{"id":463,"date":"2010-12-07T21:35:06","date_gmt":"2010-12-07T19:35:06","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=463"},"modified":"2010-12-07T21:35:06","modified_gmt":"2010-12-07T19:35:06","slug":"argumente-pro-si-contra-pedepsei-cu-moartea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/argumente-pro-si-contra-pedepsei-cu-moartea\/","title":{"rendered":"Argumente pro si contra pedepsei cu moartea"},"content":{"rendered":"

Introducere<\/strong><\/span><\/p>\n

Pedeapsa cu moartea(cunoscuta \u015fi sub numele de \u201cpedeapsa capital\u0103\u201d) este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. Putem spune c\u0103 ea a ap\u0103rut chiar \u00eenaintea pedepsei care a devenit acum comun\u0103, pedeapsa cu \u00eenchisoarea.<\/span><\/p>\n

Pedeapsa cu moartea<\/strong> este uciderea<\/a>, prev\u0103zut\u0103 prin lege<\/a>, a unui om<\/a> ca pedeaps\u0103<\/a> pentru o crim\u0103<\/a>, pentru care a fost g\u0103sit vinovat<\/a>. De obicei este precedat\u0103 de un proces judiciar, care se termin\u0103 cu o sentin\u0163\u0103<\/a> cu moartea<\/a>. Aceasta este pus\u0103 \u00een aplicare prin execu\u0163ie<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen unele \u0163\u0103ri, celor g\u0103si\u0163i vinova\u0163i de crim\u0103, spionaj<\/a> sau tr\u0103dare<\/a> li se aplic\u0103 aceast\u0103 pedeaps\u0103. Cur\u0163ile mar\u0163iale dau cel mai des aceast\u0103 sentin\u0163\u0103, fiind comun\u0103 \u00een dreptul militar.<\/span><\/p>\n

\u00cen alte societ\u0103\u0163i pedeapsa cu moartea este folosit\u0103 \u015fi pentru actele de viol<\/a>, adulter<\/a>, incest<\/a>, homosexualitate sau trafic de stupefiante<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen China<\/a> de exemplu, traficul de carne vie<\/a> sau cazurile grave de corup\u0163ie sunt pedepsite cu pedeapsa cu moartea.<\/span><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia<\/a> pedeapsa cu moartea a fost abolit\u0103 prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie<\/a> 1990<\/a> \u015fi a fost \u00eenlocuit\u0103 cu pedeapsa deten\u0163iunii pe via\u0163\u0103. Ultimele persoane condamnate la moarte \u015fi executate au fost so\u0163ii Ceau\u015fescu<\/a> (25 decembrie 1989).<\/span><\/p>\n

Prin aceast\u0103 lucrare ne propunem sa aflam daca\u00a0 putem aplica pedeapsa cu moartea \u00een Rom\u00e2nia si daca\u00a0 mai este oportun\u0103 revenirea la aceasta.
\nPentru a afla vom trece \u00eent\u00e2i \u00een revist\u0103 un mic istoric al pedepsei cu moartea. Aici vom vedea \u015fi c\u00e2teva statistici din diverse \u0163\u0103ri \u00een privin\u0163a execu\u0163iilor. Apoi vom \u00eencerca a trece \u00een revist\u0103 at\u00e2t argumentele pentru pedeapsa cu moartea, c\u00e2t \u015fi argumentele contra acesteia. La final, argumentele, at\u00e2t cele pro, c\u00e2t \u015fi cele contra, le vom \u201caplica\u201d pe cazul Rom\u00e2niei.<\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

