{"id":576,"date":"2011-06-10T22:51:49","date_gmt":"2011-06-10T20:51:49","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=576"},"modified":"2012-03-11T14:42:10","modified_gmt":"2012-03-11T12:42:10","slug":"finantarea-bugetului-uniunii-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/nr-1-mai-2011\/revista-nr-1-mai-2011\/finantarea-bugetului-uniunii-europene\/","title":{"rendered":"FINAN\u0162AREA BUGETULUI UNIUNII EUROPENE"},"content":{"rendered":"

Institu\u0163iile Uniunii Europene, precum \u015fi punerea \u00een aplicare a politicilor europene genereaz\u0103 nevoia de resurse financiare ce se reflect\u0103 \u00een bugetul UE. Se constat\u0103 la nivel institu\u0163ional (Parlamentul European), doctrinar \u015fi al percep\u0163iei colective generale o nemul\u0163umire a sistemului de finan\u0163are actual al bugetului UE<\/strong>, argument\u00e2nd \u00eempotriva compunerii \u015fi propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii Resurselor Proprii cu o serie de aspecte de ordin economic \u015fi politic.[1]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Schimbarea sistemului actual de finan\u0163are al bugetului implic\u0103 revizuirea Tratatului de la Lisabona prin aducerea de amendamente care s\u0103 asigure un mecanism permanent de stabilizare financiar\u0103 a UE. Acest subiect a fost principalul punct de discu\u0163ie \u00een cadrul Summit-ului UE din decembrie 2010. Revizuirea bugetar\u0103 propus\u0103 de Comisia European\u0103 are \u00een vedere constituirea finan\u0163\u0103rii bugetului UE din resurse proprii tradi\u0163ionale (taxe europene), \u00eentre care se men\u0163ioneaz\u0103 drept propuneri: taxarea sectorului financiar, tax\u0103 european\u0103 asupra transportului aerian, tax\u0103 pe valoare ad\u0103ugat\u0103 european\u0103, impozit pe profit la nivel european sau taxa de poluare.[2]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bugetul UE a fost instituit prin Tratatul de la Roma (Tratatul Comunit\u01ce\u0163ii Economice Europene \u2013 CEE, 1957), av\u00e2nd la baz\u0103 principiul solidarit\u01ce\u0163ii financiare. Dac\u0103 la \u00eenceput fiscalitatea UE a avut o dimensiune redus\u01ce, principalele sale cheltuieli fiind destinate Politicii Agricole Comune, ulterior extinderea comunit\u0103\u0163ii europene a dus la o cre\u015ftere a cheltuielilor Uniunii fiind necesar\u0103 o redimensionare a bugetului cu focalizare pe ob\u0163inerea veniturilor care s\u0103 sus\u0163in\u0103 cheltuielile UE.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Insuficien\u0163a resurselor proprii tradi\u0163ionale (taxele vamale \u015fi taxele la importurile de produse agricole din spa\u0163iul extra-comunitar) a f\u0103cut ca \u00een anii \u201970 bugetul s\u0103 fie suplinit prin alte dou\u0103 resurse de finan\u0163are european\u0103: prelev\u01ceri din TVA \u015fi contribu\u0163ii din PIB-ul na\u0163ional al fiec\u01cerui stat membru.[3]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Bugetul UE pentru 2011 cuprinde urm\u0103toarele resurse de finan\u0163are: cotiza\u0163ii nete pentru zah\u0103r, taxe vamale nete, resursa bazat\u0103 pe TVA, resursa bazat\u0103 pe VNB.\u00a0 A\u015fadar, \u00een momentul actual exist\u0103 patru fluxuri principale de venituri bugetare europene<\/strong> \u00een func\u0163ie de tipurile de resurse:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1. Taxele vamale<\/strong> – provin din aplicarea tarifului vamal comun la valoarea m\u0103rfurilor importate din \u0163\u0103rile extracomunitare (comer\u0163ul \u00eentre \u0163\u0103rile UE fiind scutit de taxe vamale);
