{"id":483,"date":"2010-12-07T22:05:14","date_gmt":"2010-12-07T20:05:14","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=483"},"modified":"2010-12-07T22:05:14","modified_gmt":"2010-12-07T20:05:14","slug":"profesiile-liberale-juridice-in-statele-membre-ale-uniunii-europene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/profesiile-liberale-juridice-in-statele-membre-ale-uniunii-europene\/","title":{"rendered":"PROFESIILE LIBERALE JURIDICE \u00ceN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE"},"content":{"rendered":"

CUPRINS<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n\n\n\n\n\n
1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 INTRODUCERE<\/span><\/p>\n

<\/span><\/td>\n<\/tr>\n

2. AVOCA\u0162I<\/span><\/p>\n

Germania<\/span><\/p>\n

Marea Britanie<\/span><\/p>\n

Finlanda<\/span><\/p>\n

Suedia<\/span><\/p>\n

Fran\u0163a<\/span><\/p>\n

Belgia<\/span><\/p>\n

Austria<\/span><\/p>\n

Spania<\/span><\/p>\n

Portugalia<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/td>\n<\/tr>\n

3. NOTARI<\/span><\/p>\n

Olanda<\/span><\/p>\n

Belgia<\/span><\/p>\n

Germania<\/span><\/p>\n

Austria<\/span><\/p>\n

Spania<\/span><\/p>\n

Fran\u0163a<\/span><\/p>\n

Marea Britanie<\/span><\/p>\n

<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

I. Introducere<\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen cadrul Strategiei de la Lisabona, adoptat\u0103 de Consiliul European \u00een martie 2000,\u00a0 s-a insistat asupra rolului-cheie al serviciilor \u00een economie \u015fi asupra importan\u0163ei acestora \u00een cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi a num\u0103rului locurilor de munc\u0103. Strategia de la Lisabona vizeaz\u0103 transformarea Uniunii Europene \u00een \u201ceconomia, bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere, cea mai competitiv\u0103 \u015fi cea mai dinamic\u0103 din lume, capabil\u0103 de o cre\u015ftere economic\u0103 durabil\u0103, \u00eenso\u0163it\u0103 de o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire din punct de vedere calitativ \u015fi cantitativ a ocup\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, de o mai mare coeziune social\u0103 \u015fi de o sporit\u0103 protec\u0163ie a mediului \u00eenconjur\u0103tor\u201d, \u00een perspectiva anului 2010.<\/span><\/p>\n

Serviciile sunt principalul motor al cre\u015fterii economice \u00een spa\u0163iul comunitar, \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 54% din PIB \u015fi ocup\u0103 67% din locurile de munc\u0103 din Uniunea European\u0103. \u00cen cadrul serviciilor, profesiile liberale sunt chemate s\u0103 joace un rol important \u00een ameliorarea competitivit\u0103\u0163ii economiei europene. Aproximativ o treime din activitatea serviciilor se refer\u0103 la categoria 74 a nomenclaturii NACE, intitulat\u0103 \u201cservicii furnizate \u00een principal \u00eentreprinderilor\u201d, care este atribuit\u0103 profesiilor liberale, ocup\u00e2nd peste 10 milioane de locuri de munc\u0103, respectiv 6,4% din m\u00e2na de lucru utilizat\u0103 \u00een Europa \u015fi realiz\u00e2nd \u00eentr-un singur an venituri de 980 miliarde de euro, cifr\u0103 de afaceri cu valoarea ad\u0103ugat\u0103 de 500 milioane de euro.[1]<\/a><\/span><\/p>\n

Sectorul profesiilor liberale este unul dinamic, \u00een cre\u015ftere, fiind \u00eenregistrat\u0103 o cre\u015ftere de 7%, \u00een anul 2003. De asemenea, profesiile liberale\u00a0 aduc o contribu\u0163ie important\u0103 activit\u0103\u0163ilor economice, \u00eentruc\u00e2t calitatea \u015fi competitivitatea acestora au repercusiuni asupra ansamblului economiei. \u00cen Italia, de exemplu, circa 6% din cheltuielile suportate de \u00eentreprinderile exportatoare se refer\u0103 la servicii oferite de profesiile liberale.<\/span><\/p>\n

Importan\u0163a profesiilor liberale rezid\u0103 \u015fi \u00een impactul lor asupra consumatorilor. Concuren\u0163a \u00een acest sector va avea, \u00een viitorul apropiat, o dimensiune esen\u0163ialmente local\u0103.<\/span><\/p>\n

Tratatul de la Maastricht, Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernan\u0163ei Europene, Acordul inter-institu\u0163ional din 2003, intitulat „S\u0103 reglement\u0103m mai bine”, Directiva 2005\/36\/EC referitoare la recunoa\u015fterea calific\u0103rilor profesionale recunosc rolul coreglement\u0103rii \u015fi autoreglement\u0103rii socioprofesionale ca un complement al reglement\u0103rilor \u015fi directivelor emise.<\/span><\/p>\n

\u00cen documentele europene, coreglementarea<\/em> este definit\u0103 ca fiind mecanismul prin care un act legislativ confer\u0103 relizarea unor obiective bine definite de c\u0103tre autoritatea legislativ\u0103 a unei asocia\u0163ii, organiza\u0163ii neguvernamentale, organism sau a unor parteneri sociali etc. Autoreglementarea<\/em> este definit\u0103 ca fiind posibilitatea unei asocia\u0163ii, organiza\u0163ii neguvernamentale sau a unor parteneri sociali de a adopta \u00eentre ei \u015fi pentru ei \u00een\u015fi\u015fi linii directoare comune.<\/span><\/p>\n

Ini\u0163iativele de autoreglementare \u015fi coreglementare iau diferite forme: elaborarea de coduri de etic\u0103, de standarde profesionale \u015fi norme, convenirea de acorduri, \u00eentocmirea declara\u0163iilor financiare etc.; leg\u0103turile cu reglement\u0103rile na\u0163ionale sunt foarte diversificate, pornind de la autonomia stabilit\u0103 prin lege, la elaborarea de preciz\u0103ri \u015fi norme de aplicare a unor reglement\u0103ri-cadru (coreglement\u0103ri) sau la definirea autonom\u0103 a unor reguli care devin obligatorii prin act al legislativului.<\/span><\/p>\n

Succesul autoreglement\u0103rii \u015fi coreglement\u0103rii depinde de numero\u015fi factori, precum: luarea \u00een considerare a interesului general, transparen\u0163a sistemului, capacitatea \u015fi reprezentativitatea actorilor, eficacitatea urm\u0103ririi regulilor stabilite, merg\u00e2nd dac\u0103 e cazul p\u00e2n\u0103 la sanc\u0163iuni, spiritul mutual de parteneriat al actorilor sistemului cu puterea public\u0103 etc. Autoreglementarea \u015fi coreglementarea prezint\u0103 numeroase avantaje, dar \u015fi unele limite. Avantaje: suprimarea obstacolelor \u00een pia\u0163a unic\u0103, simplificarea regulilor, suple\u0163ea \u015fi rapiditatea punerii \u00een lucru, desc\u0103tu\u015farea circuitelor legislative, coresponsabilitatea participan\u0163ilor etc. Limitele se refer\u0103 la: eficacitatea modului de urm\u0103rire a respect\u0103rii regulilor \u015fi a sanc\u0163iunilor, realizarea unei perfecte compatibilit\u0103\u0163i cu ansamblul reglement\u0103rilor existente, exigen\u0163ele unei \u00eencadr\u0103ri legislative adecvate a unor domenii care privesc s\u0103n\u0103tatea, securitatea \u015fi serviciile legate de interesul general.<\/span><\/p>\n

Se preconizeaz\u0103 c\u0103, \u00een viitor, dezvoltarea libert\u0103\u0163ilor de autoreglementare \u015fi coreglementare va fi propor\u0163ional\u0103 cu sim\u0163ul de responsabilitate al actorilor implica\u0163i \u015fi cu eficacitatea pentru utilizatori (consumatori) a prevederilor acestora.<\/span><\/p>\n

Necesitatea reglement\u0103rii unor profesii liberale are la baz\u0103 trei argumente esen\u0163iale. Primul se sprijin\u0103 pe no\u0163iunea de „asimetria informa\u0163iei” \u00eentre consumatori \u015fi prestatorii de servicii. O caracteristic\u0103 actual\u0103 a profesiilor liberale rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 prestatorii de servicii trebuie s\u0103 dispun\u0103 de un nivel ridicat de competen\u0163\u0103, pe care consumatorii nu o au \u015fi\u00a0 nici nu pot s\u0103 aprecieze calitatea serviciilor cump\u0103rate; de cele mai multe ori serviciile oferite de profesiile liberale sunt „produse de \u00eencredere” a c\u0103ror calitate nu poate s\u0103 fie determinat\u0103 u\u015for, printr-o observare prealabil\u0103, iar uneori nici prin consum sau utilizare.<\/span><\/p>\n

Cel de-al doilea argument se sprijin\u0103 pe „efectele externe”; \u00een cazul anumitor profesii liberale, prestarea serviciilor \u015fi calitatea acestora are o inciden\u0163\u0103 mai mare asupra ter\u0163ilor dec\u00e2t asupra clientului care cump\u0103r\u0103 serviciul. De exemplu, contabilul sau auditorul de\u015fi presteaz\u0103 servicii pentru un client anume (o \u00eentreprindere), cu sau f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul clien\u0163ilor (sau numai al unora dintre ei), pot influen\u0163a deciziile a numero\u015fi ter\u0163i, cum ar fi investitorii, creditorii, furnizorii, ac\u0163ionarii, autoritatea fiscal\u0103, organismul de burs\u0103, precum \u015fi orice alt utilizator al situa\u0163iilor financiare elaborate de contabil \u015fi\/sau controlate de un auditor; o cl\u0103dire proiectat\u0103 sau construit\u0103 prost poate pune \u00een pericol securitatea public\u0103 etc.<\/span><\/p>\n

Cel de-al treilea motiv se sprijin\u0103 pe no\u0163iunea de „bun public”. Anumite servicii oferite prin intermediul profesiilor liberale sunt considerate bunuri publice, \u00eentruc\u00e2t prezint\u0103 importan\u0163\u0103 pentru ansamblul societ\u0103\u0163ii \u015fi se poate crede c\u0103, \u00een absen\u0163a unor reglement\u0103ri, prestatorii de servicii nu furnizeaz\u0103 corect aceste bunuri publice; este cazul unei bune administr\u0103ri a justi\u0163iei, dezvoltarea unui mediu urban de calitate etc. \u00cen plus, pot ap\u0103rea distorsiuni pe pia\u0163\u0103, precum o aprovizionare insuficient\u0103 sau excesiv\u0103, furnizarea de servicii de calitate insuficient\u0103 sau \u00eendoielnic\u0103 etc.<\/span><\/p>\n

Se impun astfel restric\u0163ii care vizeaz\u0103 p\u0103strarea unui nivel al calit\u0103\u0163ii serviciilor profesiilor liberale \u015fi protejarea consumatorilor \u00een fa\u0163a relelor practici. De exemplu, restric\u0163iile \u00een acordarea licen\u0163elor pot \u00eempiedica prestatorii incompeten\u0163i s\u0103-\u015fi ofere serviciile, urm\u00e2nd a fi aplicate proceduri disciplinare pentru sanc\u0163ionarea prestatorilor a c\u0103ror calitate nu corespunde unor norme minimale. Tot astfel, restric\u0163iile \u00een ce prive\u015fte publicitatea pot fi utilizate pentru a proteja consumatorii \u00een fa\u0163a unei publicit\u0103\u0163i \u00een\u015fel\u0103toare.[2]<\/a><\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

De\u015fi profesiile liberale se \u00eent\u00e2lnesc \u00een numeroase domenii de activitate \u015fi se caracterizeaz\u0103 prin forme de exercitare foarte variate, ele au ca numitor comun trei valori: independen\u0163\u0103, responsabilitate \u015fi secret profesional.<\/span><\/p>\n

Independen\u0163a <\/strong>unei profesiuni liberale garanteaz\u0103 libertate de apreciere celui ce o practic\u0103 \u015fi, prin aceasta, oferirea unor servicii impar\u0163iale \u015fi obiective celui interesat, f\u0103r\u0103 interven\u0163ii externe \u015fi f\u0103r\u0103 conflicte de interese.<\/span><\/p>\n

Responsabilitate<\/strong>. Persoana ce practic\u0103 o profesie liberal\u0103 are, fa\u0163\u0103 de clientul s\u0103u, o pozi\u0163ie autorizat\u0103 \u015fi specializat\u0103. El se angajeaz\u0103 cu \u00eentreaga sa responsabilitate profesional\u0103 \u00een \u00eendeplinirea actelor \u015fi faptelor solicitate \u015fi garanteaz\u0103, de asemenea, calitatea serviciilor \u015fi presta\u0163iilor oferite, ca \u015fi a procedurilor aplicabile \u00een cadrul exercit\u0103rii profesiei sale. Responsabilitatea celui ce practic\u0103 o profesie liberal\u0103 poate fi civil\u0103 (\u00een cazul \u00een care ac\u0163iunile sale au consecin\u0163e prejudiciabile pentru client\/pacient) sau penal\u0103 (\u00een special \u00een cazul divulg\u0103rii secretului profesional). \u00cen cazul neexecut\u0103rii obliga\u0163iilor ce-i revin, persoana care exercit\u0103 o profesie liberal\u0103 este expus\u0103 sanc\u0163iunilor disciplinare stabilite fie prin lege, fie prin regulamentele interne ale organismelor profesionale (ordine sau corpuri profesionale).<\/span><\/p>\n