Istoric<\/strong><\/span><\/p>\n

Pedeapsa cu moartea o \u00eent\u00e2lnim \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri, c\u00e2nd oamenii primitivi se luptau pentru o bucat\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, \u00eenvin\u015fii fiind elimina\u0163i fizic. Chiar daca in astfel de cazuri se poate invoca faptul ca era vorba totu\u015fi de o perioada de r\u0103zboi, apelarea la pedeapsa cu moartea nu este 100% justificata. \u00cen perioada modern\u0103, Biserica este una din institu\u0163iile care se opun cel mai mult pedepsei cu moartea. Pedeapsa cu moartea o g\u0103sim \u00eens\u0103 nu numai \u00een Evul Mediu, ci \u015fi \u00een perioada modern\u0103. Spre deosebire de perioada Evului Mediu, \u00een epoca modern\u0103 pedeapsa cu moartea este considerat\u0103 a fi specific\u0103 doar \u0163\u0103rilor \u201cnedemocratice\u201d. Sunt doar c\u00e2teva \u201cexcep\u0163ii\u201d, cea mai important\u0103 fiind Statele Unite ale Americii(prezent\u0103 doar \u00een unele state, nu \u00een toate). De altfel, \u00een anul 2000, observ\u0103m c\u0103 singura \u0163ar\u0103 european\u0103 care \u00eenc\u0103 mai avea pedeapsa cu moartea era Rusia, unde termenul de democra\u0163ie este relativ (Udrea, 2003, pg 109). De asemenea, \u00een afar\u0103 de SUA, celelalte state ce \u00eenc\u0103 mai au aceast\u0103 pedeaps\u0103 sunt considerate a fi, mai ales din punct de vedere economic, din lumea a doua sau a treia. De altfel, faptul c\u0103 \u00een Europa nu mai exist\u0103 \u0163\u0103ri cu pedeapsa capital\u0103 legal\u0103 este datorat legisla\u0163iei UE . Un exemplu celebru \u00een acest sens este al Turciei, care a fost obligat\u0103 s\u0103 renun\u0163e la acest tip de pedeaps\u0103, lucru obligatoriu pentru \u00eenceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana.<\/span><\/p>\n

Pedeapsa cu moartea a fost legal\u0103 \u00een Europa doar \u00een statele totalitare. De aceea, dup\u0103 trecerea la democra\u0163ie, acestea au hot\u0103r\u00e2t abolirea acesteia, ultima \u0163ar\u0103 din fostul bloc comunist care a renun\u0163at la ea fiind Polonia \u00een 1999 (\u0163ar\u0103 care de altfel nu are \u00een Constitu\u0163ie specificat a\u015fa ceva, din acest motiv \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 poate fi u\u015for reintrodus\u0103). Ultima \u0163ar\u0103 european\u0103 care a renun\u0163at la pedeaps\u0103 este \u00eens\u0103 Malta, \u00een anul 2000.<\/span><\/p>\n

\u00cen momentul actual, doar 74 de tari mai folosesc acest tip de pedeaps\u0103.
\nMetodele de execu\u0163ie variaz\u0103 de la decapitare \u00een Arabia Saudit\u0103 p\u00e2n\u0103 la electrocutare \u00een unele cazuri \u00eenregistrate \u00een Statele Unite ale Americii. Se mai practic\u0103 sp\u00e2nzurarea (Egipt, Japonia), injec\u0163ia letal\u0103 (Thailanda, Guatemala), \u00eempu\u015fcarea (China, Belarus), lapidarea (Iran, Afghanistan). Rusia este pe cale de a renun\u0163a la pedeapsa cu moartea, acest stat fiind membru \u00een Consiliul Europei, grup de \u0163\u0103ri care a semnat Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor Omului.
\nConform Amnesty International, mai mult de 7390 de persoane au fost condamnate la moarte \u00een 2004 \u015fi mai mult de 3790 au fost executate, de\u015fi se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 cifrele ar fi mult mai ridicate.
\nChina de\u0163ine recordul la execu\u0163ii pe an (3400 de oameni), \u00een timp ce Iranul \u00eenregistreaz\u0103 159 de execu\u0163ii, fa\u0163\u0103 de Vietnam \u015fi Statele Unite ale Americii cu 64 \u015fi respectiv 59 de persoane executate pe an. Pe de alt\u0103 parte cele mai multe execu\u0163ii pe cap de locuitor le \u00eenregistreaz\u0103 statul Singapore, care la o popula\u0163ie de aproximativ 4,2 milioane de oameni a trimis la moarte 420 de condamna\u0163i \u00een perioada 1991 \u2013 2004.<\/span><\/p>\n

