{"id":497,"date":"2010-12-07T22:19:10","date_gmt":"2010-12-07T20:19:10","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=497"},"modified":"2010-12-07T22:19:10","modified_gmt":"2010-12-07T20:19:10","slug":"cauze-sociale-si-tipuri-sociale-care-duc-la-sinucidere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/cauze-sociale-si-tipuri-sociale-care-duc-la-sinucidere\/","title":{"rendered":"Cauze sociale \u015fi tipuri sociale care duc la SINUCIDERE"},"content":{"rendered":"

Printre diversele feluri de moarte exist\u0103 unele care prezint\u0103 tr\u0103s\u0103turile particulare de a fi fapta victimei \u00eens\u0103\u015fi, de a fi rezultatul unui act al c\u0103rui pacient este chiar autorul s\u0103u . Ceea ce este comun tuturor formelor posibile ale renun\u0163\u0103rii supreme este c\u0103 actul prin care se realizeaz\u0103 este s\u0103v\u00eer\u015fit \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103; c\u0103 victima, \u00een momentul \u00een care ac\u0163ioneaz\u0103, \u015ftie ce trebuie s\u0103 rezulte din fapta sa \u015fi care a fost motivul.<\/span><\/p>\n

Se nume\u015fte SINUCIDERE<\/span> orice caz de moarte care rezult\u0103 direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ s\u0103v\u00eer\u015fit de victima \u00eens\u0103\u015fi, \u015fi despre care aceasta \u015ftie ce rezultat va produce.<\/span><\/p>\n

Pentru a \u015fti dac\u0103 sinuciderea este un act special al aliena\u0163ilor, trebuie determinate formele pe care le ia \u00een alienarea mintal\u0103 [1]<\/a>.<\/span><\/p>\n

1. Sinuciderea maniac\u0103<\/span>. Se datoreaz\u0103 fie halucina\u0163iilor, fie concep\u0163iilor delirante . Bolnavul se omoar\u0103 pentru a sc\u0103pa de un pericol imminent sau de o ru\u015fine imaginar\u0103 ori pentru a asculta de un ordin misterios primit \u201e de sus ” .<\/span><\/p>\n

2. Sinuciderea melancolic\u0103<\/span>. E legat\u0103 de o stare general\u0103 de extrem\u0103 depresie, de triste\u0163e exagerat\u0103 care-l determin\u0103 pe bolnav s\u0103 nu mai aprecieze corect rela\u0163iile sale cu oamenii \u015fi lucrurile din jur. Bolnavii \u00ee\u015fi preg\u0103tesc mijloacele de execu\u0163ie; \u00een urm\u0103rirea \u0163elului dovedesc o perseveren\u0163\u0103 \u015fi o ingeniozitate incredibil\u0103.<\/span><\/p>\n

3. Sinuciderea obsesiv\u0103<\/span>. Sinuciderea nu are un motiv, real sau imaginar, ci e dat\u0103 de ideea fix\u0103 a mor\u0163ii, care, f\u0103r\u0103 un motiv palpabil, domin\u0103 spiritul bolnavului. El e obsedat de dorin\u0163a de a muri, chiar dac\u0103 \u015ftie c\u0103 nu are nici un motiv s-o fac\u0103. E o nevoie instinctiv\u0103 asupra c\u0103reia la \u00eenceput \u00eencearc\u0103 s\u0103 lupte dar apoi acesta \u00eel cucere\u015fte cu totul. Dac\u0103 tentativa e\u015fueaz\u0103, ea e suficient\u0103 uneori pentru a mic\u015fora dorin\u0163a sa maladiv\u0103. S-ar putea spune c\u0103 subiectul \u015fi-a dep\u0103\u015fit obsesia.<\/span><\/p>\n

4. Sinuciderea impulsiv\u0103 sau autonom\u0103<\/span>. Nu e justificat\u0103 nici \u00een realitate, nici \u00een imagina\u0163ia bolnavului. Provine dintr-un impuls brusc \u015fi imediat, irezistibil.<\/span><\/p>\n

\u00centr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103, bolnavii simt n\u0103sc\u00eendu-se impulsul \u015fi nu reu\u015fesc s\u0103 scape fascina\u0163iei pe care o exercit\u0103 asupra lor .<\/span><\/p>\n

Dintre toate tipurile de sinucideri, cel care poate fi cu greu deosebit de actul unui om s\u0103n\u0103tos este sinuciderea melancolic\u0103 .<\/span><\/p>\n

Cauze sociale si tipuri sociale<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Metode pentru determinarea cauzelor \u015fi tipurilor sociale<\/span> .<\/span><\/p>\n

Se constituie tipurile sociale de sinucidere, clasific\u00eendu-le nu dup\u0103 caracteristicile lor, ci dup\u0103 cauzele care le- au produs .<\/span><\/p>\n

Apoi se analizeaz\u0103 condi\u0163iile sociale de care depind sinuciderile, se grupeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de asem\u0103n\u0103rile \u015fi deosebirile lor \u015fi se \u00eempart \u00een tipuri de sinucideri. Dup\u0103 ce s-a descoperit natura cauzelor, se va analiza natura efectelor, care vor fi caracterizate \u015fi clasificate dup\u0103 aparen\u0163a la originea respectiv\u0103. Motivele atribuite de investiga\u0163ii \u015fi chiar cele pe care \u015fi le imagineaz\u0103 victima nu sunt dec\u00eet cauze aparente. Ele reprezint\u0103 puncte slabe ale individului, cele prin care se insinueaz\u0103 cel mai u\u015for curentul care incit\u0103 la autodistrugere .<\/span><\/p>\n