Secretul profesional<\/strong> este piatra de temelie pentru constituirea \u00eencrederii \u00eentre profesioni\u015ftii liberali \u015fi clien\u0163ii lor, iar aceast\u0103 \u00eencredere asigur\u0103 ob\u0163inerea unor servicii personalizate, adaptate nevoilor \u015fi intereselor clientului.\u00a0 Persoana care practic\u0103 o profesie liberal\u0103 este \u0163inut\u0103 de secretul profesional, adic\u0103 nu poate face publice sau divulga acte sau fapte de care ia cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een timpul \u00eendeplinirii obliga\u0163iilor sale profesionale (consulta\u0163ii, coresponden\u0163\u0103, probe\/piese din dosar etc.), \u00een caz contrar afl\u00e2ndu-se sub inciden\u0163a sanc\u0163iunilor de ordin penal \u015fi\/sau disciplinar.<\/span><\/p>\n

Profesiile liberale presupun, \u00een principal, activit\u0103\u0163i intelectuale care se fundamenteaz\u0103 pe cuno\u015ftin\u0163e \u015ftiin\u0163ifice, juridice sau tehnice atestate prin diplome universitare sau prin titluri recunoscute. O asemenea preg\u0103tire la cel mai \u00eenalt nivel garanteaz\u0103 calitatea serviciilor furnizate de cel care practic\u0103 o profesie liberal\u0103. Calitatea acestor servicii este dat\u0103, de asemenea, de aplicarea normelor deontologice \u015fi etice care guverneaz\u0103 profesiunile liberale.<\/span><\/p>\n

Deoarece nu exist\u0103 o defini\u0163ie juridic\u0103 a profesiei liberale, se poate stabili, pe baza principiilor de mai sus, c\u0103 persoana care exercit\u0103 o profesie liberal\u0103 furnizeaz\u0103 unei persoane fizice sau juridice, care are libertate de alegere, servicii non-comerciale, de natur\u0103 juridic\u0103, economic\u0103, medical\u0103 etc., independente politic, garantate printr-o deontologie dual\u0103: respectarea secretului profesional \u015fi competen\u0163\u0103 recunoscut\u0103. Cel ce ofer\u0103 asemenea servicii poart\u0103 o r\u0103spundere personal\u0103 pentru actele sale.[3]<\/strong><\/a><\/em><\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

II. Avoca\u0163i<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

Toate modelele organiza\u0163ionale ale profesiilor liberale din\u00a0 domeniul juridic \u00een Europa au \u00een comun faptul c\u0103 sunt activit\u0103\u0163i profesionale intelectuale, orientate spre ap\u0103rarea drepturilor, sunt parte a principiului legalit\u0103\u0163ii ce guverneaz\u0103 orice democra\u0163ie \u015fi dau efect valorilor etice \u015fi sociale. Exerci\u0163iul profesiei legale este o rela\u0163ie personal\u0103 \u015fi direct\u0103 cu clientul, rela\u0163ie care presupune acceptarea unui mandat profesional, protec\u0163ia intereselor \u015fi pretinderea drepturilor, o rela\u0163ie fiduciar\u0103, bazat\u0103 pe \u00eencredere, secret profesional, independen\u0163\u0103 \u015fi valori etice profesionale.[4]<\/a><\/span> Cele mai importante profesii liberale din\u00a0 domeniul juridic sunt cea de avocat\/jurist \u015fi cea de notar.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte accesul, exist\u0103 foarte multe diferen\u0163ieri. \u00cen aproape toate \u0163\u0103rile, este obligatoriu ca persoana care practic\u0103 avocatura s\u0103 fie membru al unei organiza\u0163ii profesionale sau organism profesional. Totu\u015fi, \u00een anumite state, apartenen\u0163a la un organism profesional este obligatorie mai mult \u00een ceea ce prive\u015fte protejarea titlului profesional specific (Finlanda, Suedia) .<\/span><\/p>\n

GERMANIA<\/span><\/p>\n

\u00cen Germania, Consiliul Barourilor este autoritatea de reglementare pentru avoca\u0163i, iar Asocia\u0163ia Barourilor (Deutscher Anwaltverein[5]<\/strong><\/a><\/em>) este organismul de reprezentare a profesiei, care s-a constituit \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 pe baza principiului liberei asocieri. Asocia\u0163ia Barourilor este constituit\u0103 din 244 de asocia\u0163ii locale ale barourilor \u015fi reprezint\u0103 mai mult de 50% din num\u0103rul avoca\u0163ilor germani, fiind, ca toate celelalte asocia\u0163ii locale, o organiza\u0163ie independent\u0103 a avoca\u0163ilor. Exist\u0103 28 de barouri regionale, reunite, obligatoriu, la nivel federal \u00een Baroul Federal German (Bundesrechtsanwaltskammer[6]<\/strong><\/a><\/em>). Orice avocat este obligat s\u0103 fac\u0103 parte dintr-un barou. Barourile, at\u00e2t cele regionale c\u00e2t \u015fi cel federal, sunt considerate \u201ccorpora\u0163ii de drept public\u201d, func\u0163ion\u00e2nd ca \u201cadministra\u0163ie indirect\u0103 de stat\u201d. Barourile regionale sunt supuse autorit\u0103\u0163ii de supervizare a statului, care monitorizeaz\u0103 modul \u00een care acestea \u00ee\u015fi \u00eendeplinesc atribu\u0163iile. Baroul federal reglementeaz\u0103 activitatea avoca\u0163ilor \u00een domenii ce nu \u0163in exclusiv de competen\u0163a legii.<\/span><\/p>\n

Avocatura este considerat\u0103 o profesie liberal\u0103. Avocatul (der Rechtsanwalt<\/em>) este complet independent de influen\u0163a statului \u015fi nu poate exercita activit\u0103\u0163i de afaceri (comer\u0163 sau alt tip de afacere).<\/span><\/p>\n

Accesul \u00een profesie \u015fi admiterea \u00een barou sunt strict reglementate prin statut. Tot prin statut, avoca\u0163ii sunt \u0163inu\u0163i de datoria de independen\u0163\u0103, de datoria de confiden\u0163ialitate \u015fi sunt obliga\u0163i s\u0103 evite conflictele de interese \u015fi s\u0103-\u015fi exercite profesia cu diligen\u0163\u0103 \u015fi obiectivitate.<\/span><\/p>\n

Legea german\u0103[7]<\/a> permite avocatului s\u0103-\u015fi promoveze activitatea, cu condi\u0163ia ca marketingul respectiv s\u0103 se rezume la informarea adecvat\u0103 a publicului cu privire la serviciile prestate. Curtea Suprem\u0103 a Germaniei a statuat, \u00eencep\u00e2nd cu 1990, c\u0103 \u201cmarketingul este vital pentru orice profesie\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen reglement\u0103rile vechi existau restric\u0163ii teritoriale \u00een reprezentarea \u00een fa\u0163a instan\u0163ei, \u00een materie civil\u0103 numai \u00een ce privea prima instan\u0163\u0103 (Amtsgericht<\/em>), \u00een tribunale, spe\u0163ele penale \u015fi altele. Actualmente, avocatul, odat\u0103 \u00eenregistrat \u00eentr-un land, are dreptul de a oferi consultan\u0163\u0103 juridic\u0103 \u015fi de a ap\u0103rea \u00een fa\u0163a instan\u0163ei oriunde pe teritoriul Germaniei.<\/span><\/p>\n

Din 2004, sistemul onorariilor minime sau maxime a fost interzis \u00een Germania. Avocatului nu \u00eei este permis s\u0103 pretind\u0103 alte tarife dec\u00e2t cele prev\u0103zute \u00een Ordonan\u0163a Federal\u0103 a Tarifelor pentru Avoca\u0163i \u015fi trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de circumstan\u0163ele cazului de rezolvat. De asemenea, nu este permis\u0103 remunerarea avocatului \u00een func\u0163ie de c\u00e2\u015ftigul ob\u0163inut prin rezolvarea cauzei sau \u00een func\u0163ie de succesul cauzei.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte cooperarea interdisciplinar\u0103, pot fi constituite parteneriate doar \u00eentre avoca\u0163i, consilieri \u00een domeniul propriet\u0103\u0163ii industriale, consultan\u0163i fiscali \u015fi auditori. Potrivit legii, numai reprezentan\u0163ii acestor profesii pot fi proprietari ai unei firme private, organizat\u0103 ca societate cu r\u0103spundere limitat\u0103 sau ca societate pe ac\u0163iuni.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

MAREA BRITANIE<\/span><\/p>\n

Problema reglement\u0103rii profesiei de avocat este delicat\u0103, \u00eentruc\u00e2t sistemul de common-law<\/em> are la baz\u0103 precedentul judiciar. \u00cen Marea Britanie nu exist\u0103, ca \u00een sistemul continental, o lege a profesiei de avocat, ci numai reglement\u0103ri interne ale profesiei (autoreglementare). Avocatul nu este obligat s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o anumit\u0103 organiza\u0163ie profesional\u0103, el put\u00e2nd adera la o asemenea organiza\u0163ie la libera sa op\u0163iune (voluntary membership<\/em>). Exist\u0103 nu mai pu\u0163in de 23 de organiza\u0163ii profesionale, organisme sau ordine ale avoca\u0163ilor, toate av\u00e2nd putere de autoreglementare, cele mai importante fiind Bar Council[8]<\/strong><\/a><\/em> \u015fi Law<\/em> Society[9]<\/strong><\/a>.<\/em><\/span><\/p>\n

Exist\u0103 dou\u0103 categorii: avoca\u0163i pledan\u0163i (barristers<\/em>) \u015fi jurisconsul\u0163i (solicitors<\/em>). Calificarea profesional\u0103 a acestora este diferit\u0103 \u015fi este autorizat\u0103 de cele dou\u0103 mari corpuri profesionale distincte: Baroul avoca\u0163ilor (Bar Council<\/em>), pentru avoca\u0163ii pledan\u0163i, respectiv Societatea de Drept (Law Society<\/em>), pentru jurisconsul\u0163i.<\/span><\/p>\n

Jurisconsultul este primul contactat de o persoan\u0103 sau de o organiza\u0163ie pentru consultan\u0163\u0103 juridic\u0103, \u00een domenii foarte variate: dreptul transporturilor, dreptul familiei, drept comercial, drept comunitar, drept interna\u0163ional etc.<\/span><\/p>\n

Avocatul pledant ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 specializat\u0103 \u00een materie de litigii \u015fi de procedur\u0103 \u00een fa\u0163a instan\u0163ei. De obicei, acesta nu are un contact direct cu clientul, fiind pus \u00een tem\u0103 de un jurisconsult.<\/span><\/p>\n

Consiliul Reginei \u00eentrune\u015fte 10% din num\u0103rul avoca\u0163ilor seniori din baroul tradi\u0163ional, ace\u015ftia fiind numi\u0163i de Regin\u0103, la recomandarea Lordului Cancelar.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte preg\u0103tirea profesional\u0103, este necesar\u0103 ob\u0163inerea licen\u0163ei \u00een drept. Avoca\u0163ii pledan\u0163i, dup\u0103 absolvirea universit\u0103\u0163ii, urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de instruire pentru admiterea \u00een barou; dup\u0103 intrarea \u00een barou vor urma 12 luni de formare profesional\u0103, la finalul c\u0103rora vor sus\u0163ine un examen (Bar Final Examination<\/em>); dup\u0103 promovarea acestui examen, vor urma un stagiu de 1 an \u00eentr-un cabinet de avocatur\u0103, dup\u0103 care vor putea practica avocatura \u00een mod independent. \u00cen privin\u0163a jurisconsul\u0163ilor, ace\u015ftia vor practica independent dup\u0103: ob\u0163inerea licen\u0163ei \u00een drept (3 ani la Bachelor of Laws<\/em> \u015fi 1 an la Law College<\/em>) \u015fi 2 ani de stagiu. \u00cen perioada studen\u0163iei, cei care vor s\u0103 devin\u0103 jurisconsul\u0163i devin obligatoriu membri ai Law Society<\/em>, dac\u0103 \u00eentrunesc toate cerin\u0163ele de etic\u0103 \u015fi disciplin\u0103.<\/span><\/p>\n

Sistemul de onorarii nu este reglementat deplin; potrivit \u201cSolicitors remuneration order 1994<\/em>\u201d, onorariile acestora trebuie s\u0103 fie rezonabile \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 cont de complexitatea cazului, de experien\u0163a \u015fi specializarea necesare, de timpul acordat rezolv\u0103rii cazului etc. Nu exist\u0103 tarife minime ori maxime.<\/span><\/p>\n

Cooperarea interdisciplinar\u0103 nu este permis\u0103 \u015fi nici parteneriatele \u00eentre solicitors<\/em> \u015fi barristers<\/em>.<\/span><\/p>\n