Putem eviden\u0163ia faptul c\u0103 statul care de\u0163ine recordul de execu\u0163ii este unul comunist, China, \u00eensa, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul de locuitori din acest stat, putem avea \u015fi alt\u0103 explica\u0163ie.
\nPrezen\u0163a Statelor Unite ale Americii \u00een acest top pare totu\u015fi curioas\u0103, acest stat p\u0103r\u00e2nd excep\u0163ia de la regula conform c\u0103reia acest tip de pedeaps\u0103 este \u00eent\u00e2lnit acum doar \u00een statele ne-democratice.
\n\u00cen \u0163ara noastr\u0103, pedeapsa cu moartea are o istorie lung\u0103, \u00een perioada medieval\u0103 fiind \u201cla mod\u0103\u201d. De altfel, istoria consemneaz\u0103 prima interzicere a pedepsei cu moartea, nu c\u00e2nd a fost introdus\u0103. Din acest motiv, se poate spune c\u0103 aceast\u0103 pedeaps\u0103 a fost de c\u00e2nd lumea. Prima oar\u0103 c\u00e2nd a fost interzis\u0103 a fost \u00een Constitu\u0163ia din 1866, interdic\u0163ia fiind men\u0163inut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1938, c\u00e2nd a fost reintrodus\u0103. Legea Fundamental\u0103 din 1938, de natura dictatorial\u0103, a fost mijlocul prin care a fost introdus\u0103 Dictatura Regal\u0103 a lui Carol al II-lea.<\/span><\/p>\n

Un fapt interesant se petrece \u00eens\u0103 dup\u0103 venirea comuni\u015ftilor la putere. Astfel, de\u015fi ace\u015ftia abolesc aceast\u0103 constitu\u0163ie, considerat\u0103 a fi de natur\u0103 fascist\u0103, ei men\u0163in pedeapsa capital\u0103 printr-o \u201clege special\u0103\u201d. Un alt fapt interesant este c\u0103 \u00een 1957 a fost introdus\u0103 pedeapsa capital\u0103 pentru o pagub\u0103 economic\u0103 mai mare de 100.000 de lei. Interesant cum comuni\u015ftii considerau ho\u0163ii ca ni\u015fte oameni ce nu mai pot fi reabilita\u0163i (teoretic acesta este unul din principiile aplic\u0103rii pedepsei capitale).
\nO alt\u0103 parte deosebit de interesant\u0103 este c\u0103 regimul comunist nu avea stipulat\u0103 \u00een mod explicit \u00een legisla\u0163ie pedeapsa cu moartea pentru infrac\u0163iunile politice. Astfel, se considera c\u0103 omul \u201cdeviant\u201d, care \u201ccomploteaz\u0103 contra or\u00e2nduirii socialiste\u201d poate fi totu\u015fi \u00eendreptat si re-educat, de\u015fi unii nu supravie\u0163uiau \u00een \u00eenchisoare datorit\u0103 tratamentului la care erau supu\u015fi. Astfel, se poate spune c\u0103 pedeapsa capital\u0103 exista \u015fi \u00een cazul infrac\u0163iunilor politice, dar era oarecum disimulat\u0103.
\nPedeapsa capital\u0103 a fost abolit\u0103 prin Decretul Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t aplicarea sanc\u0163iunii de \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103 . Din acest motiv, si prin aceast\u0103 mi\u0219care, s-a considerat c\u0103 Rom\u00e2nia a mai f\u0103cut un pas \u00een democratizarea at\u00e2t de mult dorit\u0103.<\/span><\/p>\n

Argumente pro<\/strong><\/span><\/p>\n

    \n
  1. Argumentul economic<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

