avut \u00een vedere de promotorii teoriei care \u00eei poart\u0103 numele \u015fi c\u0103 el nu-\u015fi mai g\u0103se\u015fte fundamentul unic \u00een inten\u0163ia malefic\u0103 a titularului, motiv pentru care se \u015fi vorbe\u015fte despre \u201cplasticitatea\u201d acestuia. Sanc\u0163iunea abuzului de drept este cerut\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, de injuste\u0163ea prejudiciului suferit de victima care suport\u0103 efectele conduitei excesive \u00een exercitarea unor interese legitime. Dispropor\u0163ia v\u0103dit\u0103 \u00eentre avantajul titularului \u015fi prejudiciul suferit de victim\u0103 este punctul de plecare \u00een analiza remediului adecvat situa\u0163iei injuste \u00een care este plasat\u0103 victima. Oric\u00e2t de interesant\u0103 ar fi din perspectiv\u0103 teoretic\u0103 investiga\u0163ia psihologic\u0103 spre a determina inten\u0163ia autorului, gradul de vinov\u0103\u0163ie a acestuia, \u00een practic\u0103, nimeni nu-\u015fi propune o asemenea aventur\u0103, de cele mai multe ori imposibil\u0103 eo ipso. Buna-credin\u0163\u0103 ne apare mai mult ca o justificare post factum a sanc\u0163iunii, care ne procur\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 n-am sanc\u0163ionat un nevinovat. Instan\u0163ele se raporteaz\u0103 la buna-credin\u0163\u0103 a autorului, standard obiectiv de conduit\u0103, doar pentru a motiva hot\u0103r\u00e2rea, moment ulterior lu\u0103rii deciziei de a sanc\u0163iona abuzul, m\u0103sura fiind de fapt impus\u0103 de caracterul injust al prejudiciului suferit de victim\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Evident, afirma\u0163ia nu trebuie generalizat\u0103, pentru c\u0103 sunt \u015fi situa\u0163ii \u00een care abuzul de drept nu poate fi deta\u015fat de inten\u0163ie sau de culp\u0103 a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een materia exercit\u0103rii drepturilor procesuale. Astfel prin art. 182 alin. 1 pct. 1 din noul Cod de procedur\u0103 civil\u0103 sunt inventariate asemenea fapte s\u0103v\u00e2r\u015fite cu rea-credin\u0163\u0103 sanc\u0163ionate cu amend\u0103. Aici este avut \u00een vedere exclusiv imperativul sanc\u0163ion\u0103rii conduitei indiferent de urm\u0103rile acesteia. Pentru prejudiciile suferite de partea advers\u0103, legea prevede posibilitatea distinct\u0103 a acord\u0103rii de desp\u0103gubiri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O concluzie privitoare la fundamentul abuzului de drept poate fi aceea c\u0103\u00a0 nevoia respect\u0103rii unui echilibru prin respectarea propor\u0163iilor poate da un r\u0103spuns mai conving\u0103tor la \u00eentrebarea de ce trebuie sanc\u0163ionat\u0103 exercitarea abuziv\u0103 a unui drept, f\u0103r\u0103 a apela la explica\u0163ii discutabile privind nevoia de reprimare a relei-credin\u0163e sau a exercit\u0103rii excesive \u015fi nerezonabile, exprim\u0103ri care nu au un con\u0163inut suficient de clar. O asemenea explica\u0163ie este deja o idee c\u00e2\u015ftigat\u0103 de dreptul contractual care poate explica ast\u0103zi tot mai multe dintre sanc\u0163iunile de drept civil: reducerea presta\u0163iilor \u00een caz de leziune \u00een contracte, adaptarea contractului \u00een caz de impreviziune sau eroare esen\u0163ial\u0103, reducerea clauzei penale, sanc\u0163ionarea clauzelor abuzive. Sunt solu\u0163ii noi menite s\u0103 apere, \u00een primul r\u00e2nd, interesele victimei, m\u0103sura repara\u0163iei d\u00e2nd-o, \u00een primul r\u00e2nd \u00eentinderea prejudiciului suferit \u015fi nu gradul de vinov\u0103\u0163ie al titularului dreptului sau interesului exacerbat, acesta din urm\u0103 put\u00e2nd-o cel mult doar influen\u0163a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 5. Abuzul de drept \u00een noul Cod civil<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>O