FINLANDA<\/span><\/p>\n

\u00cen Finlanda, nu sunt diferen\u0163e \u00eentre juri\u015fti \u015fi avoca\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte dreptul de a oferi servicii de consultan\u0163\u0103 sau dreptul de reprezentare \u00een fa\u0163a instan\u0163ei. To\u0163i practican\u0163ii acestei profesii sunt cunoscu\u0163i drept \u201cavoca\u0163i\u201d (Asianajajat<\/em>) \u015fi se supun regulilor statutare ale Baroului finlandez[10]<\/a>. Titlul profesional \u2013 care este ob\u0163inut numai prin \u00eenregistrarea \u00een barou \u2013 este protejat de \u201cActul Avoca\u0163ilor\u201d din 1958, iar Baroul supravegheaz\u0103 activit\u0103\u0163ile acestora. Numai membrii Baroului finlandez pot utiliza acest titlu.<\/span><\/p>\n

Totu\u015fi, \u00een Finlanda nu este obligatorie \u00eenscrierea \u00een barou pentru a putea practica meseria. \u00censcrierea \u00een barou este doar o certificare a \u00eenaltelor standarde pe care le \u00eentrune\u015fte un avocat. To\u0163i cei care au o diplom\u0103 \u00een drept pot oferi consultan\u0163\u0103 juridic\u0103. Dup\u0103 ob\u0163inerea diplomei universitare \u00een drept (dup\u0103 5-6 ani de studiu), avocatul urmeaz\u0103 4 ani de stagiu, dintre care 2 ani sub supravegherea unei firme de avocatur\u0103. La terminarea stagiului, avocatul va fi examinat din domeniul deontologiei profesiei \u015fi al legisla\u0163iei privind profesia de avocat.<\/span><\/p>\n

To\u0163i avoca\u0163ii profesioni\u015fti (asianajajat<\/em>) practic\u0103 profesia \u00een mod privat, ei neput\u00e2nd fi salaria\u0163i (contravine teoriei independen\u0163ei avocatului). Avoca\u0163ii pot lucra \u00een parteneriate sau, \u00eencep\u00e2nd din aprilie 1992, \u00een companii cu r\u0103spundere limitat\u0103.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

SUEDIA<\/span><\/p>\n

\u00cen Suedia exist\u0103 un singur tip de avocat (Advokat<\/em>), care ob\u0163ine titlul profesional prin \u00eenregistrarea \u00een Baroul suedez[11]<\/a>. Avoca\u0163ii pot fi ap\u0103r\u0103tori publici, cu unele excep\u0163ii. Accesul la profesie este asigurat prin ob\u0163inerea diplomei universitare, av\u00e2nd dreptul de a acorda imediat consultan\u0163\u0103 juridic\u0103. Juri\u015ftii non-advokat<\/em> lucreaz\u0103 \u00een birourile de avocatur\u0103, sub denumirea de juridiska byraer<\/em>. Este vorba despre cei care urmeaz\u0103 cursurile scurte de drept (2,5-3 ani) \u015fi se ocup\u0103 cu acte preg\u0103titoare activit\u0103\u0163ii avocatului.<\/span><\/p>\n

\u00cen materia publicit\u0103\u0163ii, conform regulilor Codului deontologic al avoca\u0163ilor, informa\u0163iile publice trebuie s\u0103 fie corecte \u015fi conforme cu realitatea. Avocatului nu \u00eei este permis s\u0103 lase ori s\u0103 solicite ca alt\u0103 persoan\u0103 fizic\u0103 sau juridic\u0103 s\u0103-i fac\u0103 publicitate.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

FRAN\u0162A<\/span><\/p>\n

Actele normative care guverneaz\u0103 activitatea avocatului \u00een Fran\u0163a sunt Legea nr.1130\/1971, Decretul nr.1197 din 1991 privind organizarea profesiei de avocat, precum \u015fi Decizia nr.003 din 2005 privind adoptarea Regulamentului na\u0163ional intern al profesiei de avocat.[12]<\/a><\/span><\/p>\n

Avocatul (l\u2019avocat<\/em>) are drept exclusiv de pledare \u00een fa\u0163a tuturor instan\u0163elor, f\u0103r\u0103 restric\u0163ii teritoriale. De asemenea, are un drept exclusiv de a reprezenta clientul \u00een stadiul pre-procesual dintr-o cauz\u0103 penal\u0103 \u015fi poate \u00eendeplini anumite acte de procedur\u0103 \u00een interesul s\u0103u. Din 1992, c\u00e2nd s-a f\u0103cut distinc\u0163ia \u00eentre profesia de avocat \u015fi cea de consilier juridic \u015fi fiscal, avocatul de\u0163ine monopolul \u00een oferirea de consultan\u0163\u0103 juridic\u0103, de\u015fi acest nou monopol legal con\u0163ine o serie \u00eentreag\u0103 de excep\u0163ii.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte accesul la profesie, condi\u0163iile prev\u0103zute de art.11 din Legea nr.1130\/1971 sunt: na\u0163ionalitate francez\u0103, masterat \u00een drept sau diplom\u0103 echivalent\u0103, titular al certificatului CAPA, s\u0103 nu fi suferit condamn\u0103ri penale, o bun\u0103 reputa\u0163ie, s\u0103 nu fie insolvent.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 ob\u0163inerea licen\u0163ei \u00een drept (denumit\u0103 Maitrise<\/em> \u015fi acordat\u0103 dup\u0103 4 ani de studiu), absolventul trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u201ccertificatul de aptitudine \u00een profesia de avocat\u201d (CAPA). Acest certificat se ob\u0163ine \u00een urma unui examen sus\u0163inut la terminarea unui curs de teorie \u015fi practic\u0103, de 1 an. Dup\u0103 ob\u0163inerea certificatului, absolventul va urma un stagiu de 2 ani, sub \u00eendrumarea unui avocat cu experien\u0163\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, stagiarul depune un jur\u0103m\u00e2nt solemn pentru a fi admis \u00een barou \u015fi devine avocat stagiar, \u00eendeplind toate obliga\u0163iile unui profesionist cu experien\u0163\u0103, sub supravegherea centrului profesional pentru stagiari al Cur\u0163ii de Apel regionale. Dup\u0103 ob\u0163inerea certificatului de stagiu, poate profesa liber.<\/span><\/p>\n

Potrivit art.97-98 din lege, pot intra \u00een profesie \u015fi persoanele care au dob\u00e2ndit experien\u0163\u0103 \u00een domeniul juridic (judec\u0103tori, profesori, notari etc.) de cel pu\u0163in 8 ani (\u00een afar\u0103 de perioada de practic\u0103 profesional\u0103), care vor urma, ulterior aprob\u0103rii cererii de c\u0103tre ministrul de justi\u0163ie, un stagiu de 2 ani \u00eentr-un cabinet de avocatur\u0103.<\/span><\/p>\n

Publicitatea unui cabinet de avocatur\u0103 (art.10 din Decizia nr.003\/2005) este permis\u0103 dac\u0103 aceasta furnizeaz\u0103 informa\u0163ii asupra naturii serviciilor oferite (vechimea \u00een profesie, membrii cabinetului, domeniile de activitate, limbile str\u0103ine vorbite, modul de fixare a onorariilor etc.), iar punerea \u00een practic\u0103 a acestora respect\u0103 principiile de baz\u0103 ale profesiei. Indiferent de forma de publicitate utilizat\u0103, sunt interzise orice men\u0163iuni laudative ori comparative, ca \u015fi orice indicii referitoare la identitatea clien\u0163ilor. Se consider\u0103 forme de publicitate non-prohibite organizarea, de c\u0103tre un avocat, de colocvii, seminarii ori cercuri de formare profesional\u0103, ca \u015fi participarea unui avocat la \u00eentruniri pe teme profesionale.<\/span><\/p>\n

Remunerarea avocatului variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de natura serviciilor oferite, renumele s\u0103u \u015fi loca\u0163ie. Avocatul percepe onorarii libere, fixate de comun acord cu clientul, chiar \u015fi pe cale contractual\u0103. Frecvent \u00eent\u00e2lnite \u00een Fran\u0163a sunt remunerarea forfetar\u0103 (per dosar sau prin abonament) \u015fi remunerarea pe consulta\u0163ie, care este o tax\u0103 orar\u0103 \u015fi depinde, \u00een primul r\u00e2nd, de complexitatea cazului, dar \u015fi de specializarea \u015fi notorietatea avocatului.[13]<\/a><\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

BELGIA<\/span><\/p>\n

\u00cenfiin\u0163at \u00een iulie 2001, Ordinul barourilor (L\u2019Ordre des Barreaux Francophone et Germanophone \u2013 OBFG[14]<\/strong><\/a><\/em>) este organul reprezentativ al avoca\u0163ilor francofoni \u015fi germanofoni, al c\u0103rui statut a fost autorizat prin ordin regal. Potrivit Codului deontologic al avoca\u0163ilor, \u201cavocatul este un prestator de servicii cu valoare intelectual\u0103, moral\u0103 \u015fi social\u0103\u201d.<\/em><\/span><\/p>\n

Avocatul (avocat<\/em>) practic\u0103 profesia \u00een toat\u0103 aria domeniului juridic \u015fi de\u0163ine dreptul exclusiv de reprezentare \u00een fa\u0163a instan\u0163ei judec\u0103tore\u015fti, cu foarte pu\u0163ine excep\u0163ii prev\u0103zute \u00een statut. El ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 juridic\u0103 \u015fi reprezint\u0103 clien\u0163ii \u00een fa\u0163a instan\u0163elor. \u00cen ap\u0103rarea clientului poate pleda avocatul, clientul \u00eensu\u015fi, iar al\u0103turi de acesta, cu incuviin\u0163area judec\u0103torului, chiar \u015fi 2-3 rude apropiate ale clientului. \u00cen spe\u0163ele din dreptul muncii, clientul poate fi reprezentat \u015fi de sindicat.<\/span><\/p>\n

Cerin\u0163a academic\u0103 pentru accesul la profesie o reprezint\u0103 licen\u0163a \u00een drept. Perioada de studiu este de 5 ani, dintre care primii 2 ani sunt dedica\u0163i studierii \u201ccandidaturii \u00een drept\u201d (candidature en droit<\/em>), iar urm\u0103torii 3 ani studiului aprofundat al dreptului.\u00a0 Absolventul de drept urmeaz\u0103 apoi 3 ani de practic\u0103 (stagiu) sub \u00eendrumarea unui avocat \u00eenregistrat de cel pu\u0163in 10 ani. La sf\u00e2r\u015fitul a 2 ani de practic\u0103 profesional\u0103, stagiarul sus\u0163ine un examen. Pentru a-\u015fi putea exercita profesia, avocatul trebuie s\u0103 fie membru al OBFG.<\/span><\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte taxele, \u00een Belgia materia nu este deplin reglementat\u0103[15]<\/a>. Avocatul stabile\u015fte onorariul s\u0103u de comun acord cu clientul. Exist\u0103 3 metode de calcul: tax\u0103 orar\u0103, tax\u0103 procentual\u0103 (legea interzice plata \u00een func\u0163ie de succesul cauzei) \u015fi taxe forfetare. \u00cencep\u00e2nd din octombrie 2002, OBFG a fixat pre\u0163ul primei consulta\u0163ii la un avocat la 25 euro pentru 30 de minute.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

AUSTRIA<\/span><\/p>\n

Exist\u0103 o singur\u0103 categorie de profesioni\u015fti \u00een domeniul dreptului \u2013 Rechtsanwalt<\/em> \u2013 care ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 juridic\u0103 \u015fi are drept de reprezentare \u00een fa\u0163a instan\u0163ei. Titlul de avocat este protejat prin lege \u015fi apar\u0163ine numai celor care sunt \u00eenregistra\u0163i la Camera Avoca\u0163ilor (Rechtsanwaltskammer<\/em>). Avocatul are drept exclusiv de a oferi consultan\u0163\u0103 juridic\u0103, cu toate c\u0103 exist\u0103 \u015fi al\u0163i profesioni\u015fti specializa\u0163i care, \u00een sfera lor de competen\u0163\u0103, au aceast\u0103 \u00eemputernicire.[16]<\/a><\/span><\/p>\n

Majoritatea avoca\u0163ilor austrieci \u00ee\u015fi practic\u0103 profesia \u00een mod independent sau \u00een parteneriate civile, pe tot cuprinsul \u0163\u0103rii, \u015fi nu pot fi salaria\u0163i. Fiecare avocat trebuie s\u0103 fie \u00eenregistrat la Camera Avoca\u0163ilor, organiza\u0163ie profesional\u0103 care exist\u0103 \u00een fiecare provincie. Camerele Avoca\u0163ilor sunt corpora\u0163ii publice, autonome, cu drept de auto-reglementare.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 ob\u0163inerea diplomei universitare, fiecare absolvent trebuie s\u0103 urmeze o perioad\u0103 de formare profesional\u0103 (stagiu) de 5 ani, din care cel pu\u0163in 9 luni pe l\u00eeng\u0103 o instan\u0163\u0103 \u015fi cel pu\u0163in 3 ani \u00eentr-un cabinet de avocatur\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul acestui stagiu, va sus\u0163ine examenul pentru practicarea profesiei ca titular.<\/span><\/p>\n

Publicitatea este permis\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care nu este agresiv\u0103 ori comparativ\u0103,\u00a0 nu furnizeaz\u0103 informa\u0163ii ce nu corespund cu realitatea, nu con\u0163ine informa\u0163ii privitoare la clien\u0163i f\u0103r\u0103 acordul acestora \u015fi nu poate fi f\u0103cut\u0103 de ter\u0163i pl\u0103ti\u0163i \u00een acest scop.<\/span><\/p>\n

