{"id":568,"date":"2011-06-10T22:28:25","date_gmt":"2011-06-10T20:28:25","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=568"},"modified":"2012-03-11T14:43:18","modified_gmt":"2012-03-11T12:43:18","slug":"vaticanul-subiect-de-drept-international","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/nr-1-mai-2011\/revista-nr-1-mai-2011\/vaticanul-subiect-de-drept-international\/","title":{"rendered":"VATICANUL- SUBIECT DE DREPT INTERNA\u0162IONAL"},"content":{"rendered":"

1.Aspecte introductive<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tradi\u0163ional, studiul Vaticanului se impune datorit\u0103 statutului s\u0103u atipic fa\u0163\u0103 de celelalte subiecte de drept interna\u0163ional. Dup\u0103 cum se cunoa\u015fte, subiectele dreptului interna\u0163ional sunt\u00a0: statele, av\u00e2nd capacitatea deplin\u0103 de a-\u015fi asuma totalitatea drepturilor \u015fi obliga\u0163iilor cu caracter interna\u0163ional; organiza\u0163iile interna\u0163ionale interguvernamentale, subiecte derivate ale dreptului interna\u0163ional; mi\u015fc\u0103rile\/ popoarele care lupt\u0103 pentru eliberare, av\u00e2nd o capacitate limitat\u0103 \u015fi cu caracter tranzitoriu \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Vaticanul (statul papal) av\u00e2nd o capacitate limitat\u0103.[1]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Recunoa\u015fterea existen\u0163ei mai multor categorii de subiecte de drept interna\u0163ional nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi existen\u0163a unei identit\u0103\u0163i \u00eentre natura \u015fi \u00eentinderea (volumul) drepturilor acestora.Curtea Interna\u0163ional\u0103 de Justi\u0163ie arat\u0103, \u00een avizul s\u0103u consultativ din 1949, referitor la \u201eRepararea daunelor suferite \u00een serviciul Na\u0163iunilor Unite\u201d c\u0103 subiectele de drept \u00eentr-un sistem juridic nu sunt \u00een mod necesar identice \u00een ce prive\u015fte natur\u0103 sau \u00eentinderea drepturilor lor.[2]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u015fi o parte a doctrinei analizeaz\u0103 Vaticanul atunci c\u00e2nd prezint\u0103 statul ca subiect de drept interna\u0163ional, iar restul doctrinarilor \u00eei confer\u0103 un loc separat \u00een literatura de specialitate, temeiul invocat are la baz\u0103 caracterul atipic al statalit\u0103\u0163ii. \u00cen consecin\u0163\u0103, ceea ce trebuie clarificat nu este calitatea de subiect de drept interna\u0163ional, aspect necontestat de marea majoritate a autorilor de drept interna\u0163ional \u00a0prin invocarea rela\u0163iilor interna\u0163ionale la care particip\u0103, ci caracterul atipic al statalit\u0103\u0163ii.[3]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>1.1.Considera\u0163ii istorice<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>1.1.1.Sf\u00e2ntul Scaun \u00eenainte de 1929 <\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Se presupune c\u0103 aceast\u0103 parte a Romei, original nelocuit\u0103 (ager vaticanus<\/em>) a fost considerat\u0103 \u00eentotdeauna un loc sacru sau cel pu\u0163in indisponibil pentru locuit, chiar \u00eenaintea sosirii cre\u015ftinismului. \u00cen anul 326 prima biseric\u0103, bazilica lui Constantin, a fost construit\u0103 peste morm\u00e2ntul Sf\u00e2ntului Petru, care a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00eentr-un cimitir obi\u015fnuit \u00een acel loc, iar din acel moment zona a \u00eenceput s\u0103 fie populat\u0103, \u00een special, cu case de locuit legate de activitatea Sf\u00e2ntului Petru. Papii, \u00een rolul lor secular, au \u00eenceput s\u0103 conduc\u0103 regiunile din vecin\u0103tate \u015fi prin intermediul Statelor Papale, au condus o mare parte din peninsula italic\u0103 pentru mai mult de o mie de ani p\u00e2n\u0103 la mijlocul secolul XIX, c\u00e2nd cea mai mare parte din teritoriul Statelor Papale a fost ocupat de nou creatul Regat al Italiei.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Din anul 726, Papa Gregorie II exercit\u0103 la Roma magistratura suprem\u0103, recunoscut\u0103 de Pepin cel Scurt \u015fi de Carol cel Mare. Statul papal cuprindea al\u0103turi de Roma \u015fi alte provincii: Romagna Urbino Spoletto, Castro, Marca Ancona, Bologna, Peruggia \u015fi Orviettano. Pe \u00eentreg parcursul Evului Mediu, statul papal se afirm\u0103 ca factor politic; \u00een secolul al XI-lea, reforma gregorian\u0103 (1073-1085) reafirm\u0103 dreptul Papei de a conduce lumea \u015fi clerul, pentru ca \u00een 1140 Decretul lui Gratian s\u0103 stipuleze drept factor de legitimare a oric\u0103rei legi conformitatea cu dreptul natural, efect al voin\u0163ei divine. \u00cen al\u0163i termeni, legisla\u0163ia canonic\u0103 a Bisericii are prioritate \u00een fa\u0163a legisla\u0163iei sociale. Mult\u0103 vreme Vaticanul nu a fost re\u015fedin\u0163a papilor, ci Palatul Lateran, urmat de Palatul Quirinal \u00een timp ce \u00een perioada 1309<\/a>–1377<\/a> a fost la Avignon<\/a>, \u00een Fran\u021ba<\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoria diplomatic\u0103 a Sf\u00e2ntului Scaun \u00eencepe \u00een secolul IV, dar grani\u0163ele puterii papale s-au schimbat adesea \u00een cursul secolelor. Noul regat al Italiei, constituit dup\u0103 jum\u0103tatea secolului al XIX-lea, a ocupat Statele Papale. \u00centre anii 1850-1870 reunificarea Italiei