Motto:<\/p>\n
\u201eGuvernele au \u00eentotdeauna un bra\u0163 lung \u015fi unul scurt. Cu cel scurt, dau.\u201d \u00a0(Ignazio Silone)<\/p>\n
<\/p>\n
Politica fiscal\u0103 este o component\u0103 a politicii financiare a statului, care \u00een ansamblul ei cuprinde, reglement\u0103rile privind stabilirea \u015fi perceperea impozitelor \u015fi taxelor \u015fi concretiz\u00e2nd op\u0163iunile statului \u00een materie de impozit \u015fi taxe, precum \u015fi deciziile privind cheltuielile publice ce se finan\u0163eaz\u0103. Dar, componentele sale trebuie concertate cu cele de politic\u0103 bugetar\u0103 sau monetar\u0103, respectiv cu politica pre\u0163urilor \u015fi cu cea a ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103 etc., pentru a se integra \u00een politica general\u0103.<\/em>[1]<\/strong><\/em><\/a> <\/em><\/p>\n Politica european\u0103 \u00een domeniul impozit\u0103rii are dou\u0103 mari componente: impozitarea direct\u0103 care este responsabilitatea statelor membre \u015fi impozitarea indirect\u0103, ce afecteaz\u0103 libera circula\u0163ie a bunurilor \u015fi serviciilor.<\/p>\n Impozitul reprezint\u0103 o contribu\u0163ie b\u0103neasc\u0103 obligatorie \u015fi cu titlul nerambursabil, datorat\u0103, conform legii, bugetului de stat de c\u0103tre persoanele fizice \u015fi persoanele juridice pentru veniturile pe care le ob\u0163in sau bunurile pe care le posed\u0103.<\/em>\u00a0 [2]<\/a><\/p>\n Datorit\u0103 lipsei de comunicare, precum \u015fi a informa\u0163iilor transmise incomplet sau distorsionat, impozitul este perceput de c\u0103tre o parte imporatanta a contribuabililor ca o penalizare din partea statului.<\/p>\n Plata impozitului trebuie s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103 ca o contribu\u0163ie b\u0103neasc\u0103, pe care persoanele fizice \u015fi juridice o datoreaz\u0103 statului pentru generarea fondurilor generale de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii, fonduri imperios necesare finan\u0163\u0103rii cerin\u0163elor \u015fi nevoilor social-economice \u00een folosul \u00eentregii colectivit\u0103\u0163i.<\/p>\n Majoritatea problemelor, disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ilor ap\u0103rute la plata impozitelor de c\u0103tre contribuabil, conduc la concluzia c\u0103 acesta percepe impozitul ca pe o penalizare din partea statului \u015fi nu ca pe o modalitate de a ne fi asigurate condi\u0163ii mai bune de trai deoarece statul nu a reu\u015fit \u00eenc\u0103 s\u0103 pun\u0103 la punct un sistem eficient de distribuire \u015fi folosire a resurselor b\u0103ne\u015fti acumulate din taxe \u015fi impozite.<\/p>\n Desigur c\u0103 este normal s\u0103 fim nemul\u0163umi\u0163i c\u00e2nd vine vorba de plata taxelor \u015fi impozitelor, atunci c\u00e2nd vedem ca nu se produc schimb\u0103ri \u00een societate de\u015fi, noi, contribuabilii ne pl\u0103tim la data scadent\u0103 contribu\u0163iile fa\u0163\u0103 de stat, dar asta este o idee pe care o vom dezvolta \u015fi o vom prezenta \u00een cele ce urmeaz\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tema referatului abordeaz\u0103 unul din cele patru principii ale economistului Adam Smith, care \u00een opinia sa ar trebui s\u0103 stea la baza politicii fiscale \u015fi anume: juste\u0163ea impunerii ( echitatea fiscal\u0103 ), certitudinea impunerii, comoditatea perceperii impozitelor \u015fi randamentul acestora. Analiza noastr\u0103 se axeaz\u0103 pe principiul impunerii echitabile, iar ideea pe care dorim s\u0103 o dezvolt\u0103m este aceea a repartiz\u0103rii sarcinilor fiscale pe clase \u015fi p\u0103turi sociale care ar trebui s\u0103 se fac\u0103 respect\u00e2nd principiul echit\u0103\u0163ii.