Cooperarea \u00eentre avoca\u0163i este permis\u0103, ace\u015ftia put\u00e2nd forma societ\u0103\u0163i de drept civil, societ\u0103\u0163i profesionale \u00eenregistrate, precum \u015fi societ\u0103\u0163i cu r\u0103spundere limitat\u0103. Parteneriatele mixte (avocat-notar, avocat-consultant fiscal etc.) nu sunt autorizate.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

SPANIA<\/span><\/p>\n

Profesia de avocat (Abogados<\/em>) \u2013 reglementat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1495, prin Ordonan\u0163a Avoca\u0163ilor (Ordenanzas de Abogados<\/em>, act normativ modificat, completat \u015fi republicat), promulgat\u0103 de los Reyes Catolicos en Medina del Campo <\/em>\u2013 este o profesie liber\u0103 \u015fi independent\u0103. Potrivit art.1 din statutul avoca\u0163ilor, aprobat prin Decretul Regal nr.658\/2001, avoca\u0163ii nu sunt func\u0163ionari publici \u015fi \u00ee\u015fi exercit\u0103 profesia pe baza unei competi\u0163ii libere \u015fi corecte.[17]<\/a> \u00cen Spania, p\u0103r\u0163ile aflate \u00een litigiu sunt obligate s\u0103 fie asistate de doi profesioni\u015fti \u00een drept, un avocat pentru ap\u0103rare \u015fi un procurador<\/em>, care are rol exclusiv de reprezentare a p\u0103r\u0163ilor \u00een fa\u0163a instan\u0163ei (prime\u015fte notific\u0103rile\/cita\u0163iile, urm\u0103re\u015fte \u00eendeplinirea tuturor formalit\u0103\u0163ilor procedurale). Avocatul nu poate fi \u015fi procurador<\/em> \u00een acela\u015fi timp; poate lucra \u00een birouri de avocatur\u0103 de cel pu\u0163in 20 de membri, birou care trebuie \u00eenregistrat la baroul local (Colegio de Abogados<\/em>) \u015fi are drept exclusiv de reprezentare \u015fi consiliere juridic\u0103. Exist\u0103 82 de barouri \u00een Spania, 5 dintre acestea apar\u0163in\u00e2nd Madridului[18]<\/a>.<\/span><\/p>\n

Organismele care supravegheaz\u0103 corecta exercitare a profesiei de avocat sunt: la nivel na\u0163ional, Consiliul General al Avoca\u0163ilor; \u00een fiecare regiune autonom\u0103, Consiliul Barourilor din regiunea respectiv\u0103; \u00een fiecare provincie, baroul local.<\/span><\/p>\n

Profesia de avocat nu poate fi exercitat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eenscrierea prealabil\u0103 \u00een barou. Dup\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului de respectare a Constitu\u0163iei \u015fi a legilor ce guverneaz\u0103 profesia, avocatul este \u00eenvestit imediat cu toate drepturile \u015fi \u00eendatoririle unui membru deplin al bran\u015fei. Dup\u0103 absolvirea cursurilor universitare de drept (cu durata de 5 ani) \u015fi dup\u0103 ob\u0163inerea diplomei de licen\u0163\u0103, teoretic, nu se cere efectuarea nici unui stagiu. \u00cen realitate, avoca\u0163ii cu experien\u0163\u0103 sunt nevoi\u0163i s\u0103-i instruiasc\u0103 pe cei abia intra\u0163i \u00een bran\u015f\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia au recunoscut \u015fi reclamat necesitatea introducerii unei perioade de stagiu pentru proaspe\u0163ii absolven\u0163i de drept. \u00cen practic\u0103, ace\u015ftia, de multe ori, lucreaz\u0103 \u00een birouri de avocatur\u0103 \u00eenregistrate, f\u0103r\u0103 a fi pl\u0103ti\u0163i, numai pentru a dob\u00e2ndi experien\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte onorariile, acestea sunt de trei feluri: fixe, periodice ori taxa pe or\u0103.<\/span><\/p>\n

Publicitatea este permis\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care con\u0163ine doar informa\u0163ii simple referitoare la numele avocatului \u015fi serviciile prestate de acesta \u015fi nu este permis\u0103 prin telefoane ori vizite nesolicitate<\/span><\/p>\n

\u00cen Spania, avocatul \u00ee\u015fi poate exercita profesia sub titlu individual, \u00een cadrul unor societ\u0103\u0163i civile (ca angajat sau colaborator) sau \u00een cadrul unor parteneriate cu al\u0163i avoca\u0163i.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

PORTUGALIA<\/span><\/p>\n

\u00cen Portugalia, exist\u0103 trei profesii de baz\u0103 \u00een domeniul juridic: avocat (Abogado<\/em>), jurisconsult (Solicitadore<\/em>) \u015fi notar (Notario<\/em>). Nu este permis a fi avocat \u015fi jurisconsult \u00een acela\u015fi timp.<\/span><\/p>\n

Pentru intrarea \u00een bran\u015f\u0103, sunt cerute licen\u0163a \u00een drept, \u00eenscrierea \u00een Ordem dos Advogados<\/em>, un stagiu de 18 luni \u00eentr-un cabinet de avocatur\u0103 \u015fi promovarea examenului de la sf\u00e2r\u015fitul stagiului.<\/span><\/p>\n

Avocatul are dreptul aproape exclusiv de reprezentare \u00een fa\u0163a instan\u0163elor \u015fi de consultan\u0163\u0103 juridic\u0103. Actul normativ ce guverneaz\u0103 profesia de avocat este Decretul-lege nr.49-84 din 16 martie 1984 (Estatuto de Ordem dos Advogados<\/em>). Profesia de avocat are la baz\u0103 autoreglementarea. Exist\u0103 Colegiul Na\u0163ional al Avoca\u0163ilor (Ordem dos Advogados<\/em>) \u015fi \u015fapte colegii districtuale (Lisabona, Porto, Coimbra, \u00c9vora, Faro, A\u00e7ores \u015fi Madeira), care au autonomie administrativ\u0103 \u015fi financiar\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen conformitate cu art.53 din Decretul-lege nr.49-84, consultan\u0163a juridic\u0103 este un drept exclusiv al avoca\u0163ilor, cu c\u00e2teva excep\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Art.36 din Codul de procedur\u0103 civil\u0103 (1961), aplicabil \u015fi avoca\u0163ilor \u015fi solicitadores<\/em>, stipuleaz\u0103 c\u0103 mandatul oferit de client prin declara\u0163ie verbal\u0103, \u00een conformitate cu prevederile legale, \u00eemputernice\u015fte pe cel mandatat s\u0103 reprezinte clientul \u00een toate actele de procedur\u0103, chiar \u015fi \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Supreme \u015fi c\u0103 este obligatorie reprezentarea p\u0103r\u0163ii de c\u0103tre un avocat.<\/span><\/p>\n

Autoreglementarea profesiei de avocat presupune \u00eendeplinirea anumitor acte juridice (actos juridicos<\/em>), inclusiv, acolo unde legea procedural\u0103 o cere, reprezentarea \u00een fa\u0163a instan\u0163ei. Solicitador<\/em>, \u00een interesul clientului s\u0103u, poate solicita, oral sau \u00een scris, oric\u0103rui departament public examinarea procedurii, dosarelor \u015fi documentelor \u015fi, de asemenea, are autoritatea s\u0103 solicite eliberarea de certificate, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 o procur\u0103 special\u0103 (procuracao<\/em>).<\/span><\/p>\n

\u00cen cadrul litigiilor, acolo unde nu este necesar\u0103 prezen\u0163a unui avocat, p\u0103r\u0163ile pot fi reprezentate de solicitador<\/em>. \u00cen virtutea art.32(2) din Decretul-lege 49-84, ace\u015ftia pot face \u00een continuare peti\u0163ii suplimentare care nu au o natur\u0103 litigioas\u0103, ci una administrativ\u0103. \u00cen districtele unde nu exist\u0103 avocat, ap\u0103rarea (patrocinio<\/em>) poate fi exercitat\u0103 de solicitador<\/em>.<\/span><\/p>\n

Onorariile se stabilesc \u00een mod liber, de comun acord cu clientul. Publicitatea informativ\u0103 este permis\u0103 (poate con\u0163ine numele avocatului, titlul profesional, adresa). Sunt permise prin lege: men\u0163ionarea specializ\u0103rii avocatului, men\u0163iuni din activitatea sa, lucr\u0103ri publicate. Sunt interzise formele agresive, neadev\u0103rate, comparative ori laudative de publicitate, ca \u015fi apelurile telefonice \u015fi vizitele nesolicitate.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

*<\/span><\/p>\n

*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

\u00cen Belgia \u015fi Marea Britanie avoca\u0163ii au un drept exclusiv, dar numai \u00een privin\u0163a reprezent\u0103rii clientului \u00een fa\u0163a instan\u0163ei de judecat\u0103, nu \u015fi pentru consultan\u0163\u0103 juridic\u0103. \u00cen Austria, Fran\u0163a, Germania, dar \u015fi \u00een Portugalia \u015fi Spania – statele cu cel mai bun grad de reglementare \u00een domeniu – reprezentarea legal\u0103 \u015fi consultan\u0163a juridic\u0103 (uneori \u015fi alte sarcini) pot fi oferite de c\u0103tre unul sau mai mul\u0163i reprezentan\u0163i ai profesiilor din domeniul juridic. <\/strong>[19]<\/a><\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte \u201cintrarea \u00een bran\u015f\u0103\u201d, \u00een toate statele condi\u0163ia principal\u0103 \u015fi primordial\u0103 este ob\u0163inerea unei diplome universitare \u00een drept\/\u015ftiin\u0163e juridice. Adi\u0163ional, se cer a fi sus\u0163inute unul sau mai multe examene profesionale, iar \u00een unele cazuri chiar o perioad\u0103 de practic\u0103 profesional\u0103.<\/span><\/p>\n

O privire de ansamblu asupra reglement\u0103rilor privind exercitarea profesiei de avocat arat\u0103 c\u0103 \u00een unele state se aplic\u0103 pre\u0163uri minime; \u00een Germania \u015fi Austria, \u00eens\u0103, se aplic\u0103 pre\u0163uri minime doar pentru servicii specifice. \u00cen mai multe state exist\u0103 pre\u0163uri de referin\u0163\u0103. \u00cen materia publicit\u0103\u0163ii, exist\u0103 reglement\u0103ri relativ rigide \u00een unele state. Reguli specifice privind loca\u0163ia (restric\u0163ii \u00een oferirea de servicii dintr-o anumit\u0103 zon\u0103 geografic\u0103) exist\u0103 doar \u00een Fran\u0163a.<\/span><\/p>\n

Avoca\u0163ii din Belgia \u015fi Germania nu au voie s\u0103-\u015fi deschid\u0103 filiale, iar cei din Fran\u0163a \u015fi Austria au acest drept doar cu indeplinirea unor condi\u0163ii specifice. Uniunile sunt interzise \u00een Germania, Belgia, Portugalia, Spania, iar \u00een Marea Britanie le sunt permise doar avoca\u0163ilor pledan\u0163i (barristers<\/em>). \u00cen plus, \u00een mai multe state, avoca\u0163ii \u00eenregistra\u0163i nu au voie s\u0103-\u015fi exercite profesia \u00eentr-o firm\u0103 de cooperare interdisciplinar\u0103 cu alte profesii, a\u015fadar nu pot forma uniuni cu membri ai altor profesii.<\/span><\/p>\n

\u00cen toate cazurile, reglementarea exercit\u0103rii profesiei de avocat \u00een legisla\u0163iile na\u0163ionale ale statelor membre este destul de rigid\u0103. Totu\u015fi, \u00een unele state, \u00een ultimii 10 ani, au ap\u0103rut c\u00e2teva \u201cliberaliz\u0103ri\u201d, \u00een special privind pre\u0163urile \u015fi publicitatea. \u00cen acest context, se impune a fi men\u0163ionat c\u0103 organismele profesionale ale avoca\u0163ilor elaboreaz\u0103, \u00een cadrul regulamentelor interne (autoreglementare), norme mult mai liberale, \u00een compara\u0163ie cu legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte forma de organizare a profesiei \u015fi, \u00een mod deosebit, cooperarea interprofesional\u0103.<\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

III. notari<\/strong><\/span><\/p>\n

Gama de servicii oferite de notari este considerabil mai mic\u0103, \u00een compara\u0163ie cu gama serviciilor ofertie de avoca\u0163i. Exist\u0103 c\u00e2teva state \u00een Comunitatea European\u0103 (Marea Britanie, Irlanda, \u0162\u0103rile Scandinave) \u00een care profesia de notar (a\u015fa-numitul \u201cnotar de tip continental\u201d sau \u201cnotar latin\u201d) nu exist\u0103. Diferen\u0163a cea mai important\u0103 \u00eentre notarul de tip continental (\u201cnotar de drept civil\u201d, \u00een sistemul bazat pe dreptul roman \u015fi \u00eent\u00e2lnit \u00een aproape toat\u0103 Europa, America Latin\u0103 \u015fi o parte din Asia \u015fi Africa) \u015fi celelalte descrieri ale profesiei de notar (\u201cnotar public\u201d sau \u201cScrivener<\/em>\u201d, \u00een sistemul anglo-saxon, al cutumei, unde jurispruden\u0163a este cel mai important izvor de drept, iar avocatul este singura profesie de specialitate juridic\u0103 recunoscut\u0103) este aceea c\u0103 actele notarului de tip continental sunt recunoscute ca probe \u00een fa\u0163a instan\u0163elor, \u00een cadrul litigiilor. \u00cen statele \u00een care nu exist\u0103 notar latin, actele eliberate sau autentificate de c\u0103tre notar nu au un statut special \u00een fa\u0163a instan\u0163elor sau altor autorit\u0103\u0163i statale.<\/span><\/p>\n