a restr\u00e2ns dramatic teritoriul statului pontifical la regiunea Romei \u015fi la provincia Latium; odat\u0103 cu intrarea trupelor italiene \u00een Roma, puterea sacr\u0103 se desparte de cea temporal\u0103, iar Papa se retrage la Vatican. Pentru o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103, Sf\u00e2ntul Scaun \u00ee\u015fi men\u0163ine atitudinea de refuz \u00een fa\u0163a noii puteri, comunicarea cu exteriorul realiz\u00e2ndu-se doar prin celebrele bule \u015fi enciclice papale de condamnare a celor care au sus\u0163inut ocuparea domeniului pontifical. \u00cen 1870, posesiunile Sf\u00e2ntului Scaun au r\u0103mas \u00eentr-o situa\u0163ie incert\u0103, \u00een momentul \u00een care Roma a fost anexat\u0103 de Piemont, dup\u0103 o rezisten\u0163\u0103 mai mult simbolic\u0103 dec\u00e2t efectiv\u0103 a for\u0163elor papale. Armata lui Victor Emmanuel a ocupat Roma \u00een 1871 \u015fi a proclamat ora\u015ful \u00a0capital\u0103 a Italiei. Rela\u0163ia dintre statul italian \u015fi Vatican este mediat\u0103 de legea garan\u0163iilor(1871) care, departe de a conferi un statut politic Vaticanului, recuno\u015ftea doar sacralitatea \u015fi inviolabilitatea persoanei Sf\u00e2ntului Pontif. Papii au fost l\u0103sa\u0163i \u00eentre 1870 \u015fi 1929 \u00eentr-o situa\u0163ie asem\u0103n\u0103toare celei a ultimului \u00eemp\u0103rat al Chinei, nederanja\u0163i \u00een palatul lor, dar f\u0103r\u0103 un statut oficial recunoscut de statul italian.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>1.2.Tratatul de la Lateran din 1929<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen categoria instrumentelor juridice de la Lateran erau incluse urm\u0103toarele: un tratat politic care ,,rezolv\u0103 \u015fi elimin\u0103 problema roman\u0103\u201d(27 de articole), un concordat prin care este reglementat\u0103 condi\u0163ia juridic\u0103 a Bisericii catolice \u00een Italia(45 de articole) \u015fi o conven\u0163ie financiar\u0103 (3 articole). Aceste instrumente juridice au fost completate ulterior de altele.[4]<\/sup><\/a> Cathedra (scaunul) episcopului Romei, papa, este \u00een Bazilica de la Lateran, catedrala Romei. Lateranul este pe una din cele \u015fapte coline ale Romei, Caelian. \u00cen 1984, un concordat nou \u00eentre Sf\u00e2ntul Scaun \u015fi Italia a modificat c\u00e2teva prevederi ale tratatului anterior, inclusiv pozi\u0163ia catolicismului ca religie de stat \u00een Italia.[5]<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Semnat la 11 februarie 1929 \u015fi ratificat la 7 iunie, acela\u015fi an, tratatul de la Lateran recunoa\u015fte independen\u0163a \u015fi suveranitatea statului Vatican; de asemenea, anexa II a tratatului stipuleaz\u0103 un drept de proprietate privilegiat\u0103 care revine Vaticanului. Astfel, se precizeaz\u0103 o list\u0103 de imobile care se bucur\u0103 de privilegiul extrateritorialit\u0103\u0163ii (sunt a\u015fadar excluse de la expropriere \u015fi de la impozitare) sau imobile care nu sunt extrateritoriale, dar sunt excluse de asemenea de la expropriere \u015fi de la impozitare. \u00cen art.24 se men\u0163ioneaz\u0103 neutralitatea pe care Sf\u00e2ntul Scaun \u015fi-o asum\u0103 \u00een mod universal, \u00een spe\u0163\u0103 cea care prive\u015fte absolut orice conflict. Totodat\u0103, noul stat beneficiaz\u0103 \u00a0de dreptul de interven\u0163ie pe scena politic\u0103 a lumii \u00een cazul unui conflict interna\u0163ional, c\u00e2nd puterile aflate \u00een conflict solicit\u0103 pozi\u0163ia de arbitru a Papei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tratatul de la Lateran este \u00eenso\u0163it de o Conven\u0163ie financiar\u0103, prin care Vaticanul prime\u015fte de la Italia 750 de milioane de lire \u015fi alte titluri ca desp\u0103gubire pentru pierderea statelor pontificale \u015fi a bunurilor ecleziastice. Astfel, celebra \u00abproblem\u0103 roman\u0103\u00bb deschis\u0103 din 1870 este rezolvat\u0103. De altfel, importan\u0163a noului stat nu \u0163ine de \u00eentinderea sa teritorial\u0103, ci este mai degrab\u0103 de ordin simbolic. Multe momente istorice au antrenat reac\u0163ia Vaticanului, iar aceasta nu a fost una indiferent\u0103, ci a avut mereu o pondere semnificativ\u0103 pe scena interna\u0163ional\u0103. \u00censu\u015fi momentul de semnare a tratatului nu a fost unul indiferent, ci un moment crucial \u00een istoria Italiei \u015fi a \u00eentregii Europe. Reinstaur\u00e2nd registrul teocratic, Italia \u015fi-a asumat un mesaj cre\u015ftin \u00eentr-o perioad\u0103 istoric\u0103 tumultuoas\u0103; de altfel, s-au formulat o serie de acuza\u0163ii la adresa Sf. Scaun pentru semnarea unui acord cu Mussolini \u015fi pentru pozi\u0163ia sa ulterioar\u0103 semn\u0103rii tratatului. Au trecut, de pild\u0103 13 ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Vaticanul a luat pozi\u0163ie oficial\u0103 fa\u0163\u0103 de pericolul dublu reprezentat de fascism \u015fi de nazism ; enciclica Non abbiamo besogno<\/em> apare abia \u00een 1935.