<\/p>\n Referindu-ne la principiul impunerii echitabile, care trebuie avut \u00een vedere la repartizarea sarcinilor fiscale \u00eentre membrii societ\u0103\u0163ii, este necesar s\u0103 se fac\u0103 distinc\u0163ie \u00eentre egalitatea \u00een fa\u0163a impozitului \u015fi egalitatea prin impozit.<\/p>\n Egalitatea \u00een fa\u0163a impozitului apare odat\u0103 cu revolu\u0163ia francez\u0103, \u00eenscris\u0103 \u00een celebra lozinc\u0103 \u201eliberte, \u00e9galit\u00e9, fraternite\u201d. Aceast\u0103 egalitate, presupune o neutralitate a impozitului, impunerea realiz\u00e2ndu-se \u00een mod egal pentru toate persoanele fizice \u015fi juridice, ne\u0163in\u00e2nd cont de locul de domiciliu sau unde \u00ee\u015fi au acestea sediul, prin urmare propun\u00e2nd un tratament fiscal egal, de la o zon\u0103 la alta a \u0163\u0103rii.<\/em> [3]<\/a>Conform acestui tip de egalitate, impunerea trebuie s\u0103 se fac\u0103 \u00een acela\u015fi mod pentru toate activit\u0103\u0163ile economice, indiferent de forma juridic\u0103 \u00een care sunt organizate sau func\u0163ioneaz\u0103: produc\u0103tori individuali ori \u00eentreprinderile mari sau mici. Aceast\u0103 egalitate presupune o impunere \u00een cote fixe, realizat\u0103 sub forma unei d\u0103ri pe locuitor care nu \u0163ine cont nici de venit, nici de averea \u015fi nici de situa\u0163ia personal\u0103 a subiectului impozabil. O egalitatea \u00een fa\u0163a impozitului este corect\u0103 \u015fi moral\u0103 numai din punct de vedere teoretic sau ca enun\u0163 speculativ \u00een dezbaterile comparative, deoarece acest tip de egalitate nu \u0163ine cont de particularit\u0103\u0163ile societ\u0103\u0163ii, precum: situa\u0163ia material\u0103 individual\u0103 a contribuabilului, sarcinile sociale ale acestuia, etc.<\/p>\n La polul opus egalit\u0103\u0163ii \u00een fa\u0163a impozitului st\u0103 egalitatea prin impozit, care presupune diferen\u0163ierea sarcinilor fiscale de la o persoan\u0103 la alta, \u00een raport de o serie de factori economico-sociali, printre care: m\u0103rimea absolut\u0103 a materiei impozabile, situa\u0163ia personal\u0103 a subiectului impozabil<\/em>.[4]<\/a> Aceast\u0103 calitate presupune, cum este \u015fi firesc, un tratament fiscal diferit al celor avu\u0163i fa\u0163\u0103 de cei cu venituri mici, al celibatarilor fa\u0163\u0103 de cei c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi cu copii, etc.. Pentru realizarea unei reale egalit\u0103\u0163i fiscale \u015fi crearea unei clase de mijloc \u00een societate, nu trebuie s\u0103 avem \u00een vedere numai m\u0103rimea absolut\u0103 a veniturilor pe care contribuabilul o realizeaz\u0103, din contr\u0103 trebuie s\u0103 \u0163inem cont \u015fi de situa\u0163ia individual\u0103 a contribuabilului, de sarcinile sociale ale acestuia, de situa\u0163ia familial\u0103. \u00cen conformitate cu prevederile articolului nr. 47 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei, statul trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de to\u0163i ace\u015fti factori economico-sociali, \u00een vederea stabilirii \u015fi calcul\u0103rii impozitelor, pentru a asigura \u00een mod egal un nivel de trai decent pentru to\u0163i indivizii societ\u0103\u0163ii, asigur\u00e2ndu-se astfel o impozitare echitabil\u0103 a venitului fiec\u0103ruia. Statul nu trebuie s\u0103 penalizeze familia prin impozit, ci trebuie s\u0103 stimuleze acest lucru, ori dac\u0103 recurgem la o egalitate \u00een fa\u0163a impozitului, nu se mai \u0163ine cont de familie, majoritatea\u00a0 contribuabililor aleg\u00e2nd via\u0163a de celibatar, sc\u0103z\u00e2nd astfel rata natalit\u0103\u0163ii, fapt ce va produce efecte negative pentru viitor.