    Dac\u0103 g\u00e2ndim din punct de vedere strict economic, este mult mai eficient s\u0103 elimini din societate un infractor periculos dec\u00e2t s\u0103-l \u00eenchizi \u00eentr-o \u00eenchisoare. \u00cen \u00eenchisoare, acel infractor \u201cconsum\u0103\u201d o gr\u0103mad\u0103 de bani(bani care se duc lui direct, ca si hran\u0103, c\u00e2t \u015fi oamenilor pl\u0103ti\u0163i sa-l p\u0103zeasc\u0103, sa aib\u0103 grija de el etc.). Astfel, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 acel om a f\u0103cut un r\u0103u societatii, el face in continuare r\u0103u, aceasta trebuind s\u0103 cheltuie cu el bani, bani pe care societatea nu si-i va recupera niciodat\u0103 (in cazul celor care sunt inchisi pe via\u0163a, ace\u015ftia nu mai sunt utili cu nimic societatii, ei fiind p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii \u201c\u00een grija societ\u0103\u0163ii\u201d).<\/span><\/p>\n

      \n
    1. Argumentul psihologic<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

      Teoretic, pedeapsa cu moartea ar trebui s\u0103 descurajeze poten\u0163ialii infractori. O pedeaps\u0103 capital\u0103 e mai \u00eenfrico\u015f\u0103toare dec\u00e2t o pedeaps\u0103 cu \u00eenchisoarea (fie \u015fi pe via\u0163\u0103).<\/span><\/p>\n

        \n
      1. Act de preven\u0163ie<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

        Aceast\u0103 pedeaps\u0103 este aplicat\u0103 de obicei criminalilor considera\u0163i a fi deosebit de periculo\u015fi \u015fi care nu mai pot fi reabilita\u0163i. Din p\u0103cate \u00eens\u0103, exist\u0103 nenum\u0103rate cazuri de evad\u0103ri (\u00een cazul pedepsei cu \u00eenchisoarea pe via\u0163\u0103), iar \u00een astfel de cazuri evadatul \u015ftie c\u0103 oricum o pedeaps\u0103 mai mare de at\u00e2t nu exist\u0103. De asemenea, ace\u015ftia, dac\u0103 nu sunt bine-supraveghea\u0163i, pot comite crime \u00eempotriva altor de\u0163inu\u0163i \u00een \u00eenchisori.<\/span><\/p>\n

          \n
        1. \u201cEduca\u0163ia\u201d din \u00eenchisori<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

          Exist\u0103 studii numeroase referitoare la via\u0163a din \u00eenchisoare \u015fi la rolul acesteia. Cei mai importan\u0163i sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman \u015fi Anthony Giddens. Ei accentueaz\u0103 \u201cdefectele\u201d pe care le are sistemul penitenciarelor \u00een prezent. Astfel, conform teoriei etichet\u0103rii, oamenii sunt devian\u0163i pentru c\u0103 a\u015fa li se spune c\u0103 sunt. Iar \u00een \u00eenchisoare acest lucru este accentuat de faptul c\u0103 zilnic gardienii le amintesc de\u0163inu\u0163ilor de ce se afl\u0103 acolo. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acolo, \u00een \u00eenchisoare, \u00een loc s\u0103 corecteze comportamentele deviante ale de\u0163inu\u0163ilor, ace\u015ftia le accentueaz\u0103. Aplicarea etichetelor persoanelor institu\u0163ionalizate vedem astfel c\u0103 apare \u00eenc\u0103 din prima clip\u0103 \u00een care ace\u015ftia p\u0103\u015fesc \u00een institu\u0163ia respectiv\u0103 \u015fi chiar r\u0103m\u00e2n \u015fi dup\u0103 ce au p\u0103r\u0103sit institu\u0163ia (Giddens, 2000). Goffman accentueaz\u0103 aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici, care pe de-o parte au o imagine negativ\u0103 \u00een afar\u0103, dar \u015fi imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativ\u0103(Goffman, 2003).<\/span><\/p>\n