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 din \u00eendep\u0103rtatul an 1870 rela\u0163iile dintre stat \u015fi Biserica Catolic\u0103 [6]<\/sup><\/a>se caracterizau prin tensiunea prelungit\u0103 a Chestiunii Romane, prin confruntarea Romei Apostolice cu Roma Italic\u0103, muncita conciliere ap\u0103rea ca o apropiere salutar\u0103, ca singura solu\u0163ie a aspira\u0163iilor universale la pace \u00een inima catolicismului\u201d, afirma Ion Dumitriu-Snagov[7]<\/a>. Concordatul cu Italia a exprimat consensul general, confirmat de plebiscitul la care au participat opt milioane de italieni. \u00cen acel moment, opinia public\u0103 \u00eentrez\u0103rea speran\u0163a c\u0103 s-ar fi putut deschide o nou\u0103 cale de etic\u0103 politic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 impresie s-a dovedit foarte cur\u00e2nd o eroare \u015fi chiar Pius al XI-lea a manifestat o atitudine mai reticenta \u00een rela\u0163iile cu Benito Mussolini, semnatarul Concordatului ca reprezentant al Italiei. Confrunt\u0103rile au trecut din faza latent\u0103 la ruptura deschis\u0103 \u00een 1931, c\u00e2nd Mussolini a \u00eenchis peste 15.000 de cercuri ale tineretului catolic. Cu toate acestea, la 20 iulie 1933, a fost semnat \u015fi Concordatul cu Germania, la scurt timp dup\u0103 ce Hitler preluase puterea. F\u00fchrer-ul p\u0103rea c\u0103 vrea s\u0103 ofere c\u00e2teva avantaje Bisericii Catolice \u015fi sus\u0163in\u0103torii ecleziastici ai Concordatului motivau c\u0103 \u00eencheierea acestuia era un act necesar luptei \u00eempotriva pericolului reprezentat de mi\u015fc\u0103rile comuniste. \u00cen opinia public\u0103, \u00eencheierea Concordatului a provocat mare uimire, iar numero\u015fi oameni politici au considerat acest act c\u0103 unul dintre cele mai mari succese ale diploma\u0163iei naziste.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 1978, pe tronul papal a fost numit un pontif polonez.. Rusia, fie ea \u0163arista sau comunist\u0103, a fost, secole de-a r\u00e2ndul, principalul inamic al Poloniei. Prima procesiune triumfal\u0103 a lui Karol Wojtila \u00een patria sa, la pu\u0163in timp dup\u0103 alegerea sa pe tronul papal, a crescut ne\u00eencrederea ru\u015filor \u00een privin\u0163a sa, cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t noul pap\u0103 \u015fi-a exprimat sprijinul f\u0103r\u0103 rezerve fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea \u201eSolidaritatea\u201d. Luat dup\u0103 cea mai riguroas\u0103 defini\u0163ie politologic\u0103, papa ar trebui considerat ultimul monarh absolut din Europa, iar Vaticanul o monarhie absolut\u0103. Istoria Vaticanului \u015fi istoria papalit\u0103\u0163ii nu pot fi separate de istoria omenirii, \u00eendeosebi a civiliza\u0163iei occidentale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Zvonurile privind capacitatea Vaticanului de colectare a informa\u0163iilor de pe tot globul sunt numeroase, dar ele se sus\u0163in dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103 acest mic stat reprezint\u0103 \u00eentr-un fel un nod al lumii, \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc diverse state sau organiza\u0163ii interna\u0163ionale. Nici unul dintre statele occidentale nu se poate eschiva de la reac\u0163ia Papei; cuv\u00e2ntul de condamnare a unei ac\u0163iuni, pronun\u0163at de Pap\u0103 are o pondere \u00eensemnat\u0103. \u00cen principal, Vaticanul joac\u0103 rolul de putere de echilibru \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 o misiune umanitar\u0103, de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi de combatere a flagelurilor mondiale. Dar pentru acest lucru, este adev\u0103rat c\u0103 dincolo de instan\u0163a de putere moral\u0103, este necesar\u0103 \u015fi prezen\u0163a unei instan\u0163e de procesare a informa\u0163iilor. Am putea spune c\u0103 Vaticanul mediaz\u0103 \u00eentre puteri, dar nu de undeva de sus, din sfera de transcenden\u0163\u0103 a sacrului, ci chiar din spa\u0163iul politic al ordinii contemporane. Ne vom mira poate s\u0103 afl\u0103m c\u0103 o putere la origini eminamente religioas\u0103 este un actor al vie\u0163ii economice mondiale: Vaticanul de\u0163ine ac\u0163iuni la c\u00e2teva dintre cele mai mari companii ale lumii, cum ar fi General Motors \u015fi Shell. A\u015fadar, al\u0103turi de sursele simbolice de finan\u0163are – v\u00e2nzarea timbrelor, taxe muzeale, \u201eobolul Sf\u00e2ntului Petru\u201d- Vaticanul dispune de sursele financiare moderne – \u00eemprumuturi, titluri de proprietate \u015fi ac\u0163iuni pe pia\u0163a de capital.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong><\/strong>2. Particularit\u0103\u0163ile Vaticanului, ca entitate a dreptului interna\u0163ional<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong>\u00a0<\/strong>Arangio Ruins nota faptul c\u0103 Vaticanul a fost un actor \u00een evolu\u0163ia dreptului interna\u0163ional \u00eenaintea form\u0103rii statelor puternice \u015fi \u015fi-a p\u0103strat personalitatea interna\u0163ional\u0103.[8]<\/sup><\/a> Chiar dac\u0103 statul Papal \u015fi-a \u00eencetat activitatea atunci c\u00e2nd Italia a anexat teritoriul, Sf\u00e2ntul Scaun \u015fi-a p\u0103strat statutul de subiect de drept interna\u0163ional. Dup\u0103 anexarea teritoriului de c\u0103tre Italia, Sf\u00e2ntul Scaun a continuat s\u0103 \u00eencheie concordate \u015fi alte \u00een\u0163elegeri interna\u0163ionale diplomatice, iar majoritatea statelor au respectat dreptul acestuia de a trimite \u015fi primii ambasadori. Totodat\u0103, Sf\u00e2ntul Scaun a fost rugat s\u0103 ac\u0163ioneze ca arbitru sau mediator pentru a putea rezolva conflicte interna\u0163ionale.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen vederea contur\u0103rii particularit\u0103\u0163ilor Vaticanului ca entitate a dreptului interna\u0163ional, \u00een special a caracterului atipic statalit\u0103\u0163ii, se porne\u015fte de la analiza celor patru elemente ce se cer \u00eentrunite cumulativ pentru ca o entitate s\u0103 aib\u0103 personalitate de tip statal, \u015fi anume: teritoriul, popula\u0163ia, o autoritate guvernamental\u0103 independent\u0103 \u00een luarea deciziilor \u015fi capacitatea de a intra \u00een rela\u0163ii cu alte state.[9]<\/a>Analiza elementelor enumerate conduce la identificarea caracterului atipic al Vaticanului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2.1. Teritoriul<\/strong><\/p>\n