<\/p>\n Conform articolului 47 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei alineatul (1) Statul este obligat s\u0103 ia m\u0103suri de dezvoltare economic\u0103 \u015fi de protec\u0163ie social\u0103, de natur\u0103 s\u0103 asigure cet\u0103\u0163enilor un nivel de trai decent. Alineatul (2) Cet\u0103\u0163enii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pl\u0103tit, la asisten\u0163\u0103 medical\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile sanitare de stat, la ajutor de \u015fomaj \u015fi la alte forme de asigur\u0103ri sociale publice sau private, prev\u0103zute de lege. Cet\u0103\u0163enii au dreptul \u015fi la m\u0103suri de asisten\u0163\u0103 social\u0103, potrivit legii.[5]<\/a> Noi consider\u0103m c\u0103 acest lucru se poate realiza prin aplicarea principiului echit\u0103\u0163ii de egalitate prin impozit, care ar avea \u00een vedere problemele fiec\u0103rui individ dintr-un stat de drept. Ori statul, pentru asigurarea unui nivel de trai decent cet\u0103\u0163enilor ar trebui s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 un sistem de impozite \u015fi taxe clar, concis, pe \u00een\u0163elesul tuturor contribuabililor.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Egalitatea prin impozit, ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze pe baza impunerii progresive \u00een trei trepte.<\/p>\n Sursa: Mititelu Horia si Bejenariu Marius<\/p>\n Din schema prezentat\u0103 mai sus, rezult\u0103 c\u0103 acest sistem de impunere poate fi eficient, f\u0103r\u0103 s\u0103 afecteze sumele de bani menite bugetului central de stat. Pentru un randament mai bun al acestei impozit\u0103ri progresive, trebuie alc\u0103tuit un sistem de deductibilit\u0103\u0163i prin care statul s\u0103 direc\u0163ioneze cheltuielile private \u00een anumite domenii de interes, cum ar fi, educa\u0163ia \u015fi s\u0103n\u0103tatea, sau s\u0103 influen\u0163eze un anumit tip de comportament social, exmplul fiind cel al familiilor cu copii.<\/p>\n \u00a0 Nivelul mediu de impozit pe venit pentru angaja\u0163ii pl\u0103ti\u0163i cu salariul mediu, dup\u0103 situa\u0163ia familial\u0103 a acestora. <\/strong>Sursa: OECD (Organiza\u0163ia pentru Cooperare \u015fi Dezvoltare Economic\u0103)<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u0162ara<\/strong><\/td>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din analiza celor prezentate \u00een tabelul de mai sus, o alt\u0103 propunere ar putea fi aceea de a individualiza impozitul \u00een func\u0163ie de situa\u0163ia familial\u0103, astfel am putea majora cotele progresive, aduc\u00e2nd un plus la bugetul de stat, \u015fi, totodat\u0103 o egalitate consolidat\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O alt\u0103 idee propus\u0103, ar fi aceea a modific\u0103rii unora dintre impozite \u015fi taxe, mai exact prin reducerea unor impozite se vor majora altele, spre exemplu, statul ar putea ridica nivelul taxelor pentru tutun \u015fi alcool, o m\u0103sur\u0103 pe care orice stat de drept modern ar trebui s\u0103 o adopte, aceasta av\u00e2nd \u00een vedere \u00eenainte de toate s\u0103n\u0103tatea cet\u0103\u0163enilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, prin impozitarea progresiv\u0103 majoritatea contribuabililor (clasa mic\u0103 \u015fi clasa mijlocie), ar avea o putere mai mare de cump\u0103rare, influen\u0163\u00e2nd impozitele indirecte, cu consecin\u0163e faste privind cre\u015fterea sumelor care alc\u0103tuiesc bugetul de stat \u015fi implica\u0163ii directe \u015fi imediate asupra cre\u015fterii a nivelului de trai. Trebuie s\u0103 ne ax\u0103m \u00een principal pe impozitele din venituri, acestea reprezent\u00e2nd o mare problem\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, deoarece un impozit mare, \u00eei va determina pe angajatori s\u0103 treac\u0103 angaja\u0163ilor pe cartea de munc\u0103 o sum\u0103 mult mai mic\u0103 dec\u00e2t cea real\u0103, \u00een unele cazuri aceasta ajung\u00e2nd\u00a0 la jum\u0103tate din suma