\n2. Taxele agricole<\/strong> constituite din dou\u0103 categorii de prelev\u0103ri: din taxele asupra importurilor de produse pe teritoriul UE, taxe introduse ca urmare a Politicii Agricole Comune \u00een 1962 \u015fi din taxele asupra zah\u0103rului \u015fi izoglucozei, prev\u0103zute de organizarea comun\u0103 a pie\u0163ei zah\u0103rului;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3. Resursele proprii din TVA<\/strong> rezult\u0103 dintr-o cot\u0103 unic\u0103 prelevat\u0103 asupra \u00eencas\u0103rilor din\u00a0 TVA realizate de fiecare stat membru;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 4. Resurse bazate pe Venitul Na\u0163ional Brut<\/strong> (VNB)[4]<\/a> – anual se stabile\u015fte cuantumul veniturilor \u015fi cheltuielilor Uniunii, iar soldul r\u01cemas de acoperit dup\u01ce estimarea veniturilor din celelalte trei resurse (taxe vamale, prelev\u01ceri agricole \u015fi TVA) se \u00eemparte \u00eentre toate statele membre prin aplicarea unei cote procentuale egale asupra m\u0103rimii VNB (cota aceasta se fixeaz\u0103 \u00een fiecare an \u00een cadrul procedurii bugetare).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Contribu\u0163iile din VNB sunt \u00eenscrise \u00een proiectele de bugete na\u0163ionale votate de c\u01cetre parlamentele fiecarui stat membru \u015fi v\u01cersate apoi de guverne la bugetul UE. Aceste resurse sunt cunoscute \u015fi sub denumirea de resurse complementare, fiind resurse de echilibrare a bugetului comunitar. Cota care se aplic\u0103 asupra VNB se determin\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t resursele ob\u0163inute s\u0103 finan\u0163eze diferen\u0163a dintre cheltuielile anuale \u015fi nivelul celorlalte resurse proprii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Articolul 269 al Tratatului Constitutiv al Comunit\u0103\u0163ii Europene<\/strong> (TEC) reglementeaz\u0103 cu privire la sistemul fiscal al Uniunii Europene faptul c\u0103 bugetul UE trebuie finan\u0163at \u00een \u00eentregime din resurse proprii<\/strong>.[5]<\/a> Dac\u0103 primele surse de venit men\u0163ionate sunt clasificate drept \u201cResurse Proprii Tradi\u0163ionale\u201d (Traditional Own Resources<\/em>) respect\u00e2nd reglementarea art. 269, resursa TVA \u015fi resursa bazat\u0103 pe VNB reprezint\u0103 resurse proprii complementare literatura de specialitate pun\u00e2nd la \u00eendoial\u0103 pe de o parte caracterul fiscal al contribu\u0163iilor din VNB al statelor membre, iar pe de alt\u0103 parte necesitatea men\u0163inerii prelev\u0103rilor din TVA.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Veniturile la bugetul UE din VNB<\/strong> reprezint\u0103 din punct de vedere politic<\/em> o resurs\u0103 proprie a UE, \u00een confirmitate cu prevederile tratatelor constitutive \u00eentruc\u00e2t provine de la statele componente. Cu toate acestea, \u00eenc\u0103 de la instituirea sa a fost supus at\u00e2t criticii de specialitate\/ c\u00e2t mai ales obiec\u0163iilor Parlamentului European ca fiind din punct de vedere economic<\/em> mai mult un transfer interguvernamental<\/strong> dec\u00e2t un instrument fiscal ce apar\u0163ine nivelului decizional suprana\u0163ional al UE.