Numele locului este antic, preced\u00e2nd cre\u015ftinismul. Denumirea provine din limba latin\u0103 Mons Vaticanus<\/em>, Colina Vatican. Este parte a Mons Vaticanus<\/em> \u015fi a fostelor c\u00e2mpuri Vaticane unde a fost construit\u0103 Bazilica Sf\u00e2ntul Petru. Aici se mai afl\u0103 \u015fi reziden\u0163a papilor numit\u0103 Palatul Apostolic cu Capela Sixtin\u0103 \u015fi muzeele Vaticanului, dar \u015fi multe alte cl\u0103diri. Zona nu a fost niciodat\u0103 \u00eencorporat\u0103 total \u00een aglomera\u0163ia urban\u0103 a Romei p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului trecut fiind separat\u0103 de ora\u015f de fluviul Tibru. Zona a fost astfel considerat\u0103 ca teren agricol din afara ora\u015fului \u015fi nu a fost inclus\u0103 \u00een zona \u00eenconjurat\u0103 de zidurile ora\u015fului. \u00cen anul 1929, c\u00e2nd au fost preg\u0103tite documentele Tratatului de la Lateran, faptul c\u0103 o bun\u0103 parte a teritoriului propus a fost deja \u00eenconjurat cu zid, a dus la forma actual\u0103 a statului. Pentru unele p\u0103r\u0163i ale frontierei, unde nu era zid, exista linia format\u0103 de cl\u0103diri care suplinea partea de frontier\u0103, iar pentru unele p\u0103r\u0163i mai mici a fost construit un zid. Teritoriul include Pia\u0163a Sf\u00e2ntul Petru care nu a putut fi izolat\u0103 de restul Romei \u015fi astfel o mare parte a grani\u0163ei imaginare cu Italia urm\u0103re\u015fte extremitatea pie\u0163ei \u015fi se une\u015fte cu Piazza Pio XII \u015fi Via Paolo VI. De\u015fi nu au fost incluse, din punct de vedere tehnic \u00een teritoriul, Vaticanului de c\u0103tre Tratatul de la Lateran, unele propriet\u0103\u0163i ale Sf\u00e2ntului Scaun au un statut extrateritorial asem\u0103n\u0103tor celui al ambasadelor str\u0103ine. Acestea includ reziden\u0163a papal\u0103 de var\u0103 de la Castelgandolfo de pe dealurile din apropiere, Bazilica Lateran\u0103, bazilicile Santa Maria Maggiore \u015fi Sf. Paul \u00een afara zidurilor precum \u015fi o serie de cl\u0103diri de la Castelgandolfo. Acestea sunt patrulate de agen\u0163i de poli\u0163ie ai Vaticanului \u015fi nu de poli\u0163ia italian\u0103. \u00cen pia\u0163a Sf\u00e2ntul Petru ordinea este asigurat\u0103 de ambele servicii de poli\u0163ie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Referitor la teitoriu, se afirm\u0103 c\u0103 puterea unic\u0103 de care Vaticanul dispune nu depinde de m\u0103rimea geografic\u0103 a teritoriului s\u0103u. Teritoriul este \u00eens\u0103 o condi\u0163ie necesar\u0103 a \u00eenscrierii ca entitate de sine st\u0103t\u0103toare a noului stat: \u201eo anumit\u0103 suveranitate teritorial\u0103 este condi\u0163ia universal recunoscut\u0103 ca indispensabil\u0103 oric\u0103rei veritabile suveranit\u0103\u0163i\u201d (Papa Pius XI). Teritoriul geografic al Vaticanului afirmat \u00een articolul 3 din Tratat \u015fi trasat pe un plan oficial reprezint\u0103 doar fundamentul material al unei puteri extraordinare. Dimensiunea acestei puteri nu poate fi fixat\u0103 \u00een cadre precise, \u00eentruc\u00e2t ea este difuz\u0103 \u015fi se insereaz\u0103 \u00eentr-o modalitate particular\u0103 \u00een ordinea politic\u0103 a lumii.Totu\u015fi, teritoriul restr\u00e2ns caracterizat de o multiplicitate de regimuri juridice c\u0103rora acesta le este supus nu confer\u0103 unicitatea juridic\u0103 specific\u0103 unei entit\u0103\u0163i statale.\u00centreg teritoriul statului Vatican este \u00eenscris din anul 1984 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>2.2.Popula\u0163ie<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Vaticanul are 749 de locuitori (1980:830), din care 402 au cet\u0103\u0163enia statului Vatican; garda elve\u0163ian\u0103 num\u0103ra 100 de persoane. Statul Vatican reprezint\u0103 centrul de comanda suprem al catolicilor din lumea \u00eentreag\u0103. Catolicismul este religia cu cei mai multi adep\u0163i de pe glob(c.950 mil de persoane, 1994).Din num\u0103rul total de cet\u0103\u0163eni, 58 sunt Cardinali, 293 sunt clerici membri ai diverselor organisme pontificale, 62 sunt al\u0163i clerici, 101 membri din Garda Elve\u0163ian\u0103, iar 43 sunt al\u0163i laici. Sub jum\u0103tate, mai exact 246 dintre cet\u0103\u0163enii Vaticanului, \u00ee\u015fi mai p\u0103streaz\u0103 cet\u0103\u0163enia ini\u0163ial\u0103. Cet\u0103\u0163enia vatican\u0103 nu se mo\u015ftene\u015fte \u015fi nici nu se ob\u0163ine prin na\u015fterea pe teritoriului statului. Ea poate fi ob\u0163inut\u0103 doar de la Sf\u00e2ntul Scaun \u015fi este sistat\u0103 \u00een momentul \u00een care se \u00eencheie activitatea pentru