Sinuciderea egoist\u0103<\/span> . Omul caut\u0103 s\u0103 se instruiasc\u0103 \u015fi ajunge la sinucidere pentru c\u0103 societatea religioas\u0103 din care face parte \u015fi-a pierdut coeziunea; nu se omoar\u0103 pentru c\u0103 este cult. \u015ei nu nevoia de instruire dezorganizeaz\u0103 religia, ci invers, tulburarea ultimei d\u0103 na\u015ftere primei. Protestantul crede \u00een Dumnezeu \u015fi \u00een nemurirea sufletului la fel de mult ca \u015fi catolicul.<\/span><\/p>\n

Sinuciderea altruist\u0103<\/span> . \u00cen acest caz, omul se sinucide f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie. Ba chiar este l\u0103udat sau prosl\u0103vit. Aceast\u0103 decizie \u0163ine de caracterul fundamental al moralei \u00een societ\u0103\u0163ile inferioare. Aceasta nu pune mare pre\u0163 pe via\u0163a fizic\u0103; se insist\u0103 pe bucuria sacrificiului, pe renun\u0163area de sine (India ). Sinuciderea altruist\u0103 apare \u015fi la civiliza\u0163iile mai recente (moartea unor martiri cre\u015ftini).<\/span><\/p>\n

Despre sinucidere ca fenomen social \u00een general<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Elementul social al sinuciderii<\/span><\/span><\/p>\n

Fiecare grup social are o \u00eenclina\u0163ie colectiv\u0103 proprie, din care deriv\u0103 \u00eenclina\u0163iile individuale \u015fi care e constituit\u0103 din curente de egoism, altruism, sau anomie . Cauzele imediate ale sinuciderii nu sunt dec\u00eet ac\u0163iunea indus\u0103 de dispozi\u0163ia moral\u0103 a victimei, ecou al st\u0103rii morale a societ\u0103\u0163ii. Triste\u0163ea sa vine din exteriorul s\u0103u, dar nu dintr – un incident nefericit, ci de la grupul social c\u0103rui \u00eei apar\u0163ine .<\/span><\/p>\n

Legisla\u0163ia sinuciderii a tranversat dou\u0103 faze principale .<\/span><\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0 I s-a interzis individului s\u0103 se sinucid\u0103 din proprie ini\u0163iativ\u0103, de\u015fi statul \u00eel putea autoriza \u00a0\u00a0\u00a0s-o fac\u0103. Actul este imoral doar c\u00eend apar\u0163ine \u00een exclusivitate individului. \u00cen anumite circumstan\u0163e, societatea deformeaz\u0103, accept\u00eend s\u0103 aprobe ceea ce condamn\u0103 \u00een principiu.<\/span><\/p>\n

2. \u00cen a doua faz\u0103, condamnarea este absolut\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 excep\u0163ii. Prohibi\u0163ia sinuciderii e justificat\u0103 de faptul c\u0103 omul se sustrage obliga\u0163iilor sale fa\u0163\u0103 de societate. Sinuciderea este condamnat\u0103 deoarece contravine cultului pentru fiin\u0163a uman\u0103 pe care se bazeaz\u0103 morala noastr\u0103.<\/span><\/p>\n

Sociologul Durkheim Emile, un clasic al \u015ftiin\u0163elor sociale occidentale spunea c\u0103 num\u0103rul de sinucideri cre\u015fte \u00een fiecare an: \u00een jum\u0103tatea a doua a secolului al XIX-lea num\u0103rul de sinucideri a crescut de trei ori, de patru ori sau chiar de cinci ori, \u00een func\u0163ie de \u0163ar\u0103. Analiz\u00e2nd statisticile, savantul a ajuns la concluzia c\u0103 principalele cauze ale sinuciderilor sunt dezorganizarea, dec\u0103derea moral\u0103, distrugerea colectivit\u0103\u0163ii, dec\u0103derea religiozit\u0103\u0163ii ( ateismul ). Cauzele prin care se explic\u0103 de obicei sinuciderile ( s\u0103r\u0103cia, gelozia, patologia psihic\u0103, be\u0163ia, chinurile trupe\u015fti-provocate de boli- \u015f.a.). Dup\u0103 Durkheim, sursa sinuciderilor nu const\u0103 \u00een greut\u0103\u0163ile vie\u0163ii. Oamenii se sinucid \u00een mare parte din cauza \u201e lipsei de sens a con\u0163inuturior \u201d deoarece nu \u015ftiu unde se opresc necesit\u0103\u0163ile lor legitime \u015fi ce scop are activitatea pe care o desf\u0103\u015foar\u0103. Prin urmare mijlocul de a opri cre\u015fterea sinuciderilor nu este acela de a u\u015fura via\u0163a[2]<\/a><\/span><\/p>\n

\u00cen concep\u0163ia lui BASILE C. LIVIANU anul 1900[3]<\/strong><\/a> <\/strong>– furia suicidului este o boal\u0103 contagioas\u0103, care a cuprins toate clasele societ\u0103\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Exemplu : b\u0103rba\u0163i, femei, b\u0103tr\u00eeni \u015fi tineri avu\u0163i \u015fi s\u0103raci, cul\u0163i \u015fi incul\u0163i, s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi bolnavi, c\u0103s\u0103tori\u0163i sau celibatari \u015fi chiar copii de 12 – 14 ani, dezgusta\u0163i de via\u0163\u0103, alearg\u0103 cu l\u0103comie ca la singurul liman .<\/span><\/p>\n

Suicidul este actul cel mai denaturat pe care \u00eel poate s\u0103v\u00eer\u015fi fiin\u0163a omeneasc\u0103 care se caracterizeaz\u0103 astfel;<\/span><\/p>\n

–\u00a0 este asasinul moral al celui care-l f\u0103ptuie\u015fte,<\/span><\/p>\n

–\u00a0 este furtul cel mai infamat, pe care suicidul \u00eel face familiei \u015fi patriei sale,<\/span><\/p>\n

–\u00a0 sustragerea mi\u015feleasc\u0103 de la \u00eendeplinirea tuturor datoriilor care constituiesc misiunea vie\u0163ii,<\/span><\/p>\n