\u00cen \u0163\u0103rile \u00een care nu exist\u0103 notar de tip continental, regulile de intrare \u00een profesie sunt relativ strict reglementate. \u00cen primul r\u00e2nd, notarii trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 criteriul calific\u0103rii complexe: absolvirea universit\u0103\u0163ii de drept, ca precondi\u0163ie; adi\u0163ional, \u00een cele mai multe \u0163\u0103ri, este cerut\u0103 practica profesional\u0103; mai mult, exist\u0103 examene care trebuie promovate la sf\u00e2r\u015fitul stagiilor. O alt\u0103 caracteristic\u0103 important\u0103 \u00een \u0163\u0103rile unde exist\u0103 notar latin (cu excep\u0163ia Olandei), o reprezint\u0103 faptul c\u0103 num\u0103rul notarilor, respectiv num\u0103rul birourilor notariale, este strict stabilit prin acte normative (numerus clausus<\/em>).<\/span><\/p>\n

Cele mai importante atribu\u0163ii ale unui notar sunt: \u00eentocmirea ori autentificare de documente publice ori private, eliberarea de certificate, \u00eentocmire\/autentificare de testamente. \u00cen acela\u015fi timp, notarul ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 juridic\u0103, iar \u00een anumite state poate reprezenta clientul \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor administrative \u015fi, uneori, \u00een fa\u0163a instan\u0163elor. \u00cen Italia, de exemplu, chiar \u015fi cump\u0103rarea unei ma\u015fini la \u201cm\u00e2na a doua\u201d trebuie s\u0103 fie certificat\u0103 de un notar, pe c\u00e2nd \u00een Austria forma notarial\u0103 este cerut\u0103 \u00een domenii mai sensibile, precum contractele maritale, dona\u0163iile, tranzac\u0163iile \u00eentre persoane nev\u0103z\u0103toare, hipoacuzice ori analfabete, cazurile de \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163are artificial\u0103 pe cale medical\u0103, anumite cazuri de litigii \u00eentre companii.<\/span><\/p>\n

\u00cen privin\u0163a tarifelor, \u00een cele mai multe \u0163\u0103ri exist\u0103 tarife diferen\u0163iate, minime, maxime sau recomandate. Regulile privind publicitatea sunt foarte restrictive \u00een Italia, Fran\u0163a \u015fi Spania \u015fi, \u00eentr-un anumit grad, mai liberale \u00een Austria, Belgia \u015fi Germania, \u00een special \u00een Olanda. \u00cen compara\u0163ie cu alte profesii liberale, la notari exist\u0103 \u00een plus \u015fi reguli stricte privind organizarea biroului \u015fi cooperarea interprofesional\u0103, \u00een aproape toate \u0163\u0103rile \u00een care exist\u0103 sistemul notarului <\/span>de tip continental.<\/p>\n

OLANDA<\/p>\n

Notarul olandez se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sistemul notarului de tip continental. Organismul care guverneaz\u0103 activitatea notarilor din Olanda este Societatea Regal\u0103 a Notarilor Olandezi (Koninklijke Notari\u00eble Beroeporganisatie – KNB<\/em>). \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1968 ca asocia\u0163ie privat\u0103, KNB a devenit organism public cu putere de autoreglementare, odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a noii legi a notarilor (1999).<\/p>\n

\u00cenainte de intrarea \u00een vigoare a noii legi, pia\u0163a serviciilor notariale era caracterizat\u0103 de tarife fixe, reguli stricte privind loca\u0163ia biroului notarial \u015fi un num\u0103r de notari determinat (numerus clausus<\/em>). La intrarea \u00een vigoare a noii legi notariale, profesia de notar \u00een Olanda a devenit una dintre cel mai bine reglementate din sistemul notarului de tip continental, respect\u00e2nd, totodat\u0103, principii esen\u0163iale ca: independen\u0163\u0103, impar\u0163ialitate, calitate a serviciilor \u015fi \u00eenalt\u0103 calificare.<\/p>\n

Noul Act al Notarilor (Wet op het Notarisambt<\/em>) care a intrat \u00een vigoare la 1 octombrie 1999 (la 156 de ani de la actul original), restabile\u015fte pozi\u0163ia oficial\u0103 a notarilor, dar permite, \u00een acela\u015fi timp, o pia\u0163\u0103 liber\u0103 a serviciilor furnizate de ace\u015ftia. Consolidarea pozi\u0163iei de \u201coficial\u201d a notarului este reflectat\u0103 \u00een obligativitatea prev\u0103zut\u0103 prin lege a acestuia la respectarea principiilor integrit\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei, \u00een majoritatea regulamentelor pe care orice notar \u015fi notar stagiar (kandidaat-notaris<\/em>) sunt obliga\u0163i s\u0103 le respecte \u015fi \u00een faptul c\u0103 notarului \u00eei este interzis s\u0103 ac\u0163ioneze ca un avocat.[20]<\/a><\/p>\n

Notarul este numit pe via\u0163\u0103 (\u00een practic\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de pensionare, de 65 de ani), de Coroan\u0103, sub r\u0103spunderea ministrului de justi\u0163ie, fiind obligat s\u0103 depun\u0103 un jur\u0103m\u00e2nt. \u00cenainte de numire, notarul trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 mai multe condi\u0163ii: na\u0163ionalitate olandez\u0103, capacitate deplin\u0103 de exerci\u0163iu a drepturilor civile, s\u0103 aib\u0103 v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 25 \u015fi 65 de ani \u015fi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 toate condi\u0163iile ce \u0163in de studii (absolvirea facult\u0103\u0163ii de drept cu specializare \u00een drept notarial, stagiu de 6 ani \u00eentr-unul sau mai multe birouri notariale, ca notar stagiar, permanent\u0103 formare profesional\u0103 prin cursuri oferite de KNB \u00een colaborare cu diferite universit\u0103\u0163i).<\/p>\n

\u00cen vechea lege a notarilor era prev\u0103zut numerus clausus<\/em> (\u00een spe\u0163\u0103, un notar la 4.000 de locuitori, 2 notari \u00eentr-un canton, districtul fiind format din mai multe cantoane). Noul Act al Notarilor nu mai limiteaz\u0103 num\u0103rul de notari. \u00cen primii 4 ani de la intrarea \u00een vigoare a acestei legi, cre\u015fterea num\u0103rului de notari a fost limitat\u0103 la 10% pe an. Din anul 2003 nu mai exist\u0103, \u00eens\u0103, nici o restric\u0163ie. Pentru a putea deschide propriul birou notarial, notarul \u00eencep\u0103tor are obliga\u0163ia de a prezenta un plan al afacerii \u00een fa\u0163a unei comisii de evaluare format\u0103 din exper\u0163i financiari, exper\u0163i economici \u015fi notari. Aceast\u0103 obliga\u0163ie s-a instituit pentru a preveni situa\u0163iile de faliment.<\/p>\n

Dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a noii legi, treptat s-a trecut la liberalizarea tarifelor, cu unele excep\u0163ii (\u00een spe\u0163ele de dreptul familiei, \u00een anumite circumstan\u0163e, nu pot fi dep\u0103\u015fite anumite tarife maxime). De la 1 iulie 2003, notarii sunt, \u00een principiu, liberi s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 tarife proprii.<\/p>\n

Publicitatea notarilor trebuie s\u0103 respecte anumite reguli impuse de KNB, printre care: notarul s\u0103 nu de\u0163in\u0103 o func\u0163ie de autoritate statal\u0103 sau \u00een KNB, tarifele s\u0103 fie clare \u015fi concise \u015fi s\u0103 nu fie men\u0163ionate doar cele minime, notarului \u00eei este interzis s\u0103-\u015fi fac\u0103 clien\u0163i prin apeluri telefonice sau vizite nesolicitate.<\/p>\n

Notarii au dreptul de a coopera cu celelalte categorii de profesioni\u015fti, \u00een drept \u00een a\u015fa-numitele \u201cbirouri interdisciplinare\u201d. Pentru a oferi servicii c\u00e2t mai complete, s-au fondat mai multe asocia\u0163ii profesionale pe plan extra-juridic: mediatori (ie\u015firea din indiviziune, repartizarea \u015fi accesul la copii dup\u0103 un divor\u0163, conflicte \u00eentre ac\u0163ionari etc.), evaluatori imobiliari, speciali\u015fti \u00een agricultur\u0103 (transferuri de propriet\u0103\u0163i agricole ce implic\u0103 \u015fi transferul uzufructului, cu respectarea legisla\u0163iei de mediu) \u015fi speciali\u015fti IT (tranzac\u0163ii online, primirea \u00een depozit a unor coduri de surse pentru diferite programe etc.).<\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

BELGIA<\/p>\n

Notarul belgian se \u00eencadreaz\u0103 \u00een sistemul notarului de tip continental. Ca \u015fi \u00een sistemul olandez, notarul belgian \u00eentocme\u015fte \u015fi legalizeaz\u0103 acte la cerere \u015fi activeaz\u0103, \u00een general, ca un consilier juridic. Noul Act al Notarilor[21]<\/a> a intrat \u00een vigoare \u00een anul 2000. De\u015fi seam\u0103n\u0103 cu cel olandez, acesta nu ofer\u0103 suficient\u0103 libertate profesiei de notar, anumite aspecte r\u0103m\u00e2n\u00e2nd foarte strict reglementate.<\/p>\n

Notarii \u015fi notarii \u00eencep\u0103tori sunt numi\u0163i de Coroan\u0103, dac\u0103 \u00eentrunesc anumite condi\u0163ii: absolvirea facult\u0103\u0163ii de drept (5 ani studii de drept \u015fi 1 an specializare \u00een drept notarial), stagiu de 3 ani \u00eentr-un birou notarial, promovarea examenelor la sf\u00e2r\u015fitul stagiului. Dup\u0103 ce promoveaz\u0103 examenul de licen\u0163\u0103, se face o clasificare a candida\u0163ilor, dup\u0103 rezultatele ob\u0163inute la examenul de licen\u0163\u0103 \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de dou\u0103 recomand\u0103ri: una provenind de la procurorul public \u015fi alta de la Comitetul Consultativ al Notarilor din regiunea respectiv\u0103. Cel mai bun dintre ace\u015fti candida\u0163i este numit notar \u00eencep\u0103tor. Diferen\u0163a dintre un licen\u0163iat \u00een drept \u015fi un notar \u00eencep\u0103tor este aceea c\u0103 notarul \u00eencep\u0103tor \u00eel poate \u00eenlocui pe notarul titular, atunci c\u00e2nd acesta nu \u00ee\u015fi poate \u00eendeplini atribu\u0163iile.<\/p>\n

Exist\u0103 trei modalit\u0103\u0163i prin care notarul \u00eencep\u0103tor poate deveni notar titular: prin numirea lui pe un post vacant, prin asociere cu un notar titular sau, ca notar substituent, \u00eenlocuindu-l pe notarul titular pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp. Ca \u015fi notarul olandez, notarul belgian depune un jur\u0103m\u00e2nt la numirea sa.<\/p>\n

Num\u0103rul de notari titulari \u015fi num\u0103rul de notari \u00eencep\u0103tori sunt stabilite \u00een Actul notarilor. Pentru a garanta accesul la servicii notariale \u00een zone cu o densitate sc\u0103zut\u0103 a popula\u0163iei, art.31 din Legea notarilor stabile\u015fte num\u0103rul minim: un notar la 5.000 de locuitori \u00eentr-un district cu mai pu\u0163in de 75.000 de locuitori; un notar la 6.000 locuitori, \u00een districtele cu 75-150.000; un notar la 7.000 locuitori \u00een districtele cu 150-250.000 locuitori. Num\u0103rul de notari, \u00een practic\u0103, trebuie s\u0103 fie egal sau mai mare dec\u00e2t num\u0103rul prev\u0103zut de lege, minus 1. De exemplu, dac\u0103 legea prevede un maximum de 10 notari \u00eentr-un district, atunci concret trebuie s\u0103 func\u0163ioneze cel pu\u0163in 9 notari. \u00cen practic\u0103, uneori, num\u0103rul de notari este mult mai mic dec\u00e2t cel minim impus.<\/p>\n

Districtul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een zone care, de multe ori, coincid cu ora\u015fe \u015fi comune. Notarul este numit \u00eentr-una dintre aceste zone \u015fi \u00eei este permis s\u0103-\u015fi deschid\u0103 biroul notarial numai \u00een aceast\u0103 loca\u0163ie. \u00cen afara districtului, notarul belgian poate \u00eentocmi sau autentifica documente numai \u00een anumite circumstan\u0163e (pentru persoane bolnave sau condamnate), dar \u00eei este permis s\u0103 ofere consultan\u0163\u0103 juridic\u0103 oriunde \u00een afara districtului.<\/p>\n