Vatican. <\/strong>Articolul 9 al Tratatului de la Lateran din 1929 dintre Sf\u00e2ntul Scaun \u015fi Italia afirm\u0103 c\u0103 dac\u0103 o persoan\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie cet\u0103\u0163ean al Vaticanului \u015fi nu are o alt\u0103 cet\u0103\u0163enie, devine automat cet\u0103\u0163ean italian . De pild\u0103, cet\u0103\u0163enia de care se bucur\u0103 locuitorii\u00a0 Vaticanului contureaz\u0103 recunoa\u015fterea unui statut special al acestora; nu este vorba de o simpl\u0103 rela\u0163ie juridic\u0103, de apartenen\u0163\u0103. Vaticanul nu are o importan\u0163\u0103 geo-politic\u0103 \u00een sensul tradi\u0163ional al acesteia: nu dispune de o baz\u0103 teritorial\u0103 \u00eentins\u0103, nici de o popula\u0163ie numeroas\u0103 \u015fi nici m\u0103car de o pozi\u0163ie strategic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>2.3. Autorit\u0103\u0163i<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>\u015eeful statului este papa, care pe l\u00e2ng\u0103 autoritatea suprem\u0103 executiv\u0103, legislativ\u0103 \u015fi judec\u0103toreasc\u0103 este \u015fi \u015feful guvernului. Aceasta este o monarhie electiv\u0103 non-ereditar\u0103 cu un suveran care exercit\u0103 autoritate absolut\u0103, adic\u0103 putere suprem\u0103 legislativ\u0103, executiv\u0103 \u015fi judec\u0103toreasc\u0103 nu doar peste statul Vatican, dar \u015fi peste Sf\u00e2ntul Scaun. Suveranul este ales pe via\u0163\u0103 \u00een conclav de cardinalii sub 80 de ani.Subordona\u0163ii s\u0103i principali din punct de vedere al conducerii statului sunt Secretarul de Stat, pre\u015fedintele Comisiei Ponficale pentru Statul Vatican \u015fi guvernatorul statului Vatican.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Din 2005 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pap\u0103 al Romei este Benedict al XVI-lea. Cardinal Secretar de Stat este Tarcisio Bertone, iar guvernator al Cet\u0103\u0163ii Vaticanului este Giovanni Lajolo, din 2006. Din motive istorice, conducerea statului are o structur\u0103 unic\u0103. Cele mai importante persoane sunt Secretarul de Stat, pre\u015fedintele comisiei pontificale pentru statul Vatican \u015fi Guvernatorul Vaticanului. Ace\u015ftia, ca to\u0163i ceilal\u0163i oficiali, sunt numi\u0163i \u015fi revoca\u0163i de papa. \u00cen timpul \u015fede vacante<\/em> (vacan\u0163ei scaunului papal), Cardinalul Camerlengo, fostul Secretar de Stat \u015fi fostul pre\u015fedinte al comisiei pontificale formeaz\u0103 o comisie care duc la \u00eemplinire c\u00e2teva func\u0163ii ale \u015fefului statului; \u00een timp ce o alt\u0103 comisie format\u0103 din Camerlengo \u015fi trei cardinali (unul ales prin vot la fiecare trei zile din fiecare ordin al cardinalilor), \u00eendeplinesc alte func\u0163ii ale \u015fefului statului. Toate deciziile luate de aceste comisii trebuie aprobate de Colegiul Cardinalilor.Ofi\u0163erul \u015fef este Secretarul de Stat, al c\u0103rui titlu este asem\u0103n\u0103tor celui al ministrului de externe al Statelor Unite ale Americii \u015fi care exercit\u0103 de fapt aceste func\u0163ii \u015fi pe cea a premierului \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Administra\u0163ia Sf\u00e2ntului Scaun este separat\u0103. Papa \u00eel guverneaz\u0103 prin intermediul Curiei romane. Aceasta este format\u0103 din Secretariatul de Stat, nou\u0103 congrega\u0163ii, trei Tribunale, 11 consilii pontificale \u015fi un complex de birouri care administreaz\u0103 afacerile bisericii la cel mai \u00eenalt nivel. Secretariatul de stat coordoneaz\u0103 Curia prin Cardinalul Secretar de Stat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00centre cele mai active institu\u0163ii ale bisericii sunt Congrega\u0163ia pentru doctrina credin\u0163ei, care supravegheaz\u0103 doctrina bisericii; Congrega\u0163ia pentru episcopi, care coordoneaz\u0103 numirile episcopilor \u00een cele dou\u0103 Americi \u015fi \u00een Europa; Congrega\u0163ia pentru evanghelizarea popoarelor, care sus\u0163ine activitatea misionar\u0103; Consiliul pontifical pentru dreptate \u015fi pace, care se ocup\u0103 de pacea interna\u0163ional\u0103 \u015fi problemele sociale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntul Scaun are trei tribunale: Peniten\u0163ieria apostolic\u0103 care se ocup\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103; Rota roman\u0103 este responsabil\u0103 pentru recursuri, inclusiv anularea c\u0103s\u0103toriilor \u015fi Signatura apostolic\u0103 curtea final\u0103 de apel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Prefectura pentru afacerile economice coordoneaz\u0103 finan\u0163ele departamentelor Sf\u00e2ntului Scaun \u015fi supravegheaz\u0103 administrarea patrimoniului acestuia, un fond de investi\u0163ii dat\u00e2nd de la Tratatul de la Lateran. Un comitet format din cincisprezece cardinali, condus de Secretarul de Stat are autoritate final\u0103 de supraveghere asupra tuturor problemelor financiare ale Sf\u00e2ntului Scaun, inclusiv pe cele ale Institutului pentru lucr\u0103rile religiei, o institu\u0163ie financiar\u0103 cunoscut\u0103 drept banca Vatican.<\/p>\n