modificare substan\u0163ial\u0103 adus\u0103 de Noul Cod Civil (\u201eNCC\u201d), cu impact asupra viitoarelor solu\u0163ii jurispruden\u0163iale, const\u0103 \u00een codificarea doctrinei \u015fi a jurispruden\u0163ei cu privire la abuzul de drept. Abuzului de drept \u00eei este, astfel, consacrat\u0103 o reglementare expres\u0103: pe de o parte, art. 15 din NCC (\u201eniciun drept nu poate fi exercitat \u00een scopul de a v\u0103t\u0103ma sau p\u0103gubi pe altul ori \u00eentr-un mod excesiv \u015fi nerezonabil, contrar bunei-credin\u0163e\u201d), pe de alt\u0103 parte, art. 1353 din NCC (\u201ecel care cauzeaz\u0103 un prejudiciu prin chiar exerci\u0163iul drepturilor sale nu este obligat s\u0103-l repare, cu excep\u0163ia cazului \u00een care acesta este exercitat abuziv\u201d). \u00cen acest sens, de pild\u0103, punerea \u00een executare silit\u0103 a unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti executorii nu constituie un abuz de drept: neminem laedit qui suo jure utitur (cel ce uzeaz\u0103 de dreptul s\u0103u nu lezeaz\u0103).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen esen\u0163\u0103, exercitarea unui drept va fi considerat\u0103 abuziv\u0103 atunci c\u00e2nd dreptul nu este utilizat \u00een vederea realiz\u0103rii finalit\u0103\u0163ii sale, ci cu inten\u0163ia de a v\u0103t\u0103ma o alt\u0103 persoan\u0103 sau contrar bunei-credin\u0163e.<\/p>\n

\u00cen materia abuzului de drept, rolul inovator al NCC este cu at\u00e2t mai salutar cu c\u00e2t legisla\u0163ia civil\u0103 anterioar\u0103 nu cuprindea referiri exprese la acesta. Totu\u015fi, nu mai pu\u0163in, dispozi\u0163iile art. 57 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei \u015fi cele art. 3 din Decretul nr. 31\/1954 privitor la persoanele fizice \u015fi persoanele juridice, printr-o interpretare sistematic\u0103, puteau constitui temei legal pentru invocarea abuzului de drept. Potrivit dispozi\u0163iilor art. 54 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, \u201ecet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni, cet\u0103\u0163enii str\u0103ini \u015fi apatrizii trebuie s\u0103-\u015fi exercite drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile constitu\u0163ionale cu bun\u0103-credin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencalce drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile celorlal\u0163i\u201d, iar, potrivit dispozi\u0163iilor art. 3 din Decretul nr. 31\/1954 privitor la persoanele fizice \u015fi persoanele juridice, \u201cdrepturile civile sunt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic si social\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen schimb, \u00een materie procesual-civil\u0103, Codul de procedur\u0103 civil\u0103 (art. 723) sanc\u0163ioneaz\u0103 exercitarea drepturilor procedurale cu rea-credin\u0163\u0103 \u015fi contrar scopului \u00een vederea c\u0103ruia au fost recunoscute de lege, p\u0103r\u0163ii care folose\u015fte aceste drepturi \u00een mod abuziv revenindu-i obliga\u0163ia de a r\u0103spunde pentru prejudiciile cauzate. \u00cen t\u0103cerea Codului de procedur\u0103 civil\u0103, care nu arat\u0103 criteriile pentru determinarea abuzului de drept, simpla respingere a unei cereri de chemare \u00een judecat\u0103 nu \u00eenseamn\u0103, eo ipso, c\u0103 reclamantul a ac\u0163ionat abuziv, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie tras la r\u0103spundere pentru invocarea unor preten\u0163ii nejustificate. Ca atare, s-a considerat c\u0103 numai demersul judiciar, declan\u015fat cu rea-credin\u0163\u0103 sau dintr-o eroare grav\u0103 ce o apropie de dol, cu inten\u0163ia de a produce o pagub\u0103, moral\u0103 sau material\u0103, poate constitui abuz de drept[7]<\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen doctrina juridic\u0103 