[6]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un alt aspect supus criticii doctrinare cu privire la resursele din VNB este reprezentat de propor\u0163ia acestui venit la bugetul UE<\/strong>. Dac\u0103 \u00een anul instituirii sale \u00een 1988 resursa bazat\u0103 pe VNB reprezenta mai pu\u0163in de 11% din ponderea bugetului UE, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2005 a ajuns la 70%\u00a0 \u015fi se estimeaz\u0103 c\u0103 \u00een 2013 va reprezenta 74% din finan\u0163area UE, \u00een raport cu 13% provenind din taxe vamale \u015fi agricole \u015fi cu 12% provenind din resursa bazat\u0103 pe TVA.[7]<\/a>\u00a0 Resursa bazat\u0103 pe VNB al\u0103turi de resursa bazat\u0103 pe TVA con\u0163in multe caracteristici ale contribu\u0163iilor na\u0163ionale \u015fi sunt adesea percepute ca atare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Finan\u0163area din TVA<\/strong> se realizeaz\u0103 \u00een baza cotei unice de 1% pe cuantumul TVA realizat de fiecare stat membru pe bunuri \u015fi servicii. Dezbaterea asupra \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii surselor de finan\u0163are are \u00een vedere resursa proprie bazat\u0103 pe TVA \u015fi VNB \u00eentruc\u00e2t acestea sunt percepute ca \u015fi contribu\u0163ii na\u0163ionale- sunt furnizate de trezoreriile na\u0163ionale \u015fi sunt uneori prezentate ca posturi de cheltuieli \u00een bugetele na\u0163ionale. Astfel, statele membre au adesea tendin\u0163a de a judeca politicile \u015fi ini\u0163iativele europene \u00een termeni de profit \u00een raport cu contribu\u0163iile na\u0163ionale, \u00een loc s\u0103 evalueze mai \u00eent\u00e2i valoarea global\u0103 de realizare a anumitor politici la nivel european.[8]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Structura bugetar\u0103 \u015fi mai ales percep\u0163ia colectiv\u0103 asupra surselor \u015fi mecanismelor de finan\u0163are depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de principiile convenite<\/strong> \u015fi respectate \u00een momentul elabor\u0103rii bugetului UE. Dezvoltarea sistemului fiscal actual a avut \u00een vedere \u00een primul r\u00e2nd principiul suficien\u0163ei veniturilor eviden\u0163iat mai ales prin caracterul rezidual al resursei bazate pe VNB care poate asigura \u00een orice condi\u0163ii echilibrul bugetului anual.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Literatura financiar\u0103 public\u0103 ientific\u0103 o serie de criterii \u015fi principii de care se \u0163ine cont \u00eentr-o m\u0103sura mai redus\u0103 \u00een procedura bugetar\u0103, precum: raportarea finan\u0163elor la \u00eendeplinirea politicilor europene, vizibilitate asupra sistemului de finan\u0163are, corectitudine \u00eentre statele membre \u015fi cre\u015fterea autonomiei financiare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Focalizarea cu prec\u0103dere asupra principiului finan\u0163\u0103rii suficiente a bugetului prin contribu\u0163iile na\u0163ionale, \u00een detrimentul Resurselor Fiscale Tradi\u0163ionale a dus la acceptarea \u00een practic\u0103 a e\u015fecului sistemului actual de finan\u0163are<\/strong>. E\u015fecul cauzat de transferul financiar al statelor membre este demonstrat de mecanismul de corec\u0163ie \u00een favoarea Regatului Unit<\/strong> (juste retour <\/em>dup\u0103 celebra fraz\u0103 a premierului britanic Margaret Tchatcher <I want my money back!<\/em>>)[9]<\/a> \u015fi a mecanismelor de reducere a resurselor bazate pe TVA \u00een favoarea\u00a0 <\/strong>\u0162<\/strong>\u0103rilor de Jos \u015fi a Suediei. <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doctrina de specialitate sugereaz\u0103 diferite alternative<\/strong> \u00een vederea atenu\u0103rii aspectelor negative specifice sistemului fiscal al UE. Se remarca astfel drept variant\u0103 de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire fiscal\u0103 un control\u00a0 prealabil mai riguros<\/strong> \u00een vederea cuantific\u0103rii mai exacte a contribu\u0163iilor nete a statelor membre, corec\u0163ia realiz\u00e2ndu-se \u00een felul acesta ca parte a veniturilor \u015fi nu a cheltuielilor. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Totodat\u0103 se are \u00een vedere alternativa impozit\u0103rii \u00een cote progresive<\/strong> a contribu\u0163iilor brute din VNB la bugetul UE cu stabilirea de limite minime \u015fi maxime. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd se sus\u0163ine ideea unei reforme fiscale care s\u0103 implice cre\u015fterea propor\u0163iei resurselor proprii<\/strong> tradi\u0163ionale \u00een bugetul UE, prin introducerea unor noi taxe \u015fi impozite (impozitul de societ\u0103\u0163i, taxe de mediu, taxe pe traficul aerian, taxe pentru fluxurile de informa\u0163ii \u015fi telecomunica\u0163ii, venituri monetare ale BCE).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Beneficiile unui buget finan\u0163at majoritar prin resurseler proprii tradi\u0163ionale<\/strong> ar fi numeroase: de la sine \u00een\u0163eles colectarea veniturilor necesare pentru a acoperi cheltuielile UE conform principiului universalit\u0103\u0163ii bugetare[10]<\/a>; conferirea UE a unei largi autonomii de auto-finan\u0163are<\/strong>; realizarea unui bilan\u0163 al contribu\u0163iilor statelor membre acceptabile factorilor politici; asigurarea vizibilit\u0103\u0163ii<\/strong> finan\u0163elor publice a UE; considerarea diferitelor fa\u0163ete ale eficien\u0163ei economice \u00een procesul de prelevare a finan\u0163elor; \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea func\u0163ion\u0103rii Pie\u0163ei Unice<\/strong> Europene; remedierea e\u015fecurilor Pie\u0163ei; eficientizarea fiscal\u0103<\/strong> prin stabilizare macroeconomic\u0103; respectarea unui num\u0103r de imperative politice, precum conectarea cu cet\u0103\u0163enii europeni<\/strong>; conformarea cu prevederile tratatelor<\/strong> constitutive.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Obiec\u0163iilor de ordin economic<\/strong> se al\u0103tur\u0103 \u015fi o succesiune de obiec\u0163ii de ordin politic<\/strong> asupra actualului sistem fiscal. O prim\u0103 observa\u0163ie are \u00een vedere imposibilitatea cet\u0103\u0163enilor de a influen\u0163a finan\u0163area bugetului UE. Cet\u0103\u0163enii nu au \u015fansa exprim\u0103rii unor preferin\u0163e, sistemul de finan\u0163are actual l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 statul membru este contributorul la bugetul UE \u015fi nu cet\u0103\u0163enul european. Cotiza\u0163ia statelor membre din VNB nu ia \u00een considerare beneficiile aduse de Uniunea European\u0103 \u00een domeniul p\u0103cii, libert\u0103\u0163ii, prosperit\u0103\u0163ii \u015fi securit\u0103\u0163ii, \u00een ciuda faptului c\u0103 no\u0163iunea de „solduri bugetare nete” prezint\u0103 deficien\u0163e semnificative \u015fi din punct de vedere tehnic \u015fi nu permite dec\u00e2t pure aproxima\u0163ii. De asemenea concentrarea pe ob\u0163inerea unui bilan\u0163 contabil echilibrat face ca investi\u0163ia \u00een ob\u0163inerea de bunuri \u015fi servicii europene de calitate s\u0103 treac\u0103 \u00een plan secund, compromi\u0163\u00e2nd astfel principiul bugetar al solidarit\u0103\u0163ii. Din perspectiv\u0103 economic\u0103 acest aspect este v\u0103zut drept un joc cu rezultat nul (zero-sum game<\/em>) \u00een care fluxurile nete c\u00e2\u015ftigate de un stat sunt compensate prin pierderile nete ale altui stat.