\u00a02.4.Capacitatea de a stabilii rela\u0163ii la nivel interna\u0163ional<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cC\u00e2nd cer o audien\u0163\u0103 la Vatican nu m\u0103 duc la regale Vaticanului ci la capul bisericii catolice\u201d Aceast\u0103 afirma\u0163ie f\u0103cut\u0103 de Dog Hammarsk secretar general al Na\u0163iunilor Unite \u00eentre anii 1953-1961 descrie paradoxul din rela\u0163ia dintre Biserica Catolic\u0103 \u015fi Pontiful Roman, capul Bisericii Catolice care prin puterea atribuit\u0103 bisericii dup\u0103 formarea comuniunii a c\u0103p\u0103tat statutul de \u015fef de stat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Numai pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp, dup\u0103 1808 \u015fi dup\u0103 aceea, \u00eentre anii 1970-1929, Pontiful nu a avut jurisdic\u0163ie asupra teritoriului. Dup\u0103 semnarea tratatului Lateran, Pontiful este cel care conduce Vaticanul. Aceste schimb\u0103ri \u00een cadrul controlului teritorial sau mai bine zis lipsa lor nu a schimbat cu nimic personalitatea interna\u0163ional\u0103 a Vaticanului. \u00cen calitatea lui de subiect de drept interna\u0163ional Vaticanul are dreptul de a \u00eencheia tratate \u00een calitate de \u015fef de stat \u015fi tratate \u00eencheiate \u00een calitate de \u015fef al Bisericii Catolice. La \u00eenceputul secolului al XII- lea au fost \u00eencheiate primele concordate[10]<\/a>: \u00een anul 1106 concordatul de la Londra, \u00een anul 1122 concordatul de la Worms. \u00cencep\u00e2nd cu concordatul \u00eencheiat de Napoleon Bonaparte cu Papa Pius al VII-lea \u00een 1801 au marcat desp\u0103r\u0163irea tot mai accentuate a statului de biseric\u0103. Aceast\u0103 \u00een\u0163elegere \u00eentre guvernul unui stat \u015fi Vatican reglementeaz\u0103: exercitarea cultului catolic, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul confesional, statutul clerului, drepturile \u015fi obliga\u0163iile patrimoniale ale bisericii, trimiterea unui nun\u0163iu apostolic[11]<\/sup><\/a>. \u00cen baza concordatelor semnate cu numeroase state str\u0103ine[12]<\/sup><\/a>, Sf\u00e2ntul Scaun trimite emisari \u00een aceste state, iar acestea la r\u00e2ndul lor sunt reprezentate la Roma de trimi\u015fi speciali pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun. Vaticanul este legal capabil s\u0103 ratifice tratate interna\u0163ionale, este invitat s\u0103 participe pe picior de egalitate cu ceilal\u0163i membrii la negocierilor tratatelor dreptului interna\u0163ional. Fiind o parte care negociaz\u0103, Vaticanul poate face propuneri, poate respinge propuneri ale altor p\u0103r\u0163i negociatoare, poate cere vot \u015fi chiar vota. La momentul actual Vaticanul este parte a numeroase conven\u0163ii interna\u0163ionale incluz\u00e2nd Conven\u0163ia pentru ameliorarea condi\u0163iilor celor r\u0103ni\u0163i \u00een anul 1864, Conven\u0163ia de la Geneva (1949), Conven\u0163ia drepturilor copilului (1989) \u015fi Conven\u0163ia de la Viena pe partea de rela\u0163ii diplomatice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00cen cadrul Conferin\u0163ei \u00a0Ligii Na\u0163iunilor din 1919 a fost propus\u0103 o mo\u0163iune pentru a \u00eencuraja cooperarea interna\u0163ional\u0103 cu Vaticanul. Mo\u0163iunea a fost sus\u0163inut\u0103 de c\u0103tre delega\u0163ii din Belgia \u015fi Suedia \u015fi a fost adoptat\u0103 cu majoritatea de voturi de\u015fi au existat voturi \u00eempotriv\u0103 din partea Marii Britanii \u015fi Italiei.\u00cen 1924 Vaticanul a primit o invita\u0163ie de la un delegat britanic pentru a devenii membru al Ligii Na\u0163iunilor dar aceasta invita\u0163ie nu a primit reac\u0163ii oficiale de la ceilal\u0163i membrii oficiali[13]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Activitatea Vaticanului \u00een cadrul Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite (O.N.U.) a \u00eenceput oficial pe data de 6 aprilie 1964 c\u00e2nd Vaticanului i s-a stabilit statutul permanent de observator. Av\u00e2nd acest statut, Vaticanul poate asista la sesiunile Consiliului de Securitate a Na\u0163iunilor Unite, Consiliul Economic \u015fi Social pentru a observa dezbaterile acestora[14]<\/sup><\/a>. Av\u00e2nd \u00een vedere acest aspect Vaticanul \u015fi-a stabilit misiuni de observare permanent\u0103 \u00een New York \u015fi Geneva.Vaticanul a folosit prerogativele func\u0163iei de observator pentru a implementa valori cre\u015ftine\u015fti \u00een deciziile \u015fi recomand\u0103rile O.N.U.. Notabila \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 sunt cele care au asigurat adoptarea Declara\u0163iei Na\u0163iunilor pentru interzicerea oric\u0103rei forme de clonare uman\u0103[15]<\/sup><\/a> \u015fi prevenirea adopt\u0103rii unei rezolu\u0163ii cu privire la identitatea orient\u0103rii sexuale[16]<\/sup><\/a>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vaticanul a fost un participant activ \u00een cadrul conferin\u0163ei pe teme social economice convenite de Na\u0163iunile Unite[17]<\/sup><\/a>. Vaticanul a avut un impact asupra negocierilor \u015fi rezultatul acestora cum ar fi Conferin\u0163a de la Beijing cu privire la femeie (1995) \u015fi Sesiunea Special\u0103 pe tema HIV\/SIDA (2001).