          Tot aici trebuie precizat c\u0103 \u00een \u00eenchisoare de\u0163inu\u0163ii se pot influen\u0163a unii pe al\u0163ii. Teoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, apar\u0163in\u00e2nd \u015ecolii de la Chicago, sus\u0163ine c\u0103 nu exist\u0103 oameni care se nasc devian\u0163i, ci ace\u015ftia \u00eenva\u0163\u0103 acest comportament de la al\u0163ii. Astfel, \u00een \u00eenchisoare, de\u0163inu\u0163ii, \u00een loc s\u0103 se \u00eendrepte, \u00eenva\u0163\u0103 noi tehnici, iar dup\u0103 eliberare nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare. Dac\u0103 vorbim de criminali, se poate considera c\u0103 acesta poate \u00eenv\u0103\u0163a pe al\u0163i de\u0163inu\u0163i, cu fapte mai pu\u0163in grave, s\u0103 fac\u0103 \u015fi altfel de infrac\u0163iuni.<\/span><\/p>\n

          Din aceste motiv, sus\u0163in\u0103torii pedepsei capitale consider\u0103 ca infractorii deosebit de periculo\u015fi precum criminalii \u00een serie trebuie elimina\u0163i definitiv din societate, ei f\u0103c\u00e2nd r\u0103u chiar \u015fi \u00een \u00eenchisoare.<\/span><\/p>\n

            \n
          1. Este o forma de respect pentru via\u0163a umana<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

            Opozan\u0163ii pedepsei cu moartea spun cel mai adesea c\u0103 pedeapsa cu moartea incalc\u0103 un drept fundamental din Carta Drepturilor Omului: Dreptul la via\u0163\u0103.(Articolul 3) . Cum r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 cu dreptul la via\u0163\u0103 al victimelor celor condamna\u0163i? Sau cu respectul pe care societatea este datoare s\u0103 \u00eel arate familiilor victimelor? Astfel, sus\u0163in\u0103torii pedepsei capitale sus\u0163in c\u0103 statul are datoria de a ar\u0103ta c\u0103 pre\u0163uie\u015fte vie\u0163ile cet\u0103\u0163enilor s\u0103i \u015fi c\u0103 este capabil s\u0103 pedepseasc\u0103 orice \u00eenc\u0103lcare a acestui drept de o manier\u0103 ferm\u0103 si pe m\u0103sur\u0103 . Doar astfel, consider\u0103 ace\u015ftia, statul ar ar\u0103ta c\u0103 ar respecta cel mai de pre\u0163 lucru al cet\u0103\u0163enilor acestuia: via\u0163a.<\/span><\/p>\n

            Argumente contra<\/strong><\/span><\/p>\n

              \n
            1. Argumentul religios<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

              Pare a fi cel mai puternic argument al adversarilor pedepsei capitale. Ace\u015ftia sus\u0163in c\u0103 via\u0163a a fost dat\u0103 omului de Dumnezeu si doar Dumnezeu poate s\u0103 ia via\u0163a cuiva. Astfel, \u00een cazul \u00een care un stat ar avea \u00een legisla\u0163ie pedeapsa capital\u0103, acesta ar fi Dumnezeul acelei regiuni de pe P\u0103m\u00e2nt, at\u00e2t timp c\u00e2t are drept de via\u0163\u0103 asupra oamenilor care-l locuiesc. De asemenea, se consider\u0103 c\u0103 acel om, \u00een \u00eenchisoare, poate s\u0103 se \u201cpoc\u0103iasc\u0103\u201d, exist\u00e2nd destule cazuri \u00een care criminali periculo\u015fi au g\u0103sit calea credin\u0163ei \u00een \u00eenchisoare. Lucrul acesta este privit \u00eens\u0103 cu scepticism de sus\u0163in\u0103torii pedepsei capitale, ace\u015ftia sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 Biserica, mai ales cea Catolic\u0103, n-ar avea dreptul s\u0103 se pronun\u0163e \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t ar avea pe con\u015ftiin\u0163\u0103 at\u00e2\u0163ia \u201ceretici\u201d ai Evului Mediu.<\/span><\/p>\n