–\u00a0 este \u00een fine p\u0103catul cel mai capital \u015fi mai de neiertat pe care-l prevede canoanele biserice\u015fti de toate riturile .<\/span><\/p>\n

Concluzie<\/span><\/span><\/p>\n

Nu mai r\u0103m\u00e2ne nici o \u00eendoial\u0103, c\u0103 condi\u0163iile st\u0103rii materiale \u015fi morale \u00een care ne g\u0103sim sunt de natur\u0103 a inspira cele mai \u00eengrijitoare temeri<\/span><\/p>\n

Exemplu : defectele educa\u0163iei; abuzul de tipar (presa); pasiunile politice; luxul; jocurile de noroc; viciul b\u0103uturilor spirtoase;<\/span><\/p>\n

Bolile fizice sunt, cu mult mai lesne de vindecat dec\u00e2t cele morale .<\/span><\/p>\n

Din 100 de bolnavi de febr\u0103 se pot vindeca 95 la sut\u0103, din 100 de be\u0163ivi, nici 5 nu s-ar vindeca .<\/span><\/p>\n

Boala sau bolile de care sufer\u0103 organismul nostru social, sunt boli morale, prin urmare greu de vindecat, cu c\u00eet s-au \u00eenr\u0103d\u0103cinat ad\u00eenc \u00een noi \u015fi au devenit cronice .<\/span><\/p>\n

Remediul nu poate fi g\u0103sit dec\u00eet \u00een schimbarea principiilor, pe care le \u00eentemeiaz\u0103 educa\u0163ia noastr\u0103 social\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen concep\u0163ia scriitorului Norbert Sillamv<\/span><\/strong> <\/strong>– membru al Societ\u0103\u0163ii franceze de psihologie definea \u015fi caracteriza Suicidul astfel<\/span>:<\/span><\/p>\n

Sinuciderea <\/span><\/strong>este ac\u0163iunea de a-\u015fi lua singur viata, \u00een mod voluntar, cel mai adesea pentru a sc\u0103pa de o situa\u0163ie devenit\u0103 intolerabil\u0103 .<\/span><\/span><\/p>\n

Cauzele principale care viciaz\u0103 organismul nostru social<\/span>.<\/span><\/p>\n

1 . Sl\u0103birea sentimentului religios .<\/span><\/p>\n

Consecin\u0163ele acestei sl\u0103biciuni se v\u0103d, din nenorocire pe fiecare zi (oameni bolnavi, oameni ruina\u0163i, decep\u0163iona\u0163i, \u00een general to\u0163i care au vreo sup\u0103rare), nu mai g\u0103sesc \u00een ziua de azi o m\u00eeng\u00e2iere, un sprijin, un ajutor cum g\u0103seau cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 c\u00eend se duceau la biseric\u0103 unde g\u0103seau o alinare sufleteasc\u0103. S\u0103rb\u0103torile erau \u0163inute de toat\u0103 lumea cre\u015ftin\u0103 \u015fi aveau un respect deosebit fa\u0163\u0103 de biseric\u0103 \u015fi de s\u0103rb\u0103tori ( oamenii se \u00eembr\u0103cau cu cele mai bune haine ale lor \u015fi se duceau la biseric\u0103, de la cel mai mic membru al familiei p\u00een\u0103 la cel mai b\u0103tr\u00een ) . Ei acum au pierdut orice speran\u0163\u0103 \u015fi recurg la suicid pentru a sc\u0103pa de viat\u0103.<\/span><\/p>\n

Sinuciga\u015ful \u015ftiind bine c\u0103 nici biserica \u015fi nici societatea nu refuz\u0103 cadavrul s\u0103u, onorurile de \u00eenmorm\u00eentare cu coroane cu dric de prima clas\u0103, cu decor de preo\u0163i mul\u0163i \u015fi cu discursuri patetice, nu mai g\u0103sesc \u00een religie un obstacol care s\u0103-l opreasc\u0103 de la pornirea sa de a-\u015fi curma firul zilelor .<\/span><\/p>\n

Alt\u0103 dat\u0103 suicidul era un mare p\u0103cat, cel mai mare p\u0103cat pe care omul \u00eel poate s\u0103v\u00eer\u015fi.<\/span><\/p>\n

Moartea prin sinucidere inspir\u0103 groaza societ\u0103\u0163ii:<\/span><\/p>\n

– societatea \u015fi biserica trata cu o anumit\u0103 groaz\u0103 c\u00eend \u015ftia c\u0103 sinuciga\u015ful trebuia \u00eengropat ca dobitoacele \u00een pustiu, iar nu \u00een cimitir,<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 se \u015ftia c\u0103 sinuci\u015fii nu aveau dreptul la nici o pomenire religioas\u0103,<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0 este oprit chiar de la pronun\u0163area numelui unui sinucis \u00eentr – un local sf\u00eent. Pe vremea aceea religia era o puternic\u0103 \u00eenfr\u00eenare a sinuciga\u015filor Exemplu<\/span>: Preo\u0163ii catolici, din ordinul Papei au refuzat a da serviciul religios la \u00eenmorm\u00e2ntarea princepelui ereditar al tronului Austro- Ungariei, p\u00een\u0103 ce nu s-a probat c\u0103 princepele nu se sinucisese ci a fost asasinat.<\/span><\/p>\n

La noi, \u00een loc s\u0103 se men\u0163in\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 salutar\u0103 s-a desfiin\u0163at, aceast\u0103 desfiin\u0163are a contribuit la sl\u0103birea sentimentului religios.<\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1762 Jean Calas, negu\u0163\u0103tor calvinist stabilit la Toulouse, a fost tras pe roat\u0103, b\u0103nuit fiindc\u0103 \u015fi-a \u015ftrangulat propriul fiu pentru c\u0103 acesta ar fi manifestat dorin\u0163a de a converti la catolicism. Voltaire a \u00eencercat \u00een zadar s\u0103 ob\u0163in\u0103 reabilitarea postum\u0103 a lui La Barre, dar a reu\u015fit s\u0103-l reabiliteze pe Calas, aduc\u00eend dovada c\u0103 fiul acestuia, \u00een v\u00eerst\u0103 de 30 de ani, s-a sinucis sp\u00eenzur\u00eendu-se \u00een dugheana tat\u0103lui s\u0103u \u015fi c\u0103 familia a comis impruden\u0163a de a ascunde sinuciderea pentru a nu \u00eempiedica \u00eenmorm\u00eentarea religioas\u0103 .<\/span><\/p>\n