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Vaticanul este membru al Organiza\u0163iei Propriet\u0103\u0163ii Intelectuale, membru al Agen\u0163iei Energiei Atomice Interna\u0163ionale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Vaticanul men\u0163ine rela\u0163ii diplomatice formale cu 178 de state, Uniunea European\u0103 \u015fi Ordinul Militar Malta. Vaticanul are rela\u0163ii speciale cu Organiza\u0163ia Pentru Eliberarea Palestinei[18]<\/sup><\/a>.Vaticanul men\u0163ine 179 misiuni diplomatice peste hotare. Exist\u0103 16 state recunoscute interna\u0163ional cu care Vaticanul nu are rela\u0163ii diplomatice[19]<\/sup><\/a>, acestea sunt: Afganistan, Bhutan, Brunei, Burma, Comoros, Laos, Malazsia, Maldives, Mauritania, Coreea de Nord, Oman, Arabia Saudit\u0103, Somalia, Tuvalu, Vietnam \u015fi Republica Popular\u0103 Chinez\u0103.Vaticanul este singurul subiect de drept interna\u0163ional care are rela\u0163ii cu Republica Chinez\u0103 (Taiwan).\u00cen perioada pontific\u0103rii Papei Benedict al XVI- lea au fost stabilite rela\u0163ii cu Muntenegru (2006), Emiratele Arabe Unite (2007), Botswana (2008) \u015fi pe 9 decembrie 2009 s-au stabilit rela\u0163ii cu Federa\u0163ia Rus\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 2.5.<\/strong>Rela\u0163iile diplomatice Vatican – Rom\u00e2nia[20]<\/sup><\/strong><\/sup><\/a><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/sup>Primele tratative purtate de statul rom\u00e2n \u015fi Vatican, \u00een vederea \u00eencheierii unui Concordat, au \u00eenceput \u00een anul 1920, la solicitarea Vaticanului. Concordatul cu Vaticanul, care reglementeaz\u0103 raporturile bilaterale, a fost semnat \u00een 1927 \u015fi a intrat \u00een vigoare \u00een 1929. Documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garant\u00e2ndu-se credincio\u015filor acesteia exprimarea libert\u0103\u0163ii religioase, a\u015fa cum fusese recunoscut\u0103, \u00een Constitu\u0163ia din 1923, pentru ortodoc\u015fi \u015fi greco-catolici.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La 12 iunie 1920, Dimitrie C. Penescu \u00ee\u015fi prezint\u0103 scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar \u015fi ministru plenipoten\u0163iar pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun.Ulterior, \u00een decembrie 1938, Lega\u0163ia Rom\u00e2niei a fost ridicat\u0103 la rangul de ambasad\u0103, revenindu-se, \u00een 1940, la statutul de Lega\u0163ie. La \u00eenceputul anului 1946, Nun\u0163iul papal, Mons. Andrea Cassulo, a fost declarat „persona non grata”. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denun\u0163at de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile comuniste. \u00cen decembrie 1948, guvernul de la Bucure\u015fti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d a greco-catolicilor, act fa\u0163\u0103 de care Vaticanul a protestat din nou. Nun\u0163iatura a interzis Bisericii Catolice din Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi alc\u0103tuiasc\u0103 statutul cerut de Legea Cultelor \u015fi a determinat-o s\u0103 protesteze \u00eempotriva exercit\u0103rii de c\u0103tre Ministerul Cultelor a unor atribu\u0163ii prev\u0103zute de aceast\u0103 lege. Ca urmare a evenimentelor prezentate, \u00een data de 7 iulie 1950, rela\u0163iile diplomatice cu Vaticanul au fost \u00eentrerupte.<\/p>\n

Schimb\u0103rile intervenite \u00een plan intern au determinat reluarea rela\u0163iilor cu Vaticanul, astfel prin Decretul Lege nr. 9\/31decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale, ca urmare a abrog\u0103rii Decretului Lege 358\/1948, Biserica Rom\u00e2n\u0103 Unit\u0103 cu Roma (greco-catolic\u0103) a fost recunoscut\u0103 oficial.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u015fi Vaticanul au hot\u0103r\u00e2t reluarea rela\u0163iilor diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al Rom\u00e2niei prezent\u00e2ndu-\u015fi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993.Din ianuarie 1998, \u00een Rom\u00e2nia, se revine la vechea tradi\u0163ie prin care Nun\u0163iul apostolic la Bucure\u015fti devine decanul corpului diplomatic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3<\/strong>.Concluzii<\/strong><\/strong><\/p>\n

Centrul bisericii catolice \u2013 Vaticanul \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 1870 a existat ca stat, c\u00e2nd a fost desfiin\u0163at \u015fi inclus \u00een cadrul statului Italian. \u00cen 1929, prin acordurile de la Laterano \u00eencheiate de statul Italian cu Vaticanul, statul Italian a recunoscut jurisdic\u0163ia suveran\u0103 a Vaticanului asupra unui spa\u0163iu teritorial din ora\u015ful Roma, dreptul de proprietate exclusiv\u0103 asupra acestui spa\u0163iu, dreptul de reprezentare \u00een str\u0103in\u0103tate.Vaticanul \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii diplomatice cu peste 178 de state, \u00eencheie tratate (concordate) cu caracter religios, participa la conferin\u0163e \u015fi congrese interna\u0163ionale, este membru \u00een organiza\u0163ii interna\u0163ionale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cu toate acestea, Vaticanul are o personalitate interna\u0163ional\u0103 mai redus\u0103, ne\u00eentrunind toate cerin\u0163ele unui stat. De\u015fi Vaticanul are asupra teritoriul jurisdic\u0163ie suveran\u0103, suveranitatea s\u0103 nu este deplin\u0103. El are organizare administrativ\u0103 \u00een probleme religioase. Cet\u0103\u0163enia Vaticanului are caracter special \u015fi nu afecteaz\u0103 cet\u0103\u0163enia originar\u0103 a persoanei respective.Vaticanul nu este un stat \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, \u00a0\u00eens\u0103 acesta este considerat \u00een esen\u0163a egal cu statele \u00een rela\u0163ia inter-partes. Vaticanul este \u00a0subiect de drept interna\u0163ional chiar dac\u0103 nu poseda elementele specifice statului. Tratatul de la Lateran stipuleaz\u0103 existen\u0163a unui stat suveran at\u00e2t \u00een interiorul grani\u0163elor sale, c\u00e2t \u015fi \u00een domeniul interna\u0163ional conferindu-i statut de subiect de drept interna\u0163ional lucru care reiese din rela\u0163iile diplomatice pe care Vaticanul le incheie cu celelalte state, chiar dac\u0103 elementele unui stat lipsesc \u00een cazul Ceta\u0163ii Vaticanului: teritoriul este restr\u00e2ns, popula\u0163ia este extrem de redusa (cateva sute). \u00cen concluzie, Vaticanul este un subiect de drept interna\u0163ional cu tr\u0103s\u0103turi proprii.<\/p>\n