Asocierile \u00eentre notari sunt permise sub condi\u0163ia apartenen\u0163ei acestora de acela\u015fi district. Cooperarea interdisciplinar\u0103 \u00eentre notari \u015fi avoca\u0163i sau consultan\u0163i fiscali nu este permis\u0103 \u00een Belgia. La fel, sunt interzise \u015fi specializ\u0103rile; notarul trebuie s\u0103 ofere numai servicii notariale.<\/p>\n

Tarifele sunt fixate prin decret regal. Suma datorat\u0103 de client este compus\u0103 din trei elemente: onorariul notarului (stabilit prin lege), o tax\u0103 de \u00eenscris de minimum 25 euro (ce va fi transferat\u0103 la Departamentul Finan\u0163e) \u015fi alte cheltuieli legate de serviciul notarial oferit.<\/p>\n

Organismul profesional \u00een Belgia este Camera Na\u0163ional\u0103 a Notarilor (Nationale Kamer van der Notariaat<\/em>), creat\u0103 odat\u0103 cu intrarea \u00een vigoare a noii legi a notarilor, care are \u015fi putere de autoreglemenatre.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 2003, \u00een Belgia func\u0163ionau 1.306 notari \u00een 1.207 birouri notariale, cu norma de un notar la 8.000 de locuitori. Anual, aproximativ dou\u0103 milioane de persoane solicit\u0103 servicii notariale. \u00cen 2003 au fost \u00eentocmite\/autentificate 747.009 \u00eenscrisuri, norma unui notar belgian fiind, \u00een medie, de 572 de \u00eenscrisuri anual. Num\u0103rul de angaja\u0163i dintr-un birou notarial este de 4-5 notari . Tot \u00een 2003 au fost numi\u0163i 80 de notari \u00eencep\u0103tori, 30 dintre ei pe posturi vacante, iar 41 \u00een asociere cu notari titulari. Din 2004, num\u0103rul maxim de notari \u00eencep\u0103tori este limitat la 60 anual.<\/p>\n

GERMANIA<\/strong><\/p>\n

Sistemul notarilor din Germania se aseam\u0103n\u0103 celui olandez. Profesia are un \u00eenalt nivel de reglementare. Specific\u0103 sistemului german este existen\u0163a a trei categorii de notari.[22]<\/a><\/p>\n

Tipurile de notari sunt diferen\u0163iate pe regiuni. Astfel, \u00een cea mai mare parte a Germaniei de Est se \u00eent\u00eelne\u015fte notarul principal (sau general) \u2013 Nurnotar\/Hauptberuflichernotar<\/em>, cu o activitate strict notarial\u0103, incompatibil\u0103 cu exercitarea oric\u0103rei alte activit\u0103\u0163i. Exist\u0103 1.700 asemenea notari, \u00een 11 landuri. Studiile cerute sunt: universitatea de drept de 5 ani, practic\u0103 de 2 ani \u00eentr-un birou notarial la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103reia trebuie s\u0103 promoveze un examen; dup\u0103 promovarea examenului, devine notar stagiar, iar dup\u0103 al\u0163i trei ani de stagiu poate fi numit notar.<\/p>\n

\u00cen Vestul Germaniei \u015fi \u00een Berlin activeaz\u0103 notarul-avocat, Anwaltsnotar<\/em>, care poate activa \u015fi ca avocat. Acestuia nu \u00eei este permis s\u0103 lucreze ca notar \u00eentr-un caz \u00een care este implicat \u015fi ca avocat. Exist\u0103 8.900 asemenea notari, \u00een 7 landuri. Anwaltsnotar<\/em>-ul trebuie s\u0103 aib\u0103 o practic\u0103 de cel pu\u0163in 5 ani ca avocat pledant, f\u0103r\u0103 reclama\u0163ii \u00eenregistrate. De asemenea, trebuie s\u0103 fac\u0103 dovada c\u0103, \u00een timpul acestor 5 ani, a urmat cursuri de specializare \u00een drept notarial (la Institutul Notarial \u2013 Fachinstitut f\u00fcr Notare<\/em> \u2013 care face parte din Institutul German al Avoca\u0163ilor). Poate activa \u015fi ca avocat \u015fi ca notar, av\u00e2nd ca atribu\u0163ii \u00eentocmire \u015fi autentificare de documente, dar \u015fi consultan\u0163\u0103 juridic\u0103.<\/p>\n

Ambele categorii sunt obligate s\u0103 depun\u0103 un jur\u0103m\u00e2nt de impar\u0163ialitate \u015fi loialitate fa\u0163\u0103 de Constitu\u0163ie, dup\u0103 ce primesc documentul ce le confirm\u0103 numirea ca notari.<\/p>\n

Cea de-a treia categorie se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een numai dou\u0103 landuri: notarul de stat (Staatliche Notar<\/em>), ca angajat al statului. Exist\u0103 630 notari de stat. Ace\u015ftia, la r\u00e2ndul lor, sunt Amtsnotar<\/em> (\u00een landul Baden-W\u00fcrttemberg, \u015fi este, de fapt, un judec\u0103tor ce se ocup\u0103 de \u00eenscrisurile din teritoriu, succesiuni, licita\u0163ii, dar \u015fi de \u00eentocmiri sau autentific\u0103ri de acte) \u015fi Bezirksnotar<\/em> (\u00een landul Karlsruhe, \u015fi este un func\u0163ionar public specializat, ce activeaz\u0103 pe l\u00eeng\u0103 un Nurnotar <\/em>sau Anwaltsnotar<\/em>).<\/p>\n

Cerin\u0163e de baz\u0103 pentru toate categoriile de notari: facultatea de drept, na\u0163ionalitate german\u0103, s\u0103 existe cerere de notari \u00een landul respectiv, o bun\u0103 reputa\u0163ie \u015fi s\u0103 fac\u0103 dovada unor calit\u0103\u0163i personale \u015fi profesionale demne de a fi notar.<\/p>\n

Notarul este numit de ministrul de justi\u0163ie, care face anual o estimare a cererii de notari. Pentru un notar \u00eencep\u0103tor, exist\u0103 dou\u0103 modalit\u0103\u0163i de a deveni notar titular: prin numire pe un post vacant \u015fi prin numire pe un post nou creat. \u00centr-un birou notarial pot func\u0163iona maximum 4 notari titulari.<\/p>\n

\u00cen cazul notarului-avocat, decizia de a crea sau nu un post pentru numirea acestuia depinde de num\u0103rul de acte de \u00eendeplinit\/\u00eentocmit per notar. De exemplu, \u00een Berlin num\u0103rul standard de acte ce pot fi \u00eendeplinite de un notar, \u00eentr-o perioad\u0103 determinat\u0103, este de 325.<\/p>\n

Notarii \u00ee\u015fi exercit\u0103 profesia numai \u00een raza teritorial\u0103 a districtului \u00een care au fost numi\u0163i. Ei sunt obliga\u0163i, de asemenea, s\u0103 aib\u0103 biroul notarial \u015fi re\u015fedin\u0163a \u00een acela\u015fi district. \u00cen Germania nu este permis\u0103 cooperarea notarilor cu alte profesii. Singura excep\u0163ie este Anwaltsnotar<\/em>, care este membru al asocia\u0163iei profesionale a avoca\u0163ilor; \u00een acest caz, activitatea sa de notar \u015fi exerci\u0163iul profesiei de avocat sunt diferen\u0163iate. Sunt permise asocierile \u00eentre notari (\u00een pu\u0163ine cazuri sunt mai mult de 2 notari), iar posibilit\u0103\u0163ile de specializare \u00eentr-un anumit domeniu sunt foarte limitate (de exemplu, unui notar cu mare experien\u0163\u0103 \u00een corpora\u0163ii \u00eei este interzis s\u0103 refuze un client care-i solicit\u0103 serviciile \u00een dreptul familiei sau tranzac\u0163ii imobiliare).<\/p>\n

Fiecare land are o asocia\u0163ie notarial\u0103, ce are putere de autoreglementare \u015fi func\u0163ioneaz\u0103 ca o autoritate legiuitoare pentru profesia de notar (elaboreaz\u0103 codul de conduit\u0103). Camera Federal\u0103 a Notarilor (Bundesnotarkammer<\/em>) include asocia\u0163iile notariale din fiecare land \u015fi promoveaz\u0103 interesele profesiei \u00een institu\u0163ii politice \u015fi economice. Institutul German al Notarilor (Deutsches Notarinstitut<\/em>) este o parte a Camerei Federale \u015fi r\u0103spunde la solicit\u0103rile notarilor legate de chestiuni neobi\u015fnuite sau complicate ivite \u00een practica notarial\u0103; public\u0103 rapoarte tehnice \u015fi statistice \u015fi ofer\u0103 informa\u0163ii referitoare la profesia de notar.<\/p>\n

Potrivit art.14 \u015fi art.29 din Legea notarilor (BnotO<\/em>[23]<\/a>), este interzis\u0103 orice form\u0103 de publicitate care ar aduce atingere independen\u0163ei \u015fi impar\u0163ialit\u0103\u0163ii notarului.<\/p>\n

Tarifele sunt strict reglementate. Art.17 din BnotO<\/em> stipuleaz\u0103 c\u0103 tarifele sunt fixate potrivit unei scale \u015fi nu sunt permise discount-uri \u015fi nici pl\u0103\u0163i \u00een rate.<\/p>\n

Art.19 al aceleia\u015fi legi prevede c\u0103 notarii sunt obliga\u0163i la plata unei indemniza\u0163ii de asigurare, care nu acoper\u0103, \u00eens\u0103, responsabilitatea pentru daune inten\u0163ionate. Spre deosebire de alte profesii de consiliere, clientul unui notar este protejat, fiecare asocia\u0163ie notarial\u0103 av\u00e2nd o asigurare de fidelitate, care acoper\u0103 daunele generate de malpraxis.<\/p>\n

Austria<\/p>\n

Notarii austrieci, ca \u015fi cea mai mare parte a colegilor lor europeni, apar\u0163in categoriei notarului de tip continental, aceasta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 sunt profesioni\u015fti liberi, care ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 juridic\u0103, \u00eentocmesc \u015fi autentific\u0103 documente publice ori private \u015fi \u00eendeplinesc \u015fi ale sarcini non-contencioase. Un rol foarte important \u00eel au notarii \u00een calitatea lor de delega\u0163i ai tribunalului sau \u201ccomisari judiciari\u201d (Gerichtkommiss\u00e4r<\/em>).[24]<\/a> Astfel, cea mai important\u0103 sarcin\u0103 a notarului ca \u015fi comisar judiciar (\u015fi cel mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103) se refer\u0103 la materia succesiunilor. Legea prevede, \u00een acest sens, obligativitatea existen\u0163ei acestei proceduri, chiar \u015fi \u00een lipsa unor bunuri succesorale. De asemenea, \u00een calitatea sa de comisar judiciar, notarul austriac prezint\u0103 \u00een fa\u0163a instan\u0163ei extrase din cartea funciar\u0103 sau alte extrase de la Registul Comer\u0163ului (\u00een Austria, exist\u0103 b\u0103nci de date electronice), confirm\u00e2nd autenticitatea extraselor \u015fi a con\u0163inutului acestora.<\/p>\n

Notarul austriac activeaz\u0103 \u00eentr-un birou public \u015fi nu este func\u0163ionar civil; suport\u0103 riscurile financiare \u00een func\u0163ionarea biroului notarial, f\u0103r\u0103 a fi un comerciant. Actualmente \u00een Austria sunt ocupate 460 de posturi de notar.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte accesul la profesie[25]<\/a>, acesta este unul deosebit de dificil, un notar put\u00e2ndu-\u015fi ob\u0163ine titlul abia \u00een jurul v\u00e2rstei de 41 de ani. La \u00eenceputul stagiului notarial se cer a fi \u00eentrunite anumite condi\u0163ii: licen\u0163a \u00een drept (exist\u0103 5 facult\u0103\u0163i de drept), practic\u0103 de 9 luni pe l\u00e2ng\u0103 o instan\u0163\u0103, v\u00e2rsta maxim\u0103 de 35 de ani, na\u0163ionalitate austriac\u0103, s\u0103 nu fie insolvabil \u015fi s\u0103 nu aib\u0103 un comportament dezonorant. To\u0163i candida\u0163ii pentru aceast\u0103 profesie sunt \u00eenregistra\u0163i la Camera local\u0103 a notarilor (Notariatskammer<\/em>). Dac\u0103 un candidat \u00eentrune\u015fte toate cerin\u0163ele, el va fi \u00eenregistrat pe o list\u0103 special\u0103. Din momentul \u00eenceperii stagiului notarial, acesta va intra \u00een grupa notarilor candida\u0163i, care, \u00eempreun\u0103 cu grupa notarilor titulari, formeaz\u0103 Colegiul Notarilor. Odat\u0103 \u00eenscris pe list\u0103, candidatul devine notar stagiar \u015fi se ocup\u0103 cu activit\u0103\u0163i strict notariale, sub supravegherea notarului titular pe l\u00e2ng\u0103 care activeaz\u0103.[26]<\/a><\/p>\n

Dup\u0103 stagiu, candidatul va avea de promovat un examen, format din dou\u0103 p\u0103r\u0163i, examen care se va sus\u0163ine de-a lungul unei perioade de timp: prima parte a examenului se sus\u0163ine dup\u0103 18 luni de stagiu, dar nu mai t\u00e2rziu de trecerea a 5 ani din stagiu, iar a doua parte dup\u0103 \u00eenc\u0103 12 luni, dar nu mai t\u00e2rziu de trecerea a 10 ani din stagiu. De asemenea, stagiarii sunt obliga\u0163i s\u0103 ia parte la cursurile \u015fi seminariile organizate de c\u0103tre Camera Notarilor.<\/p>\n