[11]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Potrivit acestor critici \u015fi obiec\u0163ii aduse sistemului de finan\u0163are actual, se constat\u0103 c\u0103 voin\u0163a politic\u0103 a factorului de decizie prevaleaz\u0103 asupra mecanismelor financiare, interesele na\u0163ionale domin\u00e2nd calitativ scena comunitar\u0103<\/strong>. Men\u0163inerea sistemului de finan\u0163are bugetar actual demonstreaz\u0103 o definire a interesului principal \u00een plan financiar a UE, acela de a satisface necesarul financiar prin care se acoper\u0103 cheltuielile Uniunii.[12]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sistemul fiscal actual, \u00een ciuda dezacordului \u015fi criticii prezint\u0103 o serie de avantaje<\/strong> de necontestat, fapt care invit\u0103 la precau\u0163ie \u00een propunerea unor schimb\u0103ri radicale. Contrar opiniilor Parlamentului European care consider\u0103 actualul sistem de finan\u0163are unul deficitar, reprezentan\u0163ii statelor membre consider\u0103 finan\u0163area bugetului adecvat\u0103 \u015fi fiabil\u0103. Veniturile fiscale bazate pe VNB asigur\u0103 un debit suficient \u015fi stabil de finan\u0163are, asigur\u00e2nd eficacitatea finan\u0163\u0103rii bugetare anual. \u00cen ciuda lipsei de vizibilitate \u015fi simplitate, tendin\u0163a global\u0103 de acceptare a resurselor proprii actuale \u0163ine mai ales de criterii de stabilitate \u015fi suficien\u0163\u0103<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Imposibilitatea g\u0103sirii unei solu\u0163ii ideale de finan\u0163are a bugetului european, ci doar a unei situa\u0163ii de compromis se datoreaz\u0103 unicit\u0103\u0163ii sistemului institu\u0163ional \u015fi originalit\u0103\u0163ii sistemului decizional al Uniunii Europene<\/strong>. Este recunoscut at\u00e2t la nivelul interguvernamental \u015fi suprana\u0163ional, c\u00e2t \u015fi la nivelul percep\u0163iei doctrinare \u015fi colective imposibilitatea folosirii \u00een cazul UE a unei politici fiscale bazat\u0103 pe resurse proprii tradi\u0163ionale precum \u00een sistemele bugetare na\u0163ionale. Totodat\u0103, nu poate fi aplicat \u00een situa\u0163ia UE nici sistemul de finan\u0163are specific organiza\u0163iilor interna\u0163ionale bazat exclusiv pe tax\u0103 de membru \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in fiscalitatea specific\u0103 statelor federale. [13]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Caracterul fiscal hibrid \u00eentre nivel guvernamental, federal sau de organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 determin\u0103 o ambiguitate \u00een ceea ce prive\u015fte aspecte precum: autonomia UE ca autoritate bugetar\u0103, stabilirea unei proceduri \u015fi implement\u0103ri simple (inclusiv \u00een privin\u0163a m\u0103sur\u0103rii contribu\u0163iei din VNB) \u015fi vizibilitatea, legitimitatea \u015fi transparen\u0163a propriilor resurse.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Caracterul sui generis <\/em>al Uniunii Europene<\/strong> face ca hibridul institu\u0163ional \u015fi decizional s\u0103 se reflecte \u015fi \u00een sistemul de finan\u0163are al bugetului de func\u0163ionare. De\u015fi nu se dore\u015fte renun\u0163area la contribu\u0163iile din VNB a statelor membre, nu se contest\u0103 necesitatea unei \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri care s\u0103 reformeze sistemul fiscal mai ales prin cre\u015fterea ponderii resurselor proprii tradi\u0163ionale.<\/p>\n

\u00a0BIBLIOGRAFIE:<\/p>\n

\u00a0B\u0103rbulescu Iordan Gheorghe, Procesul decizional \u00een Uniunea European\u0103, <\/em>Ed. Polirom, Bucure\u015fti, 2008.<\/p>\n

Begg I., Enderlein H., Le Cacheux J., Mrak M., Final Report- Study for European Commission on the Financing of the European Union Budget, <\/em>2008.<\/p>\n

D\u0103nule\u0163iu D.C., Aspecte privind procesul bugetar la nivelul Uniunii Europene. Curs Teoretic <\/em>Universitatea \u201c1 Decembrie 1918\u201d Alba Iulia, 2008.<\/p>\n

\u00a0Decizia Consiliului nr 88\/376\/CEE, Euratom din 24 iunie 1988 privind sistemul de resurse proprii al Comunit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

EU COMMISSION (2004b), Financing the European Union: Commission report on the operation of the own resources system, <\/em>\u201cSchreyer Report\u201d, Brussels, July 14.<\/p>\n

Propunere de Rezolu\u0163ie privind Viitorul Resurselor Proprii ale UE,<\/em> Raportul Comisiei pentru bugete a PE, 14.03.2007.<\/p>\n

Regulamentul Consiliului nr.1605\/2002 din 25 iunie 2002.<\/p>\n

Report of EU Commission (EU Budget Review, COM(2010) 700final).<\/p>\n

Treaty<\/em> Establishing the <\/em>European Community <\/em>(consolidated version), art. 269, 24.12.2002 Official Journal of the European Communities (C 325) 33<\/em>.<\/p>\n

www.ec.europa.eu<\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/a> Propunere de Rezolu\u0163ie privind Viitorul Resurselor Proprii ale UE,<\/em> Raportul Comisiei pentru bugete a PE, 14.03.2007.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Report of EU Commission (EU Budget Review, COM(2010) 700final)<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> I. Begg, H. Enderlein, J. Le Cacheux, M. Mrak, Final Report- Study for European Commission on the Financing of the European Union Budget, <\/em>2008, pag. 55.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Decizia Consiliului nr 88\/376\/CEE, Euratom din 24 iunie 1988 privind sistemul de resurse proprii al Comunit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Treaty<\/em> Establishing the <\/em>European Community <\/em>(consolidated version), art. 269, 24.12.2002 Official Journal of the European Communities (C 325) 33<\/em>, page 152.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> EU COMMISSION (2004b), Financing the European Union: Commission report on the operation of the own resources system, <\/em>\u201cSchreyer Report\u201d, Brussels, July 14.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> http:\/\/ec.europa.eu\/budget\/reform\/issues\/article_5959_ro.htm<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> D.C. D\u0103nule\u0163iu, Aspecte privind procesul bugetar la nivelul Uniunii Europene.Curs Teoretic ,<\/em> <\/em>Universitatea \u201c1 Decembrie 1918\u201d Alba Iulia, 2008.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Momentul are \u00een vedere discursul premierului Margaret Tchatcher pentru renegocierea contribu\u0163iei bugetare a Marii Britanii la conferin\u0163a de pres\u0103 a Summit-ului de la Dubiln din 30.11.1979.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> Art. 17-20 din Regulamentul Consiliului nr.1605\/2002 din 25 iunie 2002.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> I. Begg, H. Enderlein, J. Le Cacheux, M. Mrak, Final Report- Study for European Commission on the Financing of the European Union Budget, <\/em>2008, pag. 11.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/a> Iordan Gheorghe B\u0103rbulescu, Procesul decizional \u00een Uniunea European\u0103, <\/em>Ed. Polirom, Bucure\u015fti, 2008, pag. 175.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/a> I. Begg, H. Enderlein, J. Le Cacheux, M. Mrak, Final Report- Study for European Commission on the Financing of the European Union Budget, <\/em>2008, pag. 119.<\/p>\n

Autor:Danc\u0103 I. Daniela, <\/strong>anul II ID, Facultatea de Drept -UTM<\/em><\/p>\n

Conduc\u0103tor \u015ftiin\u0163ific: lector univ.dr. Aurelia G\u00eeg\u0103-<\/strong> Facultatea de Drept -UTM<\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n