Voltaire a demonstrat c\u0103 aceste condamn\u0103ri erau fructul fanatismului, religios. El \u00eensu\u015fi a fost persecutat de biseric\u0103 ca \u015fi Montesquieu, care era perfect con\u015ftient de solidaritatea cleric\u0103 \u015fi denun\u0163\u0103 ca fiind foarte primejdioas\u0103.<\/span><\/p>\n

F.M. Dostoievski, \u00een jurnalul scriitorului pe 1876, a reu\u015fit s\u0103 modeleze un monolog interior al \u201e sinuciga\u015fului din plictiseal\u0103\u201d, \u201e sinuciga\u015ful cu idei\u00a0 \u201d, dezam\u0103git total de lume. \u201e Nu pot fi fericit, chiar \u015fi \u00een momentul celei mai mari fericiri datorate iubirii aproapelui \u015fi iubirii pe care mi-o arat\u0103 \u00eentreaga umanitate, deoarece\u00a0 \u015ftiu c\u0103 m\u00e2ine toate acestea vor fi distruse.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eu, toat\u0103 aceast\u0103 fericire, toat\u0103 dragostea, dar \u015fi \u00eentreaga umanitate ne vom transforma \u00een nimic, \u00een haosul anterior\u2026\u2026<\/span><\/p>\n

\u00cen calitatea mea indiscutabil\u0103 de reclamant \u015fi p\u00e2r\u00e2t, de judec\u0103tor \u015fi acuzat, eu condamn aceast\u0103 natur\u0103 care m-a f\u0103cut s\u0103 suf\u0103r at\u00e2t de ur\u00e2t, \u00eempreun\u0103 cu mine, spre distrugere\u2026..Deoarece nu pot distruge natura, atunci m\u0103 voi distruge doar pe mine, anul\u00e2nd tirania din plictiseal\u0103, tirania care nu are un vinovat anume.\u201d[4]<\/a><\/span><\/p>\n

Scriitorul a exprimat str\u0103lucit ceea ce a tr\u0103it t\u00e2n\u0103rul Tolstoi \u00een perioada de pasiune a acestuia pentru Schopenhauer: schimbarea problemei ,, vie\u0163ii autentice \u201d cu problema ,, mor\u0163ii autentice\u00a0 \u201d.<\/span><\/p>\n

Cuvintele lui Nietzsche[5]<\/a>: ,,Cel care are un de ce<\/em> pentru care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 poate \u00eendura aproape orice<\/em>\u201d-ar putea fi un motto c\u0103l\u0103uzitor.<\/span><\/p>\n

,,Via\u0163a\u201d nu este ceva vag, ci ceva foarte real si concret, tot a\u015fa cum \u015fi sarcinile vie\u0163ii sunt la fel de reale \u015fi concrete. Ele alc\u0103tuiesc destinul omului, care este diferit \u015fi unic pentru fiecare individ \u00een parte. Nici un om \u015fi nici un destin nu pot fi comparate cu un alt om \u015fi cu un alt destin. Nici o \u00eemprejurare nu se repet\u0103, \u015fi fiecare situa\u0163ie cere un alt r\u0103spuns. C\u00e2teodat\u0103, situa\u0163iile \u00een care omul se g\u0103se\u015fte \u00eei pot cere s\u0103-\u015fi modeleze propria-i soart\u0103 prin ac\u0163iune. Alteori, e mai avantajos pentru el s\u0103 fac\u0103 uz de \u015fansa de a contempla \u015fi de a realiza \u00een acest fel valori l\u0103untrice. Alteori, omului i se poate cere s\u0103 \u00ee\u015fi accepte pur \u015fi simplu soarta \u015fi s\u0103-\u015fi duc\u0103 crucea. Fiecare situa\u0163ie se distinge prin unicitatea ei \u015fi \u00eentotdeauna\u00a0 exist\u0103 doar un singur r\u0103spuns corect la problema pe care o ridic\u0103 situa\u0163ia respectiv\u0103.<\/span><\/p>\n

C\u00e2nd omul descoper\u0103 c\u0103 destinul lui este s\u0103 sufere, va trebui s\u0103-\u015fi accepte suferin\u0163a ca fiind propria sa misiune; singura \u015fi unica lui misiune. Va trebui s\u0103 realizeze faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 suferin\u0163\u0103 a sa, el este unic \u015fi singur \u00een \u00eentregul univers. Nimeni nu-l poate scuti de suferin\u0163a lui sau nu poate s\u0103 sufere \u00een locul s\u0103u. Singura lui \u015fans\u0103 \u0163ine de modul cum \u00ee\u015fi poart\u0103 povara.<\/span><\/p>\n

Modul \u00een care omul \u00ee\u015fi accept\u0103 soarta \u015fi toat\u0103 suferin\u0163a pe care aceasta i-o cauzeaz\u0103, modul \u00een care \u00ee\u015fi duce crucea \u00eei ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i ample-chiar \u015fi \u00een cele mai teribile \u00eemprejur\u0103ri\u2013s\u0103 adauge un sens \u015fi mai profund vie\u0163ii sale. El poate r\u0103m\u00e2ne curajos, demn, altruist. Sau, \u00een lupta aspr\u0103 pentru supravie\u0163uire, poate uita de demnitatea sa uman\u0103, ajung\u00e2nd nimic mai mult dec\u00e2t un animal. Aici zace \u015fansa omului fie de a folosi, fie de a renun\u0163a la ocaziile de a atinge valorile morale pe care o situa\u0163ie dificil\u0103 i le prilejuie\u015fte. T\u0103ria interioar\u0103 a omului \u00eel poate totu\u015fi ridica deasupra destinului s\u0103u exterior. Un om care devine con\u015ftient de responsabilitatea pe cere o are fa\u0163\u0103 de o fiin\u0163\u0103 uman\u0103 care \u00eel a\u015ftept\u0103 cu iubire sau fa\u0163\u0103 de o treab\u0103 neterminat\u0103 nu va fi niciodat\u0103 \u00een stare s\u0103-\u015fi iroseasc\u0103 via\u0163a.<\/span><\/p>\n