Posturile de notar, vacante sau create, sunt scoase la concurs. Camera Notarilor va trimite Ministerului Federal de Justi\u0163ie trei propuneri din lista candida\u0163ilor, dintre care va fi numit unul singur. Notarul poate fi numit p\u00e2n\u0103 la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 64 de ani \u015fi poate activa \u00een profesie p\u00e2n\u0103 la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 70 de ani.<\/p>\n

Notarul, considerat a avea un \u00eenalt nivel etic \u015fi profesional, este \u0163inut de obliga\u0163ia impar\u0163ial\u0103 de a consilia \u015fi de a g\u0103si solu\u0163ii legale la problemele cu care este solicitat. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 notarul, ca profesionist independent, este \u00eenvestit cu o func\u0163ie public\u0103 de autoritate, ceea ce presupune c\u0103 acesta poate \u00eentocmi documente cu \u201ccaracter factual\u201d al c\u0103ror con\u0163inut \u015fi veridicitate nu pot fi disputate nici \u00een fa\u0163a instan\u0163ei, nici \u00een public sau alte institu\u0163ii private, \u00een general, acolo unde este cerut acest document ca prob\u0103. \u00centocme\u015fte contracte private, testamente, certificate \u015fi reprezentarea p\u0103r\u0163ilor \u00een materii non-contencioase \u00een fa\u0163a instan\u0163ei (Gerichtskommiss\u00e4r<\/em>) sau la organismele administrative. Notarii sunt, \u00een acela\u015fi timp, obliga\u0163i la o continu\u0103 perfec\u0163ionare a cuno\u015ftin\u0163elor \u00een drept \u015fi tehnologie.<\/p>\n

Spania<\/p>\n

Profesia de notar este considerat\u0103 liberal\u0103, dar presupune, totodat\u0103, \u015fi \u00eendeplinirea unor obliga\u0163ii impuse de stat. \u00cen exerci\u0163iul lor public, notarii nu au dreptul de a-\u015fi selecta clien\u0163ii. Potrivit art.1 din Legea din 1962[27]<\/a>, \u201cnotarul este un func\u0163ionar public autorizat s\u0103 certifice, \u00een conformitate cu legea, contracte sau alte acte extrajudiciare. Exist\u0103 o singur\u0103 categorie de asemenea func\u0163ionari pe \u00eentreg teritoriul regatului\u201d.[28]<\/a><\/p>\n

Regulile ce guverneaz\u0103 activitatea notarial\u0103 definesc \u015fi scopul func\u0163ion\u0103rii notarului \u015fi sunt con\u0163inute \u00een art.1 al aceleia\u015fi legi. \u201cCorpul Notarilor este constituit din to\u0163i notarii din Spania, care au acelea\u015fi atribu\u0163ii, \u00eendatoriri \u015fi obliga\u0163ii prev\u0103zute prin lege \u015fi regulamente[29]<\/a>.\u201d<\/p>\n

Ca profesioni\u015fti de specialitate juridic\u0103 notarii au misiunea de a acorda consultan\u0163\u0103 oric\u0103rei persoane care \u00eei solicit\u0103, av\u00e2nd obliga\u0163ia de a explica acesteia termenii juridici, ca \u015fi demersurile juridice potrivite atingerii scopului propus, \u00een conformitate cu legea.<\/p>\n

Notarii sunt \u00eenvesti\u0163i cu puterea de a atesta, ceea ce presupune: a) in facto<\/em>, exactitatea a ceea ce notarul vede, aude \u015fi percepe prin sim\u0163urile sale; b) \u00een sens juridic, autenticitatea declara\u0163iei de voin\u0163\u0103 a p\u0103r\u0163ilor \u00eentr-un act public, \u00een concordan\u0163\u0103 cu prevederile legale. Notarul este un func\u0163ionar public ce are autoritatea de a atesta autenticitatea (adev\u0103rul public) contractelor sau altor acte extra-judicare (art.1 din Actul Notarilor), \u00een concordan\u0163\u0103 cu legisla\u0163ia \u00een vigoare. Notarul este un profesionist liber \u015fi independent, a c\u0103rui datorie este s\u0103 evalueze, s\u0103 consilieze \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cele mai potrivite c\u0103i legale pentru atingerea scopurilor celor care-i solicit\u0103 serviciile, av\u00e2nd obliga\u0163ia de a p\u0103stra o pozi\u0163ie neutr\u0103 fa\u0163\u0103 de toate p\u0103r\u0163ile. Notarul este competent s\u0103 ateste orice fapt, act, contract, \u00een general orice tranzac\u0163ie legal\u0103 extrajudiciar\u0103 \u015fi are exclusivitate \u00een aceast\u0103 ac\u0163iune: acte de stare civil\u0103, contracte de c\u0103s\u0103torie, testamente, succesiuni, constituiri\/ modific\u0103ri\/ dizolv\u0103ri de societ\u0103\u0163i civile \u015fi comerciale, ipoteci, p\u0103strare \u00een depozit etc.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte accesul \u00een bran\u015f\u0103, art.6 din Regulamentul notarial prevde urm\u0103toarele condi\u0163ii: cet\u0103\u0163enie spaniol\u0103, capacitate deplin\u0103 de exercitare a drepturilor civile \u015fi titlu de doctor sau master \u00een drept. Postul de notar de ocup\u0103 prin concurs. Nu este obligatoriu un stagiu notarial \u015fi nici urmarea ulterioar\u0103 a unor cursuri de perfec\u0163ionare. Pentru notarii activi cea mai important\u0103 form\u0103 de promovare o constituie un examen, prev\u0103zut de art.97-108 din Regulamentul notarilor. Prin promovarea acestui examen, notarul ob\u0163ine o \u00eenalt\u0103 recunoa\u015ftere a profesioanlismului s\u0103u (personal seniority<\/em>), ce \u00eei permite s\u0103 activeze \u015fi \u00een ora\u015fe mari.<\/p>\n

Art.116 din Legea notarial\u0103 stabile\u015fte o competen\u0163\u0103 teritorial\u0103 pe districte, potrivit c\u0103reia notarii nu pot \u00eentocmi\/autentifica documente \u00een afara districtului respectiv. Chiar dac\u0103 exist\u0103 aceast\u0103 limitare, titlul profesional al notarului \u015fi calitatea serviciilor oferite de acesta este garantat\u0103 pe \u00eentreg teritoriul \u0163\u0103rii. Corpul Notarilor are deplin\u0103 autonomie \u015fi independen\u0163\u0103 \u00een organizarea \u015fi func\u0163ionarea sa \u015fi depinde, \u00een mod direct, de Direc\u0163ia General\u0103 a \u00censcrisurilor \u015fi Notarilor din Ministerul Justi\u0163iei (art.307 NR). Acesta este un organism descentralizat, fiind format din 16 colegii notariale districtuale, considerate corpora\u0163ii de drept publice, cu personalitate juridic\u0103 \u015fi capacitate deplin\u0103 de exerci\u0163iu. Fiecare notar este membru al colegiului districtual \u00een care \u00ee\u015fi are re\u015fedin\u0163a.<\/p>\n

Notarii lucreaz\u0103 \u00een mod independent, \u00een birouri notariale, put\u00e2nd exista chiar mai multe birouri notariale \u00een aceea\u015fi cl\u0103dire. Pentru deschiderea unui birou notarial este necesar acordul consiliului de conducere al colegiului notarilor din districtul respectiv, \u00een vederea respect\u0103rii principiului liberei alegeri a notarului de c\u0103tre public, conform cu num\u0103rul de locuitori \u015fi cu cel al notarilor deja \u00eenregistra\u0163i. Sunt \u015fi situa\u0163ii \u00een care unii notari formeaz\u0103 parteneriate generale, dar acestea sunt specializate exclusiv pe drept fiscal (taxe \u015fi impozite).<\/p>\n

Exercitarea profesiei \u00eentr-un birou notarial este incompatibil\u0103 cu desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii \u00een orice alt birou cu jurisdic\u0163ie dependent\u0103, \u00een orice alt birou public \u00een care se primesc avantaje financiare din bugetul public; biroul notarial nu poate func\u0163iona la domiciliul notarului, dac\u0103 regulamentul colegiului nu prevede altfel.<\/p>\n

Regulile notariale permit dou\u0103 feluri de publicitate, ambele \u00een interes public. Art.38 oblig\u0103 notarii care \u015fi-au deschis recent un birou s\u0103 notifice acest lucru \u00een district, pentru informarea publicului. Art.71 stabile\u015fte denumirea de \u201cbirou public\u201d. Pe placa se inscrip\u0163ioneaz\u0103 emblema biroului, numele notarului \u015fi locul re\u015fedin\u0163ei sale.<\/p>\n

Arhiva documentelor notariale este secret\u0103.<\/p>\n

Notarul prime\u015fte bani de la client numai sub form\u0103 de taxe sau de cheltuieli suplimentare \u00een interesul clientului. Taxele sunt acelea\u015fi pentru to\u0163i notarii, sunt obligatorii \u015fi sunt fixate prin decret regal[30]<\/a>, adic\u0103 nici notarii, nici camerele notariale nu au puterea s\u0103 modifice aceste taxe. Consultan\u0163a prealabil\u0103 este gratuit\u0103. Decretul Regal 1426\/1989 diferen\u0163iaz\u0103 dou\u0103 categorii de documente: a) documente f\u0103r\u0103 cantitate (ex: \u00eemputerniciri, testamente, contracte maritale, \u00een general acte sau fapte f\u0103r\u0103 o valoare economic\u0103 determinabil\u0103), c\u0103rora li se aplic\u0103 un tarif fix; b) documente cu cantitate (contracte cu o valoare economic\u0103 specific\u0103 sau determinabil\u0103, ca dona\u0163iile, \u00eenchirierile etc.), c\u0103rora li se aplic\u0103 un tarif propor\u0163ional cu valoarea declarat\u0103 sau verificat\u0103 fiscal. Fiecare notar depunde o garan\u0163ie, la \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii \u00een birou notarial.<\/p>\n

Cooperarea interprofesional\u0103 este permis\u0103 cu avoca\u0163i, auditori sau consultan\u0163i fiscali.<\/p>\n

FRAN\u0162A<\/p>\n

\u00cen Fran\u0163a, notarii sunt func\u0163ionari publici \u015fi ministeriali, numi\u0163i prin ordin al ministrului de justi\u0163ie, exercit\u00eendu-\u015fi, totodat\u0103 profesia \u00eentr-un cadru liberal. Statulul profesiei de notar este reglementat prin: Legea nr.25 Ventose An XI, Ordonan\u0163a nr.45-2590 din 2 nov.1945,\u00a0 Decretul nr.45-0117 din 19 dec.1945 referitoare la organizarea notariatului, Decretul nr.73-609 din 5 iulie 1973 referitor la formarea profesional\u0103 \u015fi la condi\u0163iile de intrare \u00een bran\u015f\u0103 \u015fi Decretul nr.78-262 din 8 martie 1978 referitor la tarifele notariale.<\/p>\n

Notarul este \u00eenvestit cu puterea de a elibera \u015fi autentifica documente, care au for\u0163\u0103 executorie, f\u0103r\u0103 de care ar fi nevoie s\u0103 se recurg\u0103 la o decizie \u00een instan\u0163\u0103. De asemenea, ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 juridic\u0103 persoanelor fizice \u015fi juridice, legat\u0103 sau nu de \u00eentocmirea unor documente \u015fi poate s\u0103 intrevin\u0103, cu titlu accsoriu, \u00een gestionare de patrimonii \u015fi negocieri imobiliare. Domeniile principale de activitate sunt dreptul familiei\u00a0 (contracte de c\u0103s\u0103torie, succesiuni, dona\u0163ii, adop\u0163ii), drept imobiliar \u015fi contracte civile \u015fi comerciale. Notarul francez \u00ee\u015fi poate exercita profesia \u00een mod individual sau prin asociere \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i civile profesionale sau al unei societ\u0103\u0163i de liber exerci\u0163iu, unde notarii pot func\u0163iona \u015fi ca angaja\u0163i.<\/p>\n

Exist\u0103 mai multe c\u0103i de intrare \u00een bran\u015f\u0103. Prima cale: absolvirea facult\u0103\u0163ii de drept \u015fi masteratul, condi\u0163ii necesare pentru a \u00eencepe stagiul \u00eentr-un birou notarial. Acest stagiu dureaz\u0103 2 ani \u015fi se \u00eencheie cu promovarea unui examen pentru ob\u0163inerea diplomei DESSN (Diplomes d\u2019\u00e9tudes sup\u00e9rieures specialis\u00e9es de droit notarial<\/em>), prin care se ob\u0163ine titlul de notar asistent.<\/p>\n

Potrivit art.7 din Legea din 1973, persoanele care lucreaz\u0103 \u00eentr-un birou notarial, dar care nu au studii universitare de drept, au\u00a0 posibilitatea de a deveni notari. Aceast\u0103 metod\u0103 se refer\u0103 la persoanele care au o experien\u0163\u0103 considerabil\u0103, ocup\u0103 func\u0163ii de conducere \u00een cadrul biroului notarial, au cel pu\u0163in 9 ani experien\u0163\u0103 \u00eentr-un birou notarial \u015fi, apoi, cel pu\u0163in 6 ani ca func\u0163ionar (grefier) principal.<\/p>\n

