{"id":503,"date":"2010-12-07T22:24:48","date_gmt":"2010-12-07T20:24:48","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=503"},"modified":"2010-12-07T22:24:48","modified_gmt":"2010-12-07T20:24:48","slug":"efectele-apelului-in-procesul-penal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/efectele-apelului-in-procesul-penal\/","title":{"rendered":"EFECTELE APELULUI \u00ceN PROCESUL PENAL"},"content":{"rendered":"

\u00cen g\u00e2ndirea juridic\u0103 din cele mai \u00eendep\u0103rtate timpuri s-a conturat ideea c\u0103 \u00een administrarea justi\u0163iei, ca \u015fi \u00een orice alt\u0103 activitate uman\u0103, se pot s\u0103v\u00e2r\u015fi erori generatoare de nedreptate, cu toate m\u0103surile impuse de lege pentru a se asigura subiec\u0163ilor procesuali un maximum de garan\u0163ii \u00een vederea solu\u0163ion\u0103rii corecte \u015fi echitabile a cauzelor rezolvabile pe cale de contencioas\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, de c\u00e2nd s-au stabilit regulile procedurale tehnice ale unei judec\u0103\u0163i primare s-a sim\u0163it nevoia instituirii unor proceduri care s\u0103 permit\u0103 continuarea acesteia \u00een alte mecanisme suuccesive cunoscute sub denumirea general\u0103 de \u201ec\u0103i de atac\u201d.<\/span><\/p>\n

Activitatea de judecat\u0103 \u00een oricare dintre c\u0103ile de atac, adic\u0103 totalitatea actelor procesuale \u015fi procedurale efectuate \u00een cadrul acestei activit\u0103\u0163i, are ca finalitate proprie realizarea unei judec\u0103\u0163i temeinice \u015fi legale \u00een solu\u0163ionarea cauzelor penale[1]<\/a>.<\/span><\/p>\n

Apelul fiind o cale de atac ordinar\u0103 se poate \u00eendrepta doar \u00eempotriva hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u0163ate \u00een prima instan\u0163\u0103, iar instan\u0163a ierarhic superioar\u0103 efectueaz\u0103 o examinare a cauzei at\u00e2t cu privire la situa\u0163iile cele de fapt, c\u00e2t \u015fi cele de drept.<\/span><\/p>\n

Dreptul de apel apar\u0163ine fiec\u0103rui subiect procesual ale c\u0103rui drepturi au f\u0103cut obiectul judec\u0103\u0163ii \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103, \u00eentruc\u00e2t fiecare dintre asemenea subiec\u0163i are dreptul s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o just\u0103 solu\u0163ionare, iar interesul reprezint\u0103 justificarea fiec\u0103rei ac\u0163iuni \u00een justi\u0163ie, \u00eens\u0103 el nu poate fi folosit dec\u00e2t \u00een sfera rolului pe care \u00eel are \u00een raportul procesual penal, \u015fi numai referitor la\u00a0 acel con\u0163inut al hot\u0103r\u00e2rii atacate care prive\u015fte interesele pe care le reprezint\u0103 procesul penal2<\/a>.<\/span><\/p>\n

Declararea apelului presupune o continuare a judec\u0103rii cauzei de c\u0103tre instan\u0163a ierarhic superioar\u0103. \u00cen vederea atingerii scopului pe care \u00eel are apelul, legea precizeaz\u0103 care sunt efectele pe care le poate produce aceast\u0103 cale de atac3<\/a>. Astfel, \u00een dispozi\u0163iile art. 370-373 C. proc. pen., se arat\u0103 c\u0103 apelul are urm\u0103toarele efecte: suspensiv, devolutiv, neagravant \u015fi extensiv.<\/span><\/p>\n

Exercitarea c\u0103ii de atac a apelului are ca efect imediat, ope legis<\/em>, suspendarea execut\u0103rii dispozi\u0163iilor din hot\u0103r\u00e2rea primei instan\u0163e, vizate prin declara\u0163ia de apel, pe toat\u0103 durata judec\u0103rii c\u0103ii de atac4<\/a>.<\/span><\/p>\n

Efectul suspensiv al apelului este general, absolut \u015fi constant \u00eempiedic\u00e2nd ca hot\u0103r\u00e2rea judec\u0103toreasc\u0103 s\u0103 devin\u0103 definitiv\u0103.<\/span><\/p>\n