real\u0103, iar \u00een alte cazuri prefer\u00e2ndu-se chiar munca la \u201enegru\u201d. Astfel. angajatorii se vor feri s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 un impozit mai mare, oferind aceast\u0103 alternativ\u0103, de \u201ecarte de munc\u0103 la negru\u201d dup\u0103 cum am denumit-o noi \u00een acest referat, angaja\u0163ilor. Fenomenul de munc\u0103 la negru, este din ce \u00een ce mai \u00eent\u00e2lnit \u00een Rom\u00e2nia, cauz\u00e2nd prejudicii foarte mari la bugetul de stat. Aceast\u0103 form\u0103 de evaziune fiscal\u0103 nu numai c\u0103 diminueaz\u0103 bugetul de stat, dar produce efecte negative asupra contribuabililor care nu vor beneficia \u00een viitor de o pensie\u00a0 bun\u0103, calculat\u0103 \u00een termeni reali, datorit\u0103 sumelor mici\u00a0 trecute pe cartea de munc\u0103. Desigur c\u0103 putem lua \u00een calcul \u015fi alternativa de a refuza \u00een calitate de angaja\u0163i, trecere unei sume mai mici pe cartea de munc\u0103, dar r\u0103spunsul pe care \u00eel vom primi ne va obliga s\u0103 accept\u0103m aceast\u0103 situa\u0163ie, tocmai din necesitatea de a duce un trai de via\u0163\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t decent.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Astfel, din punctul nostru de vedere, o impunere progresiv\u0103, ar scoate la iveal\u0103 mai mul\u0163i contribuabili care ar fi dispu\u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi pl\u0103teasc\u0103 d\u0103rile datorate c\u0103tre stat, at\u00e2t timp c\u00e2t acestea vor fi calculate \u00een mod individual, \u00een func\u0163ie de factorii enun\u0163a\u0163i mai sus.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Statul ar trebui s\u0103 ia m\u0103suri de protec\u0163ie \u00een privin\u0163a dezvoltatorilor \u015fi investitorilor, prin acordarea de scutiri, reduceri, sau impozite care s\u0103 m\u0103reasc\u0103 num\u0103rul de investitori \u015fi afaceri\u015fti, dornici s\u0103 investeasc\u0103 pe teritoriul statului rom\u00e2n. Ace\u015ftia alc\u0103tuiesc o surs\u0103 de venit destul de mare la bugetul de stat, cresc\u00e2nd astfel \u015fi num\u0103rul de locuri de munc\u0103.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Deasemenea consider\u0103m c\u0103 sistemul de impunere pe cote fixe de 16 %, \u00een cazul Rom\u00e2niei ar trebui revizuit deoarece acest sistem de impunere \u00eei favorizeaz\u0103 pe cei cu venituri mari, defavorizand astfel clasa mijlocie care reprezint\u0103 motorul societ\u0103\u0163ii \u015fi care este \u00een curs de formare. Totodat\u0103 acest sistem are efecte nefaste \u00een mod deosebit\u00a0 asupra celor cu venituri mici \u015fi foarte mici.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ca urmare a aplic\u0103rii impunerii progresive \u00een trei trepte al\u0103turi de un sistem de deductibilit\u0103\u0163i, o stabilire mai eficient\u0103 a taxelor \u015fi impozitelor indirecte, va duce la o nou\u0103 etap\u0103 \u00een care vom putea majora salariile mediu \u015fi minim pe economie, echilibr\u00e2nd astfel \u201ebratele guvernului\u201d.<\/p>\n \u00a0BIBLIOGRAFIE<\/p>\n Instrumente<\/p>\n <\/p>\n Lucrari consultate<\/p>\n <\/p>\n Site-uri consultate<\/p>\n [1]<\/a> DAN DROSU \u015eAGUNA, Drept Financiar \u015fi Fiscal – Editura Eminescu, Bucure\u015fti, 2000<\/p>\n\n\n