Cea de-a treia cale se refer\u0103 la persoanele care au dob\u00e2ndit experien\u0163\u0103 din cariere paralele ori complementare (art.4), ca fo\u015fti judec\u0103tori, juri\u015fti, consilieri, avoca\u0163i, ca \u015fi persoane care au experien\u0163\u0103 \u00een domeniul juridic sau fiscal de cel pu\u0163in 8 ani, \u00een cadrul unei firme publice sau private cu cel pu\u0163in 3 avoca\u0163i angaja\u0163i. Candidatul va face un stagiu de cel pu\u0163in un an \u00eentr-un birou notarial desemnat de Ministerul de Justi\u0163ie, la finalul c\u0103ruia va trebui s\u0103 promoveze un examen.<\/p>\n

Institutul pentru Formarea Notarial\u0103 (INAFON[31]<\/a>), Universitatea Notarilor \u015fi CRIDON (Centre de recherche, d\u2019information et de documentation notariale[32]<\/strong><\/a><\/em>) sunt responsabile de permanenta formare profesional\u0103 a notarilor \u015fi a angaja\u0163ilor acestora.<\/p>\n

Numirea unui notar de birou notarial pe un post creat sau vacant presupune o examinare foarte atent\u0103. Ministrul justi\u0163iei nume\u015fte candidatul, la propunerea unui juriu care acord\u0103 acestuia o apreciere \u00een urma unei examin\u0103ri. Numirea unui notar salariat se face de ministrul justi\u0163iei, la cererea notarului care de\u0163ine biroul notarial \u015fi a celui ce urmeaz\u0103 a fi salariat \u00een acest birou, la care se ata\u015feaz\u0103 o copie dup\u0103 contractul dintre ace\u015ftia. Organismele care guverneaz\u0103 activitatea notarilor sunt: Camera Notarilor, Consiliile Regionale \u015fi Consiliul Superior al Notarilor.<\/p>\n

Remunera\u0163ia notarilor, stabilit\u0103 prin decret al Consiliului de Stat, se nume\u015fte emolument<\/em>. Acesta presupune remunerarea pentru consultan\u0163\u0103, \u00eentocmire sau autentificare de acte, ca \u015fi returnarea cheltuielilor \u00een plus f\u0103cute \u00een interesul clientului. Emolumentul<\/em> fix se aplic\u0103 la actele simple, iar cel propor\u0163ional se calculeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de valoarea exprimat\u0103 \u00een act. Este interzis notarilor s\u0103 pretind\u0103 alte pl\u0103\u0163i dec\u00e2t cele prev\u0103zute prin aceste tarife, iar pentru anumite discount-uri este necesar\u0103 autoriza\u0163ia Camerei Notarilor. Pentru serviciile prestate de notar, care nu se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tarifele fixe, acesta va notifica \u00een scris, \u00een prealabil, clientul: fie va estima o anumit\u0103 valoare, fie va prezenta modul \u00een care se va calcula plata acestor servicii.<\/p>\n

La 1 octombrie 2006, pe teritoriul Fran\u0163ei activau 8454 notari, dintre care 6228 asocia\u0163i \u00een cadrul a 2648 societ\u0103\u0163i civile profesionale sau liberale; 82% dintre ace\u015ftia sunt femei, iar v\u00e2rsta medie este de 49 ani; ponderea activit\u0103\u0163ii notariale dup\u0103 cifra de afaceri: imobiliare-50,1%, dreptul familiei-23,3%, acte legate de credite-13,2%, negocieri imobiliare-4,2%, drept comercial-9,2%.[33]<\/a><\/p>\n

Marea Britanie<\/h5>\n

Notarul este, de cele mai multe ori, un avocat (solicitor<\/em>) cu preg\u0103tire complex\u0103: absolvirea facult\u0103\u0163ii de drept, specializare notarial\u0103 \u015fi stagiu de 2 ani. Exist\u0103 740 de notari \u00een Anglia \u015fi \u0162ara Galilor \u015fi dou\u0103 categorii de notari: notarul general (practic\u0103 pe \u00eentreg cuprinsul \u0163\u0103rii) \u015fi Scrivener<\/em> (acesta din urm\u0103 av\u00e2nd drept de practic\u0103 numai \u00een Londra).[34]<\/a><\/p>\n

Pre\u015fedintele Cur\u0163ii Profesioni\u015ftilor (Master of the Court of Faculties[35]<\/strong><\/a><\/em>), elibereaz\u0103 anual un certificat de practic\u0103 notarial\u0103 (Practising Certificate<\/em>), ce garanteaz\u0103 clientului prestarea de c\u0103tre notar a unor servicii de \u00eenalt\u0103 calitate. Titlul de notar este recunoscut pe plan interna\u0163ional. Notarul \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi p\u0103streaz\u0103 eviden\u0163a activit\u0103\u0163ilor, \u00eent\u00e2lnirilor, tranzac\u0163iilor \u015fi altor evenimente, ofer\u0103 consultan\u0163\u0103 juridic\u0103 \u015fi poate reprezenta p\u0103r\u0163ile \u00een fa\u0163a instan\u0163elor (caracteristici ale sistemului common law<\/em>). Notarul nu este, \u00een general, implicat \u00een legalizarea tranzac\u0163iilor de rutin\u0103. Prezen\u0163a sa este obligatorie \u00een cazul anumitor proceduri bancare \u015fi \u00een v\u00e2nz\u0103ri sau alte opera\u0163iuni ce au ca obiect mijloace de transport maritim ori fluvial. Notarul posed\u0103 un sigiliu oficial, iar actul prev\u0103zut cu semn\u0103tura \u015fi sigiliul notarului este recunoscut \u00een aproape toate statele lumii.<\/p>\n

Actul care guverneaz\u0103 activitatea notarilor britanici este Regulamentul de practic\u0103 notarial\u0103 din 2001 (Notaries Practice Rules 2001<\/em>).<\/em> Potrivit prevederilor acestui regulament, activitatea notarial\u0103 \u00eentr-un birou se def\u0103\u015foar\u0103 cu respectarea jur\u0103m\u00e2ntului depus la numire (notarul este numit de Arhiepiscopul de Canterbury). Poate deveni notar orice persoan\u0103 cu studii universitare, nu numai de drept, care trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103, ulterior, diploma \u00een practica notarial\u0103 (la Institutul Cambridge), potrivit prevederilor Actului instan\u0163elor \u015fi serviciilor juridice din 1990 (The Courts and Legal Services Act[36]<\/strong><\/a><\/em>). Dup\u0103 ob\u0163inerea diplomei, va urma un stagiu \u00eentr-un birou notarial de 2 ani. Notarul care \u00ee\u015fi deschide propriul birou notarial nu trebuie s\u0103 fie o persoan\u0103 insolvabil\u0103; dac\u0103 este, atunci nu poate lucra dec\u00e2t ca angajat \u00eentr-un alt birou notarial. Notarul trebuie s\u0103 fie o persoan\u0103 independent\u0103 \u015fi integr\u0103, ales \u00een mod liber de c\u0103tre clientul s\u0103u, trebuie s\u0103 depun\u0103 toate diligen\u0163ele pentru a satisface interesul clientului s\u0103u, trebuie s\u0103 aib\u0103 o bun\u0103 reputa\u0163ie profesional\u0103 \u015fi\u00a0 s\u0103 nu genereze ori s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 conflicte de interese \u00eentre clien\u0163ii s\u0103i (atunci c\u00e2nd apar, clien\u0163ii trebuie informa\u0163i \u00een scris, ne\u00eent\u00e2rziat).<\/p>\n

Potrivit art.11 din Regulamentul din 2001, notarului \u00eei este permis\u0103 orice form\u0103 de publicitate, direct\u0103 sau indirect\u0103, pentru a-\u015fi atrage clien\u0163ii, cu excep\u0163ia apelurilor telefonice nesolicitate ori a vizitelor nesolicitate (metode\u00a0 permise numai cu respectarea anumitor condi\u0163ii).<\/p>\n

\u00cen materia tarifelor, notarul poate pretinde un singur tarif pentru toate serviciile oferite clientului respectiv, prezent\u00e2nd acestuia baza de calcul \u00eenainte de \u00eenceperea oferirii serviciilor respective. Sumele primite de notar ca onorariu sunt diferite de sumele datorate de clien\u0163ii acestuia altor speciali\u015fti, precum contabili, agen\u0163i fisc<\/p>\n

<\/strong>[1]<\/strong><\/a> www.ceccar.ro<\/a> <\/strong><\/p>\n

[2]<\/a> Anne-Marie Sigmund, pre\u015fedintele Comitetului Economic \u015fi Social European;\u00a0 Adrien Bedosa, pre\u015fedintele Consiliului European al Profesiilor Liberale \u2013 expunere, \u201cZiua european\u0103 a profesiilor liberale\u201d, Bruxelles, 2005<\/p>\n

[3]<\/a> Union Nationale des Professions Lib\u00e9rales \u2013 <\/em>www.unapl.org<\/a><\/strong><\/p>\n

[4]<\/a> Guido Alpa \u2013 The Legal Profession patrimonial law and Fundamental Rights. Consideration on COM(2004)83 final<\/em>, Conferin\u0163a de la Roma, oct.2005<\/p>\n

[5]<\/a> www.anwaltverein.de<\/a><\/p>\n

[6]<\/a> www.brak.de<\/a><\/p>\n

[7]<\/a> Ordonan\u0163a privind profesia de avocat <\/em>(Bundesrechtsanwaltordnung \u2013 BRAO<\/em>),<\/p>\n

www.brak.de\/seiten\/pdf\/Berufsregeln\/brao_engl.pdf<\/a><\/p>\n

[8]<\/a> www.barcouncil.org.uk<\/a><\/p>\n

[9]<\/a> www.lawsociety.org.uk<\/a><\/p>\n

[10]<\/a> www.asianajajaliitto.fi<\/a><\/p>\n

[11]<\/a> www.advokatsamfundet.se<\/a><\/p>\n

[12]<\/a> Consiliul Na\u0163ional al Barourilor din Fran\u0163a, www.cnb.avocat.fr<\/a><\/p>\n

[13]<\/a> www.justice.gouv.fr\/publicat\/avocat.pdf<\/a><\/p>\n

[14]<\/a> www.avocat.be<\/a><\/p>\n

[15]<\/a> Regulamentul OBFG din 27.11.2004 referitor la informarea clientului de c\u0103tre avocat \u00een materie de onorarii, cheltuieli \u015fi taxe<\/p>\n

[16]<\/a> www.rechtsanwalt.at<\/a> , www.gesetze.at<\/a><\/p>\n

[17]<\/a> http:\/\/ec.europa.eu\/civiljustice\/legal_prof\/legal_prof_spa_en.htm<\/p>\n

[18]<\/a> \u00cen Madrid, la \u00eenceputul anului 1989, existau peste 1.000 de avoca\u0163i reziden\u0163i, 15.757 de avoca\u0163i \u00een exerci\u0163iu \u015fi 9.193 de avoca\u0163i \u00eenregistra\u0163i, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 profeseze (colegiados no ejercientes<\/em>)<\/p>\n

[19]<\/a> Economic impact of regulation in the field of liberal professions in different Member States<\/em>, Institutul pentru Studii Avansate, Viena, ianuarie 2003<\/p>\n

[20]<\/a> The Dutch Notaries System – <\/em>http:\/\/www.cpb.nl\/eng\/pub\/cpbreeksen\/document\/93\/doc93.pdf<\/a><\/p>\n

[21]<\/a> www.notaire.be<\/a><\/p>\n

[22]<\/a> www.bnotk.de<\/a><\/p>\n

[23]<\/a> Legea notarilor \u2013 Bundesnotarordnung<\/em> din 24.02.1961, modificat\u0103 prin legea din 22.12.2006 (BGBI.IS.3416), http:\/\/www.bnotk.de\/Berufsrecht\/BNotO\/Bundesnotarordnung.Inhaltsverzeichnis.html<\/a><\/p>\n

[24]<\/a> www.notar.at<\/a> , www.justiz.gv.at<\/a><\/p>\n

[25]<\/a> Actul Notarilor-Notariatsordnung, <\/em>http:\/\/www.ris.bka.gv.at\/bundesrecht<\/a><\/p>\n

[26]<\/a> http:\/\/ec.europa.eu\/civiljustice\/legal_prof\/legal_prof_aus_en.htm<\/a><\/p>\n

[27]<\/a> Legea organiz\u0103rii profesiei de notar, din 28 mai 1962<\/p>\n

[28]<\/a> www.notariado-cg.es<\/a><\/p>\n

[29]<\/a> Decretul Regal din 2 iunie 1944 privind Regulamentul notarial<\/p>\n

[30]<\/a> Decretul Regal 1426 din 17.11.1989 privind aprobarea taxelor notariale<\/p>\n

[31]<\/a> www.inafon.fr<\/a><\/p>\n

[32]<\/a> www.cridon.fr<\/a> <\/strong><\/p>\n

[33]<\/a> www.notaires.fr<\/a><\/p>\n

[34]<\/a> www.scrivener-notaries.org.uk<\/a><\/p>\n

[35]<\/a> www.facultyoffice.org.uk<\/a><\/p>\n

[36]<\/a> www.opsi.gov.uk<\/a>