Efectul suspensiv este general pentru c\u0103 toate hot\u0103r\u00e2rile penale supuse c\u0103ii ordinare de atac nu pot fi puse \u00een executare, dac\u0103 nu s-a solu\u0163ionat apelul sau nu a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 posibilitatea exercit\u0103rii lui prin expirarea termenului de declarare. Cum \u00een sistemul nostru actual majoritatea hot\u0103r\u00e2rilor \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 sunt \u00een principiu apelabile, caracterul suspensiv al apelului se manifest\u0103 \u00een general, afar\u0103 de cazurile c\u00e2nd legea \u00eel \u00eenl\u0103tur\u0103 expres.<\/span><\/p>\n

Efectul suspensiv este absolut pentru c\u0103 se produce ori de c\u00e2te ori se declar\u0103 apel, chiar c\u00e2nd acesta este ne\u00eentemeiat sau neregulat introdus.<\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd respingerea apelului nu se pronun\u0163\u0103 de c\u0103tre instan\u0163a superioar\u0103, hot\u0103r\u00e2rea primei instan\u0163e nu devine executorie datorit\u0103 acestui efect.<\/span><\/p>\n

Efectul suspensiv este constant manifest\u00e2ndu-se \u00een permanen\u0163\u0103, deci din primul moment al dec\u0103derii apelului \u015fi p\u00e2n\u0103 la solu\u0163ionarea c\u0103ii de atac.<\/span><\/p>\n

\u00cen realitate, efectul suspensiv caracterizeaz\u0103 nu numai apelul declarat, ci\u00a0 chiar, termenul de apel, \u00eenruc\u00e2t, potrivit dispozi\u0163iilor art. 416 pct. 2 lit.a C. proc. pen., hot\u0103r\u00e2rea este definitiv\u0103 la data expir\u0103rii termenului de apel, iar \u00een conformiate art. 415 C. proc. pen., hot\u0103r\u00e2rile instan\u0163elor penale devin executorii numai la data c\u00e2nd au r\u0103mas definitive5<\/a>.<\/span><\/p>\n

Efectul suspensiv al apelului poate fi total<\/em>, atunci c\u00e2nd prin declara\u0163ia de apel sentin\u0163a primei instan\u0163e este criticat\u0103 \u00een \u00eentregime, \u015fi pa\u0163ial<\/em>, atunci c\u00e2nd apelul vizeaz\u0103 numai latura penal\u0103 ori numai latura civil\u0103 a procesului sau doar anumite dispozi\u0163ii din hot\u0103r\u00e2rea atacat\u0103.<\/span><\/p>\n

Prin efectul devolutiv al unei c\u0103i de atac se \u00een\u0163elege trecerea sau transmiterea, \u00een \u00eentregime (ex integro) sau \u00een parte (in partibus) a unei cauze de la instan\u0163a care a pronun\u0163at hot\u0103r\u00e2rea atacat\u0103 (judex a quo) la instan\u0163a competent\u0103 s\u0103 solu\u0163ioneze acea cale de atac (judex ad quem)6<\/a>.<\/span><\/p>\n

Declararea apelului nu provoac\u0103 o reiterare, o reluare a judeca\u0163ii ce s-a \u00eencheiat prin pronun\u0163area hot\u0103r\u00e2rii \u00eempotriva c\u0103reia s-a exercitat calea de atac, ci o verificare complex\u0103, \u00een fapt \u015fi \u00een drept a acelei sentin\u0163e, pe baza lucr\u0103rilor \u015fi materialelor din dosarul cauzei7<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen conformitate cu dispozi\u0163iile art. 371 alin. 2 C. poc. pen., instan\u0163a de apel\u00a0 este obigat\u0103 s\u0103\u00a0 examineze cauza sub toate aspectele de fapt \u015fi de drept. Principiul exprimat \u00een adagiul latin tantum judicatrur quantum devolutur <\/em>se completeaz\u0103 cu prevederile men\u0163ionate.<\/span><\/p>\n

O corect\u0103 aplicare a acestei dispozi\u0163ii legale oblig\u0103 instan\u0163a ca \u00een apelul procurorului s\u0103 examineze toate aspectele laturii penale, chiar dac\u0103 apelantul a vizat \u00een apel solu\u0163ia condamn\u0103rii inculpatului \u015fi nu s-a referit la solu\u0163ia achit\u0103rii acestuia cu privire la unele dintre infrac\u0163iunile pentru care a fost judecat \u00een prim\u0103 instan\u0163\u0103 \u015fi achitat prin aceea\u015fi hot\u0103r\u00e2re.<\/span><\/p>\n