                \n
              1. Riscul condamn\u0103rii unor persoane nevinovate<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                Acesta este considerat a fi marele dezavantaj al pedepsei capitale \u00een dauna pedepsei cu \u00eenchisoarea pe via\u0163\u0103. Astfel, \u00een cazul \u00eenchisorii, o eventual\u0103 eroare poate fi reparat\u0103, chiar dac\u0103 acel om a suferit enorm \u00een \u00eenchisoare. \u00cen sprijinul acestui argument vin \u015fi ni\u015fte date concrete. Astfel, conform Centrului de informare cu privire la pedeapsa cu moartea \u2013 o asocia\u0163ie american\u0103 \u2013 123 de persoane au fost eliberate din coridorul mor\u0163ii din 1976 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u00een Statele Unite dup\u0103 ce nevinov\u0103\u0163ia lor a fost recunoscut\u0103 . Totu\u015fi, \u00een cazul \u00een care o persoan\u0103 a fost deja executat\u0103, cazul se redeschide greu sau aproape deloc, consider\u00e2ndu-se c\u0103 totul s-a terminat \u00een momentul execu\u0163iei vinovatului.<\/span><\/p>\n

                  \n
                1. Nu se ating efectele de descurajare dorite<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                  Datele arata ca rata infrac\u0163iunilor in statele din SUA care recurg la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare dec\u00e2t in statele care nu au pedeapsa capitala . De\u015fi aceste cifre nu creeaz\u0103 automat o leg\u0103tura cauzala, ele pun cu siguran\u0163a problema unei leg\u0103turi cauzale intre pedeapsa capitala si efectul de descurajare de comitere a infrac\u0163iunilor. Mai mult, aceste date pot fi explicate prin faptul ca legalizarea pedepsei capitale nu face dec\u00e2t sa diminueze si mai mult respectul pentru via\u0163a al societatii, prin faptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat.
                  \nAici de fapt sunt comb\u0103tute dou\u0103 argumente pentru pedeapsa capital\u0103(argumentele 2 \u015fi 5 de mai sus). Asta ar fi o dovad\u0103 c\u0103 statul nu pre\u0163uie\u015fte via\u0163a unui om. Astfel, se consider\u0103 c\u0103 nimeni, nici chiar statul, nu ar avea dreptul s\u0103 ia via\u0163a cuiva, aceasta fiind dovada suprem\u0103 c\u0103 statul chiar pre\u0163uie\u015fte via\u0163a propriilor cet\u0103\u0163eni.<\/span><\/p>\n

                    \n
                  1. Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                    Aici sunt puse la \u00eendoial\u0103 avantajele economice ale pedepsei cu moartea. Astfel, se spune c\u0103 mecanismul pedepsei capitale trebuie \u00eentre\u0163inut chiar dac\u0103 acesta nu este efectiv folosit. Apoi, \u00eenchisoarea ca institu\u0163ie oricum exist\u0103, acel personal oricum este pl\u0103tit (pentru ceilal\u0163i infractori), deci costurile efective de fapt nu ar sc\u0103dea, ci ar cre\u015fte.
                    \nDe asemenea, chiar dac\u0103 era vorba de criminali periculo\u015fi, ace\u015ftia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societ\u0103\u0163ii (chiar dac\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t cei cu infrac\u0163iuni mai minore). Se spune \u00een continuare c\u0103 problemele sistemului penitenciar de fapt se ascund. Astfel, ele exist\u0103 \u015fi trebuiesc remediate, iar \u00eenchisoarea nu poate fi desfiin\u0163at\u0103 cu toate dezavantajele ei. Astfel, nu este un argument c\u0103 un criminal deosebit de periculos poate evada. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 acea \u00eenchisoare nu este bine p\u0103zit\u0103. De fapt, prin aceasta, adversarii pedepsei capitale sus\u0163in c\u0103 prin aceasta se \u00eencearc\u0103 ascunderea unor probleme reale ale unui stat.<\/span><\/p>\n