rom\u00e2n\u0103, abuzul de drept a fost definit ca fiind \u201eexercitarea unui drept subiectiv civil cu \u00eenc\u0103lcarea principiilor exercit\u0103rii sale\u201d[8]<\/a>. Au fost identificate patru caractere care se circumscriu no\u0163iunii de abuz de drept, respectiv exercitarea dreptului subiectiv civil (i) prin nesocotirea scopului economic \u015fi social pentru care a fost recunoscut, (ii) cu nesocotirea legii \u015fi moralei, (iii) cu rea-credin\u0163\u0103 \u015fi (iv) cu dep\u0103\u015firea limitelor sale. \u00cen acest sens, dup\u0103 caz, pot fi incidente dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de sanc\u0163ionare a abuzului de drept: pe de o parte, refuzul concursului for\u0163ei de constr\u00e2ngere a statului, \u00een sensul c\u0103 instan\u0163a, constat\u00e2nd c\u0103 este \u00een prezen\u0163a exercit\u0103rii abuzive a unui drept subiectiv civil, nu va admite cererea reclamantului, iar dac\u0103 exerci\u0163iul abuziv eman\u0103 de la p\u00e2r\u00e2t, va \u00eenl\u0103tura o atare ap\u0103rare; pe de alt\u0103 parte, atunci c\u00e2nd abuzul de drept se concretizeaz\u0103 \u00eentr-o fapt\u0103 ilicit\u0103 cauzatoare de prejudicii, poate fi antrenat\u0103 r\u0103spunderea autorului exerci\u0163iului abuziv fa\u0163\u0103 de cel v\u0103t\u0103mat \u00eentr-un drept al s\u0103u, prin obligarea la daune-interese. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, jurispruden\u0163a a calificat abuzul de drept ca fiind o fapt\u0103 ilicit\u0103, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 cu vinov\u0103\u0163ie, \u00een structura c\u0103reia trebuie s\u0103 coexiste cele dou\u0103 elemente, unul subiectiv \u2013 reaua credin\u0163\u0103 \u015fi unul obiectiv \u2013 deturnarea dreptului de la finalitatea sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu toate acestea, \u00een t\u0103cerea Codului Civil, instan\u0163ele de judecat\u0103 au fost destul de reticente \u00een a obliga persoana vinovat\u0103 de exercitarea abuziv\u0103 a drepturilor sale la repararea prejudiciului cauzat unei alte persoane. \u00cen practica judec\u0103toreasc\u0103, problema abuzului de drept a fost legat\u0103 de cele mai multe ori de raporturile de vecin\u0103tate, de raporturile de munc\u0103, de raporturile comerciale sau de cele de contencios administrativ. \u00cen concret, pornindu-se de la defini\u0163ia abuzului de drept, re\u0163inut\u0103 \u00een literatura de specialitate, \u00een jurispruden\u0163\u0103 s-a statuat, de pild\u0103, c\u0103 se circumscrie unui abuz de drept refuzul nejustificat al p\u00e2r\u00e2tului de a-\u015fi manifesta acordul necesar \u00een vederea ob\u0163inerii de c\u0103tre reclamant a autoriza\u0163iei de construire ori situa\u0163ia \u00een care acordul p\u00e2r\u00e2tului pentru ob\u0163inerea autoriza\u0163iei de construire a fost condi\u0163ionat de plata unor sume de bani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Desigur, reglementarea in terminis a no\u0163iunii de abuz de drept \u00een cuprinsul NCC este oportun\u0103 \u015fi, altminteri, de mult a\u015fteptat\u0103, fa\u0163\u0103 de numeroasele situa\u0163ii din practic\u0103 \u00een care s-a dovedit a fi necesar\u0103 antrenarea r\u0103spunderii civile delictuale pentru prejudiciul cauzat prin exerci\u0163iul abuziv al drepturilor unei persoane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De aceea, fa\u0163\u0103 de situa\u0163iile din practic\u0103 \u00een care s-a acreditat ideea existen\u0163ei unui abuz de drept, coroborat \u00eens\u0103 cu reticen\u0163a instan\u0163elor de judecat\u0103 de a-l sanc\u0163iona, explicabil\u0103 \u015fi prin lipsa unei norme juridice exprese, reglementarea acestei no\u0163iuni \u00een NCC este binevenit\u0103, cre\u00e2nd premisele extinderii solu\u0163iilor jurispruden\u0163iale \u00een