Potrivit art. 362 C. proc. pen. pot declara apel: procurorul, inculpatul, partea v\u0103t\u0103mat\u0103, partea civil\u0103, partea responsabil\u0103 civilmente, martorul, expertul, interpretul, ap\u0103r\u0103torul, precum \u015fi orice alt\u0103 persoan\u0103 ale c\u0103rei interese au fost v\u0103t\u0103mate printr-o m\u0103sur\u0103 sau printr-un act al instan\u0163ei.<\/span><\/p>\n

Dintre ace\u015fti titulari ai dreptului de apel, unii \u2013 procurorul \u015fi p\u0103r\u0163ile \u2013 devolueaz\u0103, prin apelul lor, fondul cauzei; ceilal\u0163i \u2013 martorii, exper\u0163ii s.a. \u2013, care nu au calitatea de p\u0103r\u0163i, pot devolua prin apel, numai chestiuni auxiliare sau adiacente, privitoare fie la cheltuieli judiciare ce pretind a li se cuveni, fie la diverse v\u0103t\u0103m\u0103ri ce s-ar fi adus intereselor lor legitime prin activitatea procesual\u0103 a primei instan\u0163e.<\/span><\/p>\n

A \u0163ine seama de calitatea procesual\u0103 a apelantului este necesar pentru c\u0103, \u00een raport cu aceast\u0103 calitate \u015fi cu prevederile art. 362 C. proc.pen., apelanul poate supune instan\u0163ei de apel ambele laturi \u2013 penal\u0103 \u015fi civil\u0103 \u2013 ale cauzei sau numai una dintre ele. A \u0163ine seama de m\u0103sura \u00een care apelantul a atacat hot\u0103r\u00e2rea este de asemenea necesar, pentru c\u0103 unele vor fi limitele efectului devolutiv dac\u0103 declara\u0163ia de apel are caracter global, fiind f\u0103cut\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi viz\u00e2nd deci toate interesele legitime ale apelantului \u015fi altele vor fi limitele devolu\u0103rii atunci c\u00e2nd declara\u0163ia de apel prive\u015fte, \u00een mod expres, doar anumite dispozi\u0163ii ale sentin\u0163ei atacate8<\/a>.<\/span><\/p>\n

Legea procesual penal\u0103 consacr\u0103 efectul neagrav\u0103rii situa\u0163iei p\u0103r\u0163ii (non reformatio in pejus<\/em>) prin art. 372 alin.1 C. proc. pen., \u00een care se arat\u0103 c\u0103: instan\u0163a de apel solu\u0163ion\u00e2nd cauza, nu poate crea o situa\u0163ie mai grea pentru cel care a declarat apel.<\/span><\/p>\n

Consacrarea acestui principiu are la baz\u0103 alte dou\u0103 principii fundamentale ale procesului penal: principiul asigur\u0103rii dreptului la ap\u0103rare \u015fi principiul afl\u0103rii adev\u0103rului9<\/a>, principii care prin aplicarea lor unitar\u0103 garanteaz\u0103 buna desf\u0103\u015furare a procesului judiciar10<\/a>, ocrotirea drepturilor \u015fi intereselor p\u0103r\u0163ilor litigante, temeinicia \u015fi legaliatea solu\u0163iei pronun\u0163ate concur\u00e2nd \u00een realizarea interesului ca prin declan\u015farea controlului judiciar s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een fiin\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2ri nelegale \u015fi netemeinice, contribuindu-se astfel la stabilirea adev\u0103rului \u015fi aplicarea corect\u0103 a legii procesuale \u015fi materiale11<\/a>.<\/span><\/p>\n

Ra\u0163iunea acestui principiu const\u0103 \u00een aceea c\u0103, dac\u0103 s-ar \u00eeng\u0103dui instan\u0163ei sesizate cu calea de atac s\u0103 agraveze situa\u0163ia celui care a exercitat-o, s-ar ajunge la o \u00eengr\u0103dire a voin\u0163ei p\u0103r\u0163ilor de a ataca hot\u0103r\u00e2rile socotite nedrepte, c\u0103ci acestea se vor sim\u0163i st\u00e2njenite \u00een folosirea c\u0103ilor de atac din cauza temerii de a nu-\u015fi \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163i situa\u0163ia12<\/a>.<\/span><\/p>\n