Cunosc\u00e2nd ,,de ce\u201d -ul propriei sale existen\u0163e, el va fi \u00een stare s\u0103 \u00eendure aproape ,,orice\u201d.<\/span><\/p>\n

Acum, c\u0103 am ar\u0103tat impactul benefic pe care \u00eel are orientarea c\u0103tre sens, vreau s\u0103 \u00eemi \u00eendrept aten\u0163ia asupra influen\u0163ei nefaste pe care o exercit\u0103 acel sentiment de care at\u00e2t de mul\u0163i oameni se pl\u00e2ng ast\u0103zi, respectiv sentimentul unei depline, exteme lipse de sens a vie\u0163ii lor. Ace\u015ftia sunt b\u00e2ntui\u0163i de tr\u0103irea golului lor interior, a vidului l\u0103untric. Ei se afl\u0103 prin\u015fi \u00een acea stare numit\u0103 ,,vid existen\u0163ial\u201d care se manifest\u0103 mai ales printr-o stare de plictiseal\u0103.<\/span><\/p>\n

Nu pu\u0163ine cazuri de suicid se datoreaz\u0103 vidului existen\u0163ial. Fenomene at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite precum depresia, agresivitatea \u015fi dependen\u0163a nu pot fi \u00een\u0163elese c\u00e2t\u0103 vreme nu \u0163inem cont de vidul existen\u0163ial care le provoac\u0103. Acela\u015fi lucru este valabil \u015fi \u00een cazul crizei pensionarilor \u015fi a persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/span><\/p>\n

Mai mult, vidul existen\u0163ial ni se prezint\u0103 sub diverse m\u0103\u015fti \u015fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri. Uneori, atunci c\u00e2nd voin\u0163a de sens este blocat\u0103, ea este compensat\u0103 \u015fi \u00eenlocuit\u0103 de voin\u0163a de putere, inclusiv de forma cea mai primitiv\u0103 a acesteia \u2013 voin\u0163a de bani. \u00cen alte situa\u0163ii, c\u00e2nd voin\u0163a de sens este blocat\u0103 locul ei este luat de voin\u0163a de pl\u0103cere.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte cauza sentimentului lipsei de sens, s-ar putea spune, de\u015fi \u00eentr-o manier\u0103 foarte simplificat\u0103, c\u0103 oamenii au \u00eendeajuns ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, dar nu \u015fi pentru ce s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Au mijloacele, dar le lipse\u015fte sensul.<\/span><\/p>\n

Negre\u015fit unora le lipsesc chiar \u015fi mijloacele, m\u0103 g\u00e2ndesc la mul\u0163imea de \u015fomeri de ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n

Nu putem trece cu vederea faptul c\u0103 nu toate situa\u0163iile de depresie \u00ee\u015fi au cauza \u00een sentimentul lipsei de sens, nici chiar suicidul \u2013 la care depresia conduce uneori \u2013 \u015fi nici nu rezult\u0103 neap\u0103rat dintr-un vid existen\u0163ial. Dar, chiar dac\u0103 nu toate cazurile de suicid presupun un sentiment de lips\u0103 de sens, se prea poate ca impulsul individului de a-\u015fi lua via\u0163a s\u0103 fi putut fi dep\u0103\u015fit dac\u0103 el ar fi devenit con\u015ftient c\u0103 exist\u0103 un sens \u015fi un scop pentru care merit\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103.<\/span><\/p>\n

Deci, o puternic\u0103 orientare c\u0103tre sens joac\u0103 un rol decisiv \u00een prevenirea suicidului.<\/span><\/p>\n

Arhimadritul Timotei Aioanei, exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucure\u015ftilor, r\u0103spundea \u00een Ziarul Lumina, din data de 19 iulie 2010, de ce este sinuciderea un p\u0103cat de moarte capital.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e Sinuciderea este o abatere grav\u0103 de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura Bisericii, fiind considerat p\u0103cat \u00eempotriva Duhului Sf\u00e2nt. El este un p\u0103cat greu pentru faptul c\u0103 orice stare de poc\u0103in\u0163\u0103, orice \u00eentoarcere c\u0103tre Dumnezeu numai este posibil\u0103 din momentul s\u0103v\u00e2r\u015firii acestuia. Acest p\u0103cat \u00eenchide, pune o barier\u0103 \u00eentre om \u015fi dumezeu, nu mai poate exista comunicare at\u00e2ta vreme c\u00e2t omul \u00eei aduce ofens\u0103 direct\u0103 lui Dumnezeu. Cei care-l s\u0103v\u00e2r\u015fesc nu mai au \u00eencredere \u00een Dumnezeu, cad \u00een p\u0103catul dezn\u0103dejdii, al necredin\u0163ei. Un cre\u015ftin trebuie s\u0103 priveasc\u0103 cu evlavie, r\u0103bdare \u015fi smerenie \u00een stare de disperare, de ap\u0103sare, chiar dac\u0103 va fi s\u0103 sufere toat\u0103 via\u0163a printr-o boal\u0103, printr-o \u00eencercare, prin izolare ori umilin\u0163e de tot felul. Sinuciga\u015ful este considerat ca \u015fi un necredincios, ca \u015fi un ateu, ca \u015fi unul care nu s-a raportat niciodat\u0103 la Dumnezeu.<\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, sunt \u015fi persoane bolnave psihic care nu realizeaz\u0103 gravitatea acestui act, nu sunt con\u015ftiente \u015fi nu pot fi acuzate de acest p\u0103cat. Dar pe cel care \u00een mod deliberat, voit, f\u0103r\u0103 umbr\u0103 de acoperire a s\u0103v\u00e2r\u015fit aceast\u0103 fapt\u0103, gre\u015find \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu, Biserica nu \u00eel mai trateaz\u0103 ca pe un fiu iubit, pentru c\u0103 nu a mai ascultat de ea. Biserica iart\u0103 pe to\u0163i p\u0103c\u0103to\u015fii care se \u00eentorc m\u0103car \u00een ceasul din urm\u0103.<\/span><\/p>\n