materie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 R\u0103spunderea pentru abuzul de drept r\u0103m\u00e2ne \u00een noua reglementare o form\u0103 particular\u0103 de manifestare a r\u0103spunderii civile delictuale, astfel \u00eenc\u00e2t aceasta nu poate fi angajat\u0103 \u00een absen\u0163a vinov\u0103\u0163iei \u015fi a prejudiciului cauzat unei alte persoane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen concret, \u00een ceea ce prive\u015fte prima ipotez\u0103 avut\u0103 \u00een vedere de art. 15 din NCC, respectiv exercitarea unui drept \u00een scopul de a v\u0103t\u0103ma sau p\u0103gubi pe altul, din punctul nostru de vedere, textul nu ar trebui s\u0103 ridice probleme deosebite de interpretare \u00een practica judec\u0103toreasc\u0103. Raportat la modalitatea de reglementare a textului, apreciem c\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea abuzului de drept \u00een situa\u0163ia dat\u0103 este particularizat\u0103 de legiuitor, \u00een ceea ce prive\u015fte vinov\u0103\u0163ia, prin inten\u0163ie. Cu alte cuvinte, va putea fi antrenat\u0103 r\u0103spunderea civil\u0103 a titularului pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea unui abuz numai \u00een situa\u0163ia \u00een care dreptul este exercitat cu inten\u0163ia de a cauza altuia un prejudiciu, de natur\u0103 material\u0103 sau moral\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care nu poate fi re\u0163inut\u0103 vinov\u0103\u0163ia autorului, sub forma inten\u0163iei de a v\u0103t\u0103ma sau p\u0103gubi pe altul, r\u0103spunderea acestuia va putea fi angajat\u0103 numai dac\u0103 este incident\u0103 cea de-a doua ipotez\u0103 reglementat\u0103 de art. 15 din NCC.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, potrivit celei de-a doua ipoteze a art. 15 din NCC, autorul va fi \u0163inut r\u0103spunz\u0103tor \u00een situa\u0163ia \u00een care dreptul subiectiv este exercitat \u00een mod excesiv \u015fi nerezonabil, contrar bunei-credin\u0163e \u015fi dac\u0103, prin aceasta, se cauzeaz\u0103 altuia un prejudiciu. \u015ei \u00een cazul abuzului de drept, pentru a se putea antrena r\u0103spunderea civil\u0103, este necesar\u0103 \u00eentrunirea condi\u0163iilor generale, respectiv existen\u0163a faptei ilicite, concretizate \u00een exercitarea abuziv\u0103 a dreptului, prejudiciul, leg\u0103tura de cauzalitate \u015fi vinov\u0103\u0163ia.<\/p>\n

\u00cen opinia noastr\u0103, caracterul excesiv al exercit\u0103rii dreptului, necesar pentru antrenarea r\u0103spunderii, are \u00een vedere situa\u0163ia valorific\u0103rii acestuia de c\u0103tre titular \u00eentr-un mod exacerbat, cauz\u00e2ndu-se altuia un prejudiciu mai oneros dec\u00e2t cel care ar putea fi, \u00een mod obiectiv, creat prin exercitarea acestui drept, \u00een mod firesc, \u00een conformitate cu scopul \u00een virtutea c\u0103ruia a fost recunoscut de legiuitor \u015fi \u00een limitele sale. Caracterul excesiv al exercit\u0103rii dreptului impune, per a contrario, necesitatea existen\u0163ei unui raport de propor\u0163ionalitate \u00eentre exerci\u0163iul dreptului de c\u0103tre titular \u015fi prejudiciul care ar putea fi cauzat unui ter\u0163e persoane pe aceast\u0103 cale. Dep\u0103\u015firea acestui raport de propor\u0163ionalitate \u015fi, implicit, situarea dreptului subiectiv \u00eenafara limitelor sale, face ca exerci\u0163iul dreptului s\u0103 fie excesiv \u015fi de natur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 r\u0103spunderea titularului. De altfel, chiar NCC, \u00een art. 1353, stabile\u015fte, ca principiu general, c\u0103 cel care cauzeaz\u0103 altuia un prejudiciu prin chiar exerci\u0163iul drepturilor sale nu este obligat s\u0103 \u00eel repare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen plus, caracterul nerezonabil al exercit\u0103rii dreptului \u00eent\u0103re\u015fte imperativul consfin\u0163it implicit de legiuitor ca dreptul subiectiv s\u0103 fie valorificat cu respectarea limitelor sale \u015fi a scopului \u00een considerarea c\u0103ruia a fost edictat. Instituirea \u00een mod expres a condi\u0163iei ca exerci\u0163iul dreptului s\u0103 fie excesiv \u015fi nerezonabil pentru a se putea re\u0163ine existen\u0163a unui abuz de drept este o reflectare \u00een noua reglementare a concep\u0163iei doctrinare potrivit c\u0103reia dreptul subiectiv nu-\u015fi poate produce efectele \u015fi nu se poate bucura de ocrotirea legii dec\u00e2t prin raportare la finalitatea pe care o are \u015fi la func\u0163iile pentru care legea \u00eel consacr\u0103[9]<\/a>. O astfel de abordare legal\u0103 permite fiec\u0103rui titular de drept subiectiv s\u0103-l valorifice \u00een interesul s\u0103u, cu respectarea \u00eens\u0103 a drepturilor \u015fi a intereselor ter\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, legiuitorul NCC reglementeaz\u0103 abuzul de drept \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu no\u0163iunea de bun\u0103-credin\u0163\u0103. Fa\u0163\u0103 de dispozi\u0163iile art. 15 din NCC, s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte un abuz de drept cel care exercit\u0103 un drept subiectiv \u00eentr-un mod excesiv \u015fi nerezonabil, contrar bunei-credin\u0163e. De aceast\u0103 dat\u0103, \u00eensu\u015fi legiuitorul NCC face referire la buna-credin\u0163\u0103, prev\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u201eorice persoan\u0103 fizic\u0103 sau persoan\u0103 juridic\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi exercite drepturile \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi execute obliga\u0163iile civile cu bun\u0103-credin\u0163\u0103, \u00een acord cu ordinea public\u0103 \u015fi cu bunele moravuri\u201d (art. 14 din NCC). Existen\u0163a bunei-credin\u0163e va constitui un element important de apreciere privind s\u0103v\u00e2r\u015firea unui abuz de drept. Cu alte cuvinte, acolo unde exist\u0103 bun\u0103-credin\u0163\u0103 nu poate fi abuz de drept, iar, \u00een m\u0103sura \u00een care dreptul este exercitat cu rea-credin\u0163\u0103, prin deturnarea acestuia de la scopul economic \u015fi social \u00een vederea c\u0103ruia a fost recunoscut \u015fi, respectiv, prin \u00eenc\u0103lcarea drepturilor unei alte persoane, acesta nu mai poate beneficia de protec\u0163ie juridic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen aceste condi\u0163ii, o problem\u0103 discutabil\u0103 \u00een jurispruden\u0163\u0103 va fi aceea de a stabili p\u00e2n\u0103 la ce limit\u0103 o persoan\u0103, exercit\u00e2ndu-\u015fi un drept, poate fi considerat\u0103 de bun\u0103-credin\u0163\u0103. Aceasta, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een ipoteza analizat\u0103, legiuitorul NCC nu mai prevede drept condi\u0163ie s\u0103v\u00e2r\u015firea abuzului de drept cu inten\u0163ie (cum este cazul primei ipoteze,\u201e\u00een scopul de a v\u0103t\u0103ma sau p\u0103gubi pe altul\u201d), ci acesta ar putea fi cauzat \u015fi din culp\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen condi\u0163iile \u00een care NCC nu stabile\u015fte modul \u00een care poate fi sanc\u0163ionat abuzul de drept, cel ce se face vinovat de abuz de drept va putea fi obligat de instan\u0163\u0103, \u00een temeiul principiilor generale ale r\u0103spunderii civile, la repararea prejudiciului \u00een forma pe care judec\u0103torul o va aprecia potrivit\u0103 \u00een raport cu circumstan\u0163ele concrete ale cauzei deduse judec\u0103\u0163ii (\u00eenl\u0103turarea efectelor dreptului exercitat abuziv, acordarea de daune-interese etc.).