Regula non reformatio in pejus<\/em> este incident\u0103 numai \u00een situa\u0163ia \u00een care partea este singurul titular care a declarat apel sau singurul titular c\u0103ruia i s-a admis apelul, c\u00e2nd \u00een aceea\u015fi cauz\u0103 au fost declarate mai multe apeluri.\u00a0 Deci, \u00een situa\u0163ia \u00een care una din p\u0103r\u0163ile \u00een proces declar\u0103 apel dar, \u00een acela\u015fi timp, procurorul a declarat apel \u00een defavoara p\u0103r\u0163ii \u015fi a fost admis apelul procurorului, apelul p\u0103r\u0163ii fiind respins, nu ac\u0163ioneaz\u0103 regula non reformatio in pejus<\/em>.<\/span><\/p>\n

Regula neagrav\u0103rii situa\u0163iei \u00een propriul apel se aplic\u0103 tuturor titularilor dreptului de apel\u00a0 \u2013 inclusiv persoanelor ar\u0103tate \u00een art. 362 lit.e \u015fi f C. proc. pen., care sunt p\u0103r\u0163i \u00eentr-un raport procesual adiacent \u2013\u00a0 cu excep\u0163ia procurorului13<\/a>.<\/span><\/p>\n

Ministerul Public nu este parte \u00een procesul penal, de\u015fi \u00een multe sisteme este considerat ca fiind partea acuzatoare.<\/span><\/p>\n

Regula non reformatio in pejus <\/em>exprim\u0103 numai interdic\u0163ia agrav\u0103rii situa\u0163iei p\u0103r\u0163ii care a exercitat calea de atac \u00een raport cu solu\u0163ia atacat\u010314<\/a>, dar nu \u015fi \u00een raport cu criteriile de apreciere folosite de prima instan\u0163\u0103 atunci c\u00e2nd a statornicit aceast\u0103 solu\u0163ie15<\/a>.<\/span><\/p>\n

Prin efectul extensiv al unei c\u0103i de atac se \u00eentelege posibilitatea de extrapolare a acelei c\u0103i de atac \u015fi fa\u0163\u0103 de par\u0163ile \u00een privin\u0163a c\u0103rora hot\u0103r\u00e2rea ar fi ramas anterior definitiv\u0103 prin neapelare. El constituie \u201eun remediu procedural pentru \u00eenl\u0103turarea erorilor s\u0103var\u015fite \u00een administrarea justi\u0163iei represive, \u015fi deci un mijloc menit s\u0103 asigure o mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 realizare a acesteia\u201d16<\/a>.<\/span><\/p>\n

Efectul extensiv poate fi examinat \u00een mai multe modalit\u0103\u0163i \u00een raport cu limitele ce i se atribuie.<\/span><\/p>\n

Efectul extensiv, l\u0103rgind devoluarea cauzei peste limitele permise de lege, \u00een favoarea celor ce nu au declarat apel sau la care nu se refer\u0103 apelul declarat, impic\u0103 a\u015fadar, existen\u0163a unei cauze cu mai mul\u0163i inculpa\u0163i sau cu mai multe p\u0103r\u0163i civile, \u015fi p\u0103r\u0163i responsabile civilmente, dintre care numai unele p\u0103r\u0163i au declarat apel sau apelul declarat se refer\u0103 numai la unele dintre ele17<\/a>.<\/span><\/p>\n

Justificarea efectului extensiv nu este fundamentat\u0103, \u00een principal, pe \u201eapartenen\u0163a la acela\u015fi grup procesual\u201d ori pe \u201eindivizibilitatea de situa\u0163ie\u201d, ci mai ales pe necesitatea efectu\u0103rii de c\u0103tre instan\u0163a de apel a unui control integral al legalit\u0103\u0163ii \u015fi temeiniciei \u00eentregii activit\u0103\u0163i de judecat\u0103 \u015fi de a restabili legalitatea \u00een sensul aplic\u0103rii corecte a legii substan\u0163iale.<\/span><\/p>\n

Verificarea instan\u0163ei de apel18<\/a> poart\u0103, deci, asupra tuturor aspectelor desprinse din \u00eentreaga desf\u0103\u015furare procesual\u0103 \u2013 bine\u00een\u0163eles \u00een limitele prev\u0103zute \u00een art. 362 \u015fi 371 C. proc. pen. \u2013 \u015fi niciun impediment procesual nu poate sta \u00eempotriva stabilirii adev\u0103rului \u015fi restabilirii legalit\u0103\u0163ii. \u00cendeplinirea acestor deziderate ale procesului penal este limitat\u0103 doar la faptul c\u0103 efectul extesiv al c\u0103ii de atac s\u0103 nu agraveze situa\u0163ia acelora \u00een favoarea c\u0103rora este exercitat19<\/a>.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n


\n<\/span><\/p>\n

\n

[1]<\/a> V. Dongoroz, S. Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu,R. St\u0103noiu, Explica\u0163ii teoretice al Codului de Procedur\u0103 Penal\u0103 Rom\u00e2n<\/em>.\u00a0 Partea Special\u0103, Vol. II, Ed. Academiei Republicii Socialiste\u00a0 Rom\u00e2ni, p.207<\/span><\/p>\n

2<\/a> T. Pop, Drept procesual penal<\/em> , vol. IV, Tipografia Na\u0163ional\u0103, Cluj, 1948,p. 345.<\/span><\/p>\n

3<\/a> D. R\u0103descu, C. Jipa, Apelul \u015fi recursul \u00een procesul penal<\/em>, Ed. Juridic\u0103, Bucure\u015fti, 200, p. 80.<\/span><\/p>\n

4<\/a> G. Mateu\u0163, Procedur\u0103 Penal\u0103<\/em>. Partea special\u0103, vol.II, Ed. Lumina Lex, Bucure\u015fti, 1998,p. 234.<\/span><\/p>\n

5<\/a> N. Volonciu, Tratat de procedur\u0103 penal\u0103<\/em>. Partea special\u0103. Vol. III, Ed. Paideia, Bucure\u015fti, 2001, p.257.<\/span><\/p>\n

6<\/a> N. Volonciu, op. cit., p.258.<\/span><\/p>\n

7<\/a>G. Nistoreanu, A. \u015e. Tulbure, M. Apetrei, L Nae, Manual de drept procesual penal<\/em>, Ed. Europa Nova, Bucure\u015fti, 1999, p. 253.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

8<\/a> V. Papadopol, C. Turianu, \u00a0Apelul penal<\/em>, Casa de Editur\u0103 \u015fi Pres\u0103 \u015eansa, Bucure\u015fti, 1994, 128.<\/span><\/p>\n

9<\/a> M. Enescu, Aplicarea principiului non reformatio in pejus<\/em>, \u00een Studii \u015fi cercet\u0103ri juridice nr.3\/1965.p. 457-464.<\/span><\/p>\n

10<\/a> Trib. Bucure\u015fti, sec\u0163ia\u00a0 I penal\u0103, decizia nr.29\/A din 14 ianuarie 2005.<\/span><\/p>\n

11<\/a> C. V\u0103leanu, Cazurile de casare \u00een recursul penal<\/em>, Ed. Hamangiu, Bucure\u015fti, 2007, p. 49.<\/span><\/p>\n

12<\/a> S. Feller, Principiul non reformatio in pejus<\/em>, JN nr. 5\/1958, p. 414.<\/span><\/p>\n

13<\/a> V. Papadopol, C. Turianu, op. cit. p.138.<\/span><\/p>\n

14<\/a> Trib. Bucure\u015fti, sec\u0163ia a II penal\u0103, decizia nr. 1050\/A din 22 noiembrie 2006.<\/span><\/p>\n

15<\/a> B. Creang\u0103, not\u0103 la Tr. Ploie\u015fti, dec. pen. nr. 130\/1957, JN nr. 7\/1957, p. 1354.<\/span><\/p>\n

16<\/a> V. Dongoroz, \u201cEfectul extensiv al c\u0103ilor de atac \u00een procedura penal\u0103\u201d, 1942, p. 51.<\/span><\/p>\n

17<\/a> Gr. Gr. Theodoru Teoria \u015fi practica recursului penal , ed. Junimea, Ia\u015fi,\u00a0 2002, p. 207.<\/span><\/p>\n

18<\/a> C.A. Bucure\u015fti, Sec\u0163ia a II-a penal\u0103, decizia nr.12\/1996, \u00een R.D.P nr.4\/1996, p.157.<\/span><\/p>\n

19<\/a> V. Papadopol, C. Turianu, op. cit, p. 165.<\/span><\/p>\n