<\/p>\n
\n
\n

[1]<\/a> Vatican<\/strong> \u2014 sau Statul Vatican<\/strong> (limba italian\u0103<\/a>: Stato della Citt\u00e0 del Vaticano<\/em>, limba latin\u0103<\/a>: Status Civitatis Vaticanae<\/em>) \u2014 este un mic stat suveran<\/a> al c\u0103rui teritoriu const\u0103 dintr-o enclav\u0103<\/a> \u00een ora\u0219ul Roma<\/a>, Italia<\/a>. \u00centreaga \u021bar\u0103 este de aproximativ jum\u0103tate de kilometru p\u0103trat. Statul este condus de c\u0103tre episcopul Romei, Papa<\/a>, \u0219i astfel poate fi considerat un stat ecleziastic \u00een care func\u021biile \u00eenalte sunt ocupate de c\u0103tre clerici<\/a>. \u00cen zilele noastre, Vaticanul este cel mai mic stat independent din punct de vedere al suprafe\u021bei<\/a> \u0219i al num\u0103rului de locuitori<\/a>. Este re\u0219edin\u021ba teritorial\u0103 a Sf\u00e2ntului Scaun<\/a>, entitatea institu\u021bional\u0103 reprezentat\u0103 de c\u0103tre Pap\u0103, episcopul Romei \u0219i prin urmare principala re\u0219edin\u021b\u0103 ecleziastic\u0103 a Bisericii Catolice<\/a>. www.wikipedia.org.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> Dumitra Popescu<\/strong>, Drept interna\u0163ional public<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii Titu Maiorescu, Bucure\u015fti, 2005, p.53.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a>Grigore Geam\u0103nu<\/strong>, Drept interna\u0163ional public<\/em>, vol. I, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1981, p.353; Ion M.Anghel,<\/strong> Subiectele de drept interna\u0163ional<\/em>, Editura Lumina Lex, Bucure\u015fti, 2002, p.233.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/sup><\/a> Ion M. Anghel, op.cit., p.236.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Agreement Between the Italian Republic and the Holy See\u00a0 Signed by the Italian Republic and the Holy See on 18 February 1984. Ratified by the Italian Parliament on 25 March 1985.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/sup><\/a> Dumitru Mazilu, Dreptul interna\u0163ional public, Editura Lumina Lex, Bucure\u015fti, 2008, p. 276.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Ion Dumitru, Drept interna\u0163ional public, p. 211.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/sup><\/a> Art.12 din Tratatul Lateran .<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Conven\u0163ia privind drepturile \u015fi obliga\u0163iile statelor de la Montevideo din 1933.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a>,,\u00cen\u0163elegere \u00eencheiat\u0103 \u00eentre Guvernul unui stat \u015fi Vatican, cu scopul de a reglementa:exercitarea cultului catolic;\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul confesional;statutul clerului, drepturile \u015fi obliga\u0163iile patrimoniale ale bisericii;trimiterea unui nun\u0163iu apostolic.\u201d Vezi\u00a0 Ionel Clo\u015fc\u0103<\/strong>, Dic\u0163ionar de drept interna\u0163iona<\/em>l, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 1982,p.66.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/sup><\/a> Reprezentant diplomatic al Vaticanului de rang superior, \u015fef al misiunilor diplomatice.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/sup><\/a> Ion M. Anghel<\/strong>, op.cit., p. 234.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/sup><\/a> Fragment din documentul privind rela\u0163iile interna\u0163ionale ale micro-statelor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/sup><\/a> Site-ul misiunilor permanente ale Na\u0163iunilor Unite \u2013 raport al sesiunilor Consiliului de Securitate O.N.U.2001.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/sup><\/a> Punctul de vedere al Vaticanului \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problema clon\u0103rii umane (17 iulie 2003)<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/sup><\/a> Declara\u0163ia Vaticanului la cea \u00a0de-a 63 \u00eentrunire a Adun\u0103rii \u00a0Generale O.N.U. pe tema orient\u0103rii sexuale<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/sup><\/a> Reguli de procedura ale Consiliului Economic \u015fi Social O.N.U. (ECOSOC) 1992.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/sup><\/a> Conferin\u0163a de presa a Vaticanului (11 ianuarie 2010).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/sup><\/a> Diplomatic relations of Vatican (www.chiesca.com).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/sup><\/a> Direc\u0163ia Europa Occidental\u0103 \u2013 Europa Central\u0103 ian 2010.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n