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fiind o materie delicat\u0103 \u015fi controversat\u0103, pe larg dezb\u0103tut\u0103 de jurispruden\u0163\u0103 \u015fi doctrin\u0103, se sim\u0163ea nevoia ca solu\u0163iile legislative avansate s\u0103 valorifice experien\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi s\u0103 exprime o concep\u0163ie proprie \u00een fundamentarea lor. Constat\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 enun\u0163ul de la art. 15 din noul Cod civil potrivit c\u0103ruia \u201cniciun drept nu poate fi exercitat \u00een scopul de a v\u0103t\u0103ma sau p\u0103gubi pe altul ori \u00eentr-un mod excesiv \u015fi nerezonabil, contrar bunei-credin\u0163e\u201d este aidoma celui de la art. 7 din Codul civil Quebec, fiind preluat\u0103 inclusiv forma negativ\u0103 a exprim\u0103rii normative.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noile prevederi legale \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 concep\u0163ia eclectic\u0103 despre abuzul de drept, prima ipotez\u0103 evoc\u00e2nd criteriul subiectiv prin trimiterea la scopul v\u0103t\u0103m\u0103rii sau p\u0103gubirii altuia, ceea ce presupune raportarea la subiectivitatea autorului c\u00e2t \u015fi criteriul obiectiv prin raportarea exercit\u0103rii excesive \u015fi nerezonabile a dreptului la standardul bunei-credin\u0163e.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conchiz\u00e2nd, \u00een configura\u0163ia NCC, registrul situa\u0163iilor \u00een care un drept poate fi exercitat abuziv, este unul foarte larg, sens \u00een care va reveni instan\u0163ei de judecat\u0103 sarcina s\u0103 stabileasc\u0103, \u00een concret, \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile fiec\u0103rei spe\u0163e, dac\u0103 acesta a fost deturnat de la finalitatea sa, aspect care, \u00een practic\u0103, va putea da na\u015ftere unor solu\u0163ii jurispruden\u0163iale neunitare, dar ar mai tempera elanul unor justi\u0163iabili de a \u00eentrebuin\u0163a inutil resurse umane \u015fi materiale extrem de costisitoare \u015ftiind bine c\u0103 justi\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia este extrem de scump\u0103.<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> C. Hamangiu, I. Rosetti-B\u0103l\u0103nescu, Al. B\u0103icoianu, Tratat de drept civil rom\u00e2n<\/em>, Bucure\u015fti, Ed. Na\u0163ional\u0103,1929, p. 761.<\/p>\n

[2]<\/a> J. Goicovici, Dic\u0163ionar de dreptul consumului<\/em>, Ed. C.H.Beck, Bucure\u015fti, 2010, p. 1.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> G. Boroi, Drept civil. Parte general\u0103. Persoanele. Edi\u0163ia a III-a, Bucure\u015fti, Ed. Hamangiu, 2008, p. 89.<\/p>\n

[4]<\/a> Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I-a, nr. 497\/19 iulie 2010<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial nr. 497\/19 iulie 2010<\/p>\n

[6]<\/a> C. B\u00eersan, Drept civil<\/em>. Teoria general\u0103 a obliga\u0163iilor<\/em>, Edi\u0163ia a IX-a, Ed. Hamangiu, Bucure\u015fti, 2008, pp. 146-147.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0[7]<\/a> \u00cen acest sens, Mihaela T\u0103b\u00e2rc\u0103, Gheorghe Buta, Codul de procedur\u0103 civil\u0103: comentat \u015fi adnotat cu legisla\u0163ie, jurispruden\u0163\u0103 \u015fi doctrin\u0103, Edi\u0163ia a 2-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Universul Juridic, Bucure\u015fti, 2008, p. 1708 \u015fi urm.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Gheorghe Beleiu, Drept civil rom\u00e2n. Introducere \u00een dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de Editur\u0103 \u015fi Pres\u0103 \u201e\u015eansa\u201d S.R.L., Bucure\u015fti, 1994, p. 81;<\/p>\n

\u00a0[9]<\/a> Traian Iona\u015fcu, Tratat de drept civil, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 1967, p. 207.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0 Lector univ. dr. Valentin \u2013 Stelian B\u0103descu<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n