                    <\/span><\/p>\n

                    <\/span><\/p>\n

                      \n
                    1. Presiunea de pe umerii judec\u0103torilor<\/span><\/li>\n<\/ol>\n

                      Adversarii pedepsei capitale consider\u0103 c\u0103 presiunea pe judec\u0103tori cre\u015fte enorm, ace\u015ftia fiind \u00een definitiv oameni. De\u015fi sus\u0163in\u0103torii pedepsei cu moartea sus\u0163in c\u0103 oricum este o presiune pe umerii judec\u0103torilor, c\u0103 \u00een definitiv \u015fi pedeapsa cu \u00eenchisoarea pe via\u0163\u0103 este una dur\u0103, ace\u015ftia sunt contrazi\u015fi de adversarii pedepsei capitale, care sus\u0163in c\u0103 o gre\u015feala a unui judec\u0103tor \u00een cazul pedepsei cu \u00eenchisoarea pe via\u0163\u0103 este mult mai u\u015for de \u00eendreptat. De asemenea, exist\u0103 cazuri mediatizate, de crime oribile, iar aici judec\u0103torii simt \u00een plus presiunea opiniei publice \u015fi a comunit\u0103\u0163ii pentru o pedeaps\u0103 c\u00e2t mai dur\u0103, pedeaps\u0103 care poate nu este totdeauna \u015fi cea corect\u0103.<\/span><\/p>\n

                      Poate fi introdus\u0103 pedeapsa cu moartea \u00een Rom\u00e2nia ?<\/strong><\/span><\/p>\n

                      Aceast\u0103 \u00eentrebare a fost pus\u0103 de mai multe ori dup\u0103 1989. Este oportun\u0103 re-introducerea pedepsei capitale? R\u0103m\u00e2ne aceasta o solu\u0163ie? F\u0103c\u00e2nd o trecere prin argumentele pro, putem constata c\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere situa\u0163ia economic\u0103 a \u0163\u0103rii (mai ales la sf\u00e2r\u015fitul anilor 90), argumentul economic putea fi decisiv. Este \u015ftiut faptul ca Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o criz\u0103 a locurilor din \u00eenchisori, astfel ca aceast\u0103 solu\u0163ie ar putea rezolva par\u0163ial problema. De asemenea, efectele de descurajare si preven\u0163ie trebuie luate \u015fi ele \u00een considerare \u015fi sunt invocate \u00een cazul unor crime (\u201cDac\u0103 am fi avut pedeapsa cu moartea poate nu ar fi \u00eendr\u0103znit\u201d). De altfel, exist\u0103 \u015fansa ca imaginea despre statul rom\u00e2n s\u0103 fie oarecum mai bun\u0103, ace\u015ftia consider\u00e2nd c\u0103 prin aceast\u0103 m\u0103sura acesta are cu adev\u0103rat grij\u0103 de vie\u0163ile lor.
                      \nArgumentele contra par \u00eens\u0103 mai solide. Argumentul bisericii este unul solid av\u00e2nd \u00een vedere \u00eencrederea ridicat\u0103 pe care rom\u00e2nii o au \u00een Biseric\u0103. De asemenea, contextul interna\u0163ional este un alt argument. F\u0103c\u00e2nd parte din UE, trebuie s\u0103 respect\u0103m normele \u015fi directivele acesteia. Conform acestora, statul nu are dreptul \u00een nicio situa\u0163ie s\u0103 ia via\u0163a propriilor cet\u0103\u0163eni.
                      \nArgumentul psihologic este de asemenea comb\u0103tut de faptul c\u0103 \u00een contextul actual, nu mai putem face execu\u0163ii ca \u00een alte perioade, lapidare \u00een fa\u0163a a zeci de oameni sau execu\u0163ii pe stadioane, care poate ar induce o anume stare. Astfel, efectul indus popula\u0163iei este mult diminuat. De asemenea, datorit\u0103 \u00eencrederii sc\u0103zute pe care oamenii o au \u00een justi\u0163ie, efectul este iar\u0103\u015fi diminuat. Exist\u0103 posibilitatea ca oamenii s\u0103 cread\u0103 c\u0103 a fost executat un nevinovat, doar ca justi\u0163ia s\u0103 bifeze un caz rezolvat. Dac\u0103 este pedeapsa cu \u00eenchisoarea pe via\u0163a, aceste erori pot fi reparate, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, \u00een timp. Apoi, statisticile care arat\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een America, considerat statul etalon, au avut loc at\u00e2tea gre\u015feli sunt considerate a fi edificatoare. De asemenea, o bun\u0103 paz\u0103 a \u00eenchisorilor poate face imposibil\u0103 evadarea de\u0163inu\u0163ilor.
                      \nIar cel mai important aspect este cel al punerii \u00een aplicare. Astfel, pedeapsa capital\u0103 trebuie introdus\u0103 \u00een urma unui referendum. Aici, p\u0103rerea Bisericii s-ar putea dovedi decisiv\u0103. De asemenea, argumentele celor care ar considera c\u0103 prin aceast\u0103 decizie ne-am \u00eentoarce \u00een timp pot fi de asemenea decisive. Tot aici trebuie precizat \u015fi contextul, aproape nicio \u0163ar\u0103 europeana nu mai are \u00een legisla\u0163ie acest tip de pedeaps\u0103.<\/span><\/p>\n