Pentru cei care nu erau \u00een deplin\u0103tatea facult\u0103\u0163ilor mintale c\u00e2nd s-au sinucis, se face o slujb\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere grava lor suferin\u0163\u0103 psihic\u0103. Ace\u015fti bolnavi nu r\u0103spund de faptele lor, nu le mai pot controla, nu \u015ftim ce a g\u00e2ndit mintea lor bolnav\u0103. Dar \u015fi \u00een aceste cazuri, c\u00e2nd cineva a f\u0103cut-o premeditat, c\u00e2nd persoana \u00een cauz\u0103 s-a g\u00e2ndit de mult, a pl\u0103nuit, c\u00e2nd a avut multe tentative de suicid, Biserica o las\u0103 \u00een judecata lui Dumnezeu.<\/span><\/p>\n

De ce nu se face slujb\u0103 de \u00eenmorm\u00e2ntare \u015fi pomeniri sinuciga\u015filor <\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Sinuciderea este un p\u0103cat foarte grav, strig\u0103tor la cer, fiindc\u0103 cei care au recurs la acest gest s-au lep\u0103dat de credin\u0163a \u00een Isus Hristos \u015fi de n\u0103dejdea \u00een Dumnezeu, iar necredin\u0163a \u00een dezn\u0103dejdea sunt p\u0103cate \u00eempotriva Duhului Sf\u00e2nt, despre care Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 spune c\u0103 nu se vor ierta nici \u00een veacul de acum, nici \u00een cel ce va fi s\u0103 fie ( Matei 12, 32 ). Cel ce se sinucide p\u0103c\u0103tuie\u015fte \u00eempotriva propriului trup, pun\u00e2nd cap\u0103t vie\u0163ii sale p\u0103m\u00e2nte\u015fti, asupra c\u0103reia nu are nici un drept, deoarece via\u0163a ne este dat\u0103 de Dumnezeu \u015fi tot El hot\u0103re\u015fte sf\u00e2r\u015fitul ei, dup\u0103 cum spune \u015fi Sf\u00e2ntul Apostol \u015fi Pavel: \u201e Nu \u015fti\u0163i c\u0103 trupul vostru este templu al Duhului Sf\u00e2nt care este \u00een voi, pe care-l ave\u0163i de la Dumnezeu \u015fi c\u0103 voi nu sunte\u0163i ai vo\u015ftri? \u201d<\/em><\/strong> (1 Cor. 6,19; Rom. 14, 8-12).<\/span><\/p>\n

\u00cen pravila de la Govora \u00a0din anul 1860 se spune: \u00a0\u201e Cine se va ucide singur de bun\u0103 voie, acestuia s\u0103 nu i se c\u00e2nte nici s\u0103 i se fac\u0103 pomenirea lui niciodat\u0103, iar dac\u0103 va c\u0103dea f\u0103r\u0103 voia lui, \u015fi va muri, acestuia s\u0103 i se c\u00e2nte \u015fi s\u0103 i se fac\u0103 pomeniri. \u201d <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

Iar Pravila de la T\u00e2rgovi\u015fte sau \u00cendreptarea Legii din anul 1652 vine \u00een completarea acestui canon \u015fi spune;\u00a0 \u201eSinuciga\u015ful de bun\u0103 voie nu trebuie s\u0103 fie slujit sau pomenit la vreo slujb\u0103 c\u0103ci \u015fi-a dat sufletul satanei ca \u015fi Iuda Iscarioteanul. Cel ce s-a sinucis fiind bolnav \u015fi ie\u015fit din min\u0163i poate fi slujit. Sinuciga\u015ful care s-a omor\u00e2t din \u00eempu\u0163inarea sufletului, adic\u0103 din frica de oameni, sau de persecu\u0163ii sau de boal\u0103 care nu i-a atins mintea, acela nu poate fi pomenit\u00a0 \u201d (Nicodim Sachelarie, \u201e\u00a0 Pravila Bisericeasc\u0103 \u201d).<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1949 Sf\u00e2ntul Sinod prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 56, privind \u00eenmorm\u00e2ntarea sinuciga\u015filor a decis \u201d Slujba \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii sinuciga\u015filor s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 numai de c\u0103tre un singur preot, \u015fi nu \u00een loca\u015ful sfintei biserici, ci pe marginea gropii, iar preotul s\u0103 poarte numai epitrahilul, s\u0103v\u00e2r\u015find slujba dup\u0103 ritualul redus. S\u0103 nu se trag\u0103 clopotele \u015fi s\u0103 nu se \u0163in\u0103 cuv\u00e2nt\u0103ri. Celor ce s-au sinucis cu bun\u0103-\u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi \u00een integritatea facult\u0103\u0163ilor mintale nu li se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte nici o slujb\u0103 \u015fi sunt \u00eengropa\u0163i la marginea cimitirului, \u00eentr-un loc anume destinat. Pentru sinuciga\u015fii ie\u015fi\u0163i din min\u0163i se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte slujba \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii pe marginea gropii, dup\u0103 un ritual redus. Nu se trage clopotul \u015fi nu se \u0163in cuv\u00e2nt\u0103ri. \u201d<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

Rezum\u0103m citatul Bazele concep\u0163iei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse: <\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\u201e Sinuciga\u015ful care face aceasta din sup\u0103rare omeneasc\u0103 sau din alt motiv de micime sufleteasc\u0103 <\/strong><\/em>nu se poate \u00eenvrednici de \u00eenmorm\u00e2ntare cre\u015ftin\u0103 sau pomenire liturgic\u0103\u2026Dac\u0103 sinuciga\u015ful \u015fi-a pus cap\u0103t zilelor \u00een stare de incon\u015ftien\u0163\u0103, adic\u0103 fiind bolnav psihic, rug\u0103ciunea bisericeasc\u0103 este permis\u0103, \u00een urma cercet\u0103rii cazului de c\u0103tre arhiereul locului. Trebuie s\u0103 se \u0163in\u0103 minte c\u0103 vina sinuciga\u015fului este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 de multe ori de cei care-l \u00eenconjoar\u0103 \u015fi care nu au putut s\u0103-l comp\u0103timeasc\u0103 \u015fi s\u0103 arate mil\u0103.[6]<\/a>\u201d <\/em><\/span><\/p>\n

Enigmele suicidului<\/span><\/span><\/p>\n

Abunden\u0163a sinuciderilor \u00een \u0163\u0103rile scandinave ( mai ales \u00een Danemarca \u015fi Suedia) se \u00eencadreaz\u0103 foarte bine \u00een logica lui E. Durkheim: se despart mai u\u015for de via\u0163\u0103 acele clase sociale care tr\u0103iesc mai liber \u015fi au m\u00e2ncare suficient\u0103. Este mult mai greu s\u0103 \u00een\u0163elegi \u00eenclina\u0163iile de sinucidere la popoarele ugro-finice. Ungurii, estonienii, finladezii, udmur\u0163ii \u015fi komii sunt de mult\u0103 vreme adep\u0163ii unor tradi\u0163ii culturale diferite. Unele din aceste popoare nici nu seam\u0103n\u0103 la \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare \u00eentre ele. Cu toate acestea, de parc\u0103 s-ar fi vorbit, toate men\u0163in un nivel \u00eenalt, stabil, \u00een ce prive\u015fte sinuciderile.<\/span><\/p>\n

Predispozi\u0163ia spre suicid este uneori mo\u015ftenit\u0103. Acest lucru este confirmat de multiplele exemple din istoriile diferitelor familii. Aproximativ 6% dintre sinuciga\u015fi au p\u0103rin\u0163i care au murit \u00een acela\u015fi fel.<\/span><\/p>\n

Psihologii eviden\u0163iaz\u0103 cinci cauze care \u00eei fac pe adolescen\u0163i s\u0103-\u015fi pun\u0103 cap\u0103t zilelor:<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dragostea f\u0103r\u0103 r\u0103spuns sau de care s-a r\u00e2s;<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 lipsa puterii de a lupta cu greut\u0103\u0163ile;<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 tendin\u0163a de a atrage aten\u0163ia;<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 dorin\u0163a de a cauza durere altora ( \u201e\u00een ciuda tuturor!\u201d, \u201es\u0103 se chinuieasc\u0103 cu acest g\u00e2nd\u201d);<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 forma extrem\u0103 de protest \u015fi comportare ( \u201enimeni\u00a0 nu are nevoie de mine\u201d).<\/span><\/p>\n

Sunt descrise c\u00e2teva tipuri de copii \u00eenclina\u0163i spre suicid. Iat\u0103 semnalele de alarm\u0103, la care ar trebui s\u0103 reac\u0163ioneze p\u0103rin\u0163ii:<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Copilul nu are prieteni. El aproape c\u0103 nu comunic\u0103 cu nimeni, nu este sincer cu p\u0103rin\u0163ii, e obi\u015fnuit s\u0103-\u015fi rezolve singur problemele \u015fi nu are \u00eencredere \u00een nimeni. Atunci c\u00e2nd \u00eel doare ceva sau \u00eei este fric\u0103, nu pl\u00e2nge, ci se \u00eenchide \u00een el.<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Copilul nu este interesat de nimic. Este indiferent de toate: la m\u00e2ncare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, distrac\u0163ii, oameni. Nu vrea nici m\u0103car s\u0103 fac\u0103 mici prostioare. La \u00eentreb\u0103ri el r\u0103spunde cam a\u015fa: \u201eMi-e totuna\u201d, \u201e Normal\u201d. Poate \u00eemplini toate solicit\u0103rile adul\u0163ilor, deoarece nu are dorin\u0163e proprii.<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Copilul \u00eei place s\u0103 fie bolnav \u015fi n\u0103scoce\u015fte \u00eentotdeauna \u201eboli groaznice\u201d, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 demonstreze c\u0103 dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii \u00eei sunt al\u0103turi, \u00eengrijindu-l, \u00eei este mai u\u015for. Membrii mai mari familiei se obi\u015fnuiesc \u00eencet, \u00eencet cu bolile \u201e \u00eenchipuite\u201d \u015fi nu le mai bag\u0103 \u00een seam\u0103. Atunci copilul \u00eencearc\u0103 s\u0103-i sperie pe adul\u0163i. Din p\u0103cate, \u201emoartea ca glum\u0103\u201d devine moarte real\u0103.<\/span><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cel mai tulbur\u0103tor semnal: copilul \u00ee\u015fi \u00eenchipuie adesea c\u00e2t de r\u0103u le va fi tuturor dup\u0103 moarte. Aceasta se desprinde din semnale ca atitudinea rezervat\u0103, mimica, teama de viitor, lipsa dorin\u0163ei de a lua parte la planurile familiei \u015f.a.<\/span><\/p>\n

Copii care au fost salva\u0163i de la moarte povestesc c\u0103 g\u00e2ndurile legate de sinucidere \u00eei vizitau destul de des. Pentru \u00eenceput era ca o fantezie. Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, ideea nu mai p\u0103rea at\u00e2t de absurd\u0103, ap\u0103reau diferite detalii despre tehnici de sinucidere, care se tot nuan\u0163au.<\/span><\/p>\n

Din punct de vedere cre\u015ftin, astfel de idei fixe sunt insuflate de diavol. De aceea, f\u0103r\u0103 ajutorul unui duhovnic experimentat \u015fi al unui psiholog ortodox nu po\u0163i face fa\u0163\u0103 situa\u0163iei.<\/span><\/p>\n

Religia era v\u0103zut\u0103 de c\u0103tre Emile Durkheim ca fiind una din c\u0103ile de profilaxie a suicidului. Dup\u0103 opinia sa strict pragmatic\u0103, dogmele \u015fi ritualurile unesc foarte bine oamenii \u00eentre ei. Teologia interpreteaz\u0103 altfel rolul optimist al cre\u015ftinismului. Sunt, de asemenea, importante felul \u00een care este privit \u00een cre\u015ftinism sistemul de simboluri, prin intermediul c\u0103rora societatea se con\u015ftientizeaz\u0103 pe sine \u00eens\u0103\u015fi, \u015fi modul de g\u00e2ndire propriu omului, ca fiin\u0163\u0103 colectiv\u0103, social\u0103. Este de remarcat c\u0103 \u00een cantoanele catolice ale Elve\u0163iei, indiferent de na\u0163ionalitatea popula\u0163iei, sunt de 4-5 mai pu\u0163ine sinucideri dec\u00e2t \u00een celelalte cantoane. \u201e Prin urmare influen\u0163a religiei este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t se situeaz\u0103 deasupra oric\u0103rui alt motiv.[7]<\/a> \u201d<\/span><\/p>\n

Suicidul este o problem\u0103 spiritual\u0103 care poate fi rezolvat\u0103 de credin\u0163a \u015fi \u00eencrederea \u00een Dumnezeu. <\/em><\/strong>Credincio\u015fii sunt, de obicei, interlocutorii excelen\u0163i, \u00een\u0163eleg\u0103tori, sensibili \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i. Numai c\u0103 printre ei sunt \u015fi unii care nu reu\u015fesc s\u0103 te scoat\u0103 din starea de criz\u0103.<\/span><\/p>\n

Moralismul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile banale nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00eemping\u0103 omul spre izolare \u015fi autoflagelare. \u00cen circumstan\u0163ele acestea este mai bine s\u0103 nu judeci, s\u0103 nu \u201etuni sau s\u0103 fulgeri\u201d, s\u0103 nu faci apel la con\u015ftiin\u0163\u0103, ci s\u0103 sus\u0163ii, s\u0103 m\u00e2ng\u00e2i, s\u0103 manife\u015fti grij\u0103 sincer\u0103 fa\u0163\u0103 de aproapele. Cu alte cuvinte este nevoie de minte \u201erece\u201d \u015fi inim\u0103 fierbinte.<\/span><\/p>\n

Potrivit p\u0103rerii specialistului ortodox \u00een etic\u0103 biomedical\u0103 John Breck, voin\u0163a sinuciga\u015fului este de-a dreptul paralizat\u0103 at\u00e2t de p\u0103cat, c\u00e2t \u015fi de boal\u0103. Dragostea cre\u015ftin\u0103 \u015fi sensibilitatea pastoral\u0103 nu trebuie s\u0103 ignore faptele dovedite \u015ftiin\u0163ific. De aceea John Breck propune s\u0103 se alc\u0103tuiasc\u0103 o r\u00e2nduial\u0103 special\u0103 de \u00eenmorm\u00e2ntare a sinuciga\u015filor bolnavi mintal. Medit\u00e2nd la soarta de dup\u0103 moarte a sinuciga\u015filor, p\u0103rintele Paisie scrie; \u201e Nu \u015ftim de ce au ales s\u0103 moar\u0103 \u015fi \u00een ce stare se aflau \u00een ultimul moment al vie\u0163ii lor. Poate atunci c\u00e2nd sufletul lor p\u0103r\u0103sea trupul ei s-au poc\u0103it, au cerut iertare Domnului \u015fi poc\u0103in\u0163a lor a fost primit\u0103. Poate c\u0103 sufletul lor a fost primit de \u00cengerul Domnului.[8]<\/a> \u201d<\/span><\/p>\n

Totu\u015fi Dumnezeu nu poate fi min\u0163it. Dac\u0103 \u00een inim\u0103 era ascuns g\u00e2ndul mi\u015fel de \u201ea pleca frumos\u201d \u015fi de a \u201ese poc\u0103i\u201d odat\u0103 cu ultima suflare, atunci Domnul Se va purta cu \u201ecel viclean dup\u0103 viclenia lui\u201d ( Psalmi 17, 27).<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n


\n<\/span><\/p>\n

\n

[1]<\/a> Durkheim Emile, Le Suicide, anul 1897<\/span><\/p>\n

[2]<\/a> Durkheim Emile, Le Suicide, anul 1897, pp. 128, 146-147, 302<\/span><\/p>\n

[3]<\/a> Basile C. Livianu, Furia suiciduluitea, anul 1900<\/span><\/p>\n

[4]<\/a> Durkheim Emile, Sinucidera: schi\u0163\u0103 sociologic\u0103, Moscova, 1994, pp. 122-126, 363, 385<\/span><\/p>\n

[5]<\/a> Victor E. Frankl, Omul \u00een c\u0103utarea sensului vie\u0163ii, Bucure\u015fti, Meteor Press, 2009.<\/span><\/p>\n

[6]<\/a> Bazele concep\u0163iei sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse, op. cit., p. 70.<\/span><\/p>\n

[7]<\/a> Victor E. Frankl, op.cit.,p.26.<\/span><\/p>\n

[8]<\/a> P\u0103rintele Paisie Aghioritul, Cuvinte, vol. IV, Via\u0163a de familie, op. cit., p. 290<\/span><\/p>\n