\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 IMPUNERE PROGRESIV\u0102 \u00ceN 3 TREPTE:\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 12%, 16%, 20%.<\/strong><\/td>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0COT\u0102 UNIC\u0102 16%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n 1.<\/td>\n VENITURI INTRE 700 – 2000 RON<\/strong><\/td>\n VENITURI INTRE 700 \u2013 2000 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n 12% din 700\u00a0\u00a0 RON = 84\u00a0\u00a0 RON<\/td>\n 16% din 700\u00a0\u00a0\u00a0 RON = 112 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n 12% din 1400 RON = 168 RON<\/td>\n 16 % din 1400 RON = 224 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n 12% din 2000 RON = 240 RON<\/td>\n 16 % din 2000 RON = 320 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n BUGET = 492 RON<\/strong><\/td>\n BUGET = 656 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n 2.<\/td>\n VENITURI INTRE 2100 \u2013 5000 RON<\/strong><\/td>\n VENITURI INTRE 2100 \u2013 5000 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n 16% din 2100 RON = 336 RON<\/td>\n 16% din 2100 RON = 336 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n 16% din 3500 RON = 560 RON<\/td>\n 16% din 3500 RON = 560 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n 16% din 5000 RON = 800 RON<\/td>\n 16% din 5000 RON = 800 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n BUGET = 1696 RON<\/strong><\/td>\n BUGET = 1696 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n 3.<\/td>\n VENITURI INTRE 5100 \u2013 10000 RON<\/strong><\/td>\n VENITURI INTRE 5100 \u2013 10000 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n 20% din 5100\u00a0\u00a0 RON = 1020 RON<\/td>\n 16% din 5100\u00a0\u00a0 RON = 816\u00a0\u00a0 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n 20% din 10000 RON = 2000 RON<\/td>\n 16% din 10000 RON = 1600 RON<\/td>\n<\/tr>\n \n BUGET = 3020 RON<\/strong><\/td>\n BUGET = 2416 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 BUGET TOTAL = 5208 RON\u00a0 <\/strong><\/td>\n BUGET TOTAL = 4768 RON<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n\n
\n \u00a0<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n Nivelul total pentru angajat<\/strong><\/td>\n Nivelul total pentru angajat f\u0103r\u0103 transferuri<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Singur<\/strong><\/td>\n Cuplu c\u0103s\u0103torit cu un singur venit<\/strong><\/td>\n \u00a0<\/strong>Singur cu doi\u00a0\u00a0 copii<\/strong><\/td>\n Cuplu c\u0103s\u0103torit cu un\u00a0 singur venit<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n F\u0103r\u0103 copii<\/strong><\/td>\n Doi copii<\/strong><\/td>\n F\u0103r\u0103 copii<\/strong><\/td>\n Doi copii<\/strong><\/td>\n F\u0103r\u0103 copii<\/strong><\/td>\n Doi copii<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Cehia<\/strong><\/td>\n 23,6%<\/strong><\/td>\n 15,7%<\/strong><\/td>\n 14,4%<\/strong><\/td>\n 6,6%<\/strong><\/td>\n 3,6%<\/strong><\/td>\n 14,4%<\/strong><\/td>\n 7,1%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Fran\u0163a<\/strong><\/td>\n 27,8%<\/strong><\/td>\n 22.5%<\/strong><\/td>\n 23,9%<\/strong><\/td>\n 21,9%<\/strong><\/td>\n 18,2%<\/strong><\/td>\n 23,9%<\/strong><\/td>\n 17,6%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Germania<\/strong><\/td>\n 42,7%<\/strong><\/td>\n 32,1%<\/strong><\/td>\n 33,2%<\/strong><\/td>\n 24,1%<\/strong><\/td>\n 32,1%<\/strong><\/td>\n 33,2%<\/strong><\/td>\n 24,1%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Polonia<\/strong><\/td>\n 28,6%<\/strong><\/td>\n 21,5%<\/strong><\/td>\n 27,0%<\/strong><\/td>\n 21,5%<\/strong><\/td>\n 21,5%<\/strong><\/td>\n 27,0%<\/strong><\/td>\n 21,5%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Marea Britanie<\/strong><\/td>\n 25,6%<\/strong><\/td>\n 24,0%<\/strong><\/td>\n 25,6%<\/strong><\/td>\n 24,0%<\/strong><\/td>\n 19,1%<\/strong><\/td>\n 25,6%<\/strong><\/td>\n 19,1%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n \n Ungaria<\/strong><\/td>\n 38,3%<\/strong><\/td>\n 38,3%<\/strong><\/td>\n 38,3%<\/strong><\/td>\n 38,3%<\/strong><\/td>\n 23,0%<\/strong><\/td>\n 38,3%<\/strong><\/td>\n 24,6%<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n \n
\n
\n
<\/p>\n
\n