                      Concluzii<\/strong><\/span><\/p>\n

                      Pedeapsa cu moartea este prima pedeaps\u0103 pe care a cunoscut-o omenirea. Poate din acest motiv este considerat\u0103 a fi \u00eenvechit\u0103, barbar\u0103 \u015fi neconform\u0103 cu vremurile moderne \u00een care tr\u0103im.<\/span><\/p>\n

                      De asemenea, se consider\u0103 c\u0103 ar contrazice normele democra\u0163iei. Din acest motiv, statele democratice au renun\u0163at sau sunt pe cale s\u0103 renun\u0163e la ea. Singura excep\u0163ie o reprezint\u0103 SUA, dar acolo decizia \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 se ia \u00een cadrul fiec\u0103rui stat \u00een parte. Din acest motiv, statele care \u00eenc\u0103 mai au pedeapsa capital\u0103 sunt considerate a fi ori dictaturi, ori ca apar\u0163in\u00e2nd de lumea a doua sau chiar a treia. Iar\u0103\u015fi, SUA apare ca o excep\u0163ie de la \u201dregul\u0103\u201d.
                      \nArgumentele pentru pedeapsa capital\u0103 sunt de natur\u0103 economic\u0103 (este mai pu\u0163in costisitor dec\u00e2t s\u0103 \u0163ii criminalul \u00een \u00eenchisoare toat\u0103 via\u0163\u0103), de natur\u0103 psihologic\u0103 \u015fi preventiv\u0103 (pedeapsa capital\u0103 descurajeaz\u0103 poten\u0163ialii criminali \u015fi de asemenea reduce mult \u015fi aproape elimin\u0103 riscul evad\u0103rii unor criminali periculo\u015fi) \u015fi de natur\u0103 filosofic\u0103 (pedeapsa cu moartea este o dovad\u0103 c\u0103 statul pre\u0163uie\u015fte cu adev\u0103rat via\u0163a propriilor cet\u0103\u0163eni). De asemenea, un argument important este dat institu\u0163ia \u00eenchisorii, care uneori are efecte opuse celor pentru care a fost creat\u0103 asupra vie\u0163ii \u015fi mentalit\u0103\u0163ii celor \u00eenchi\u015fi. Astfel, de\u015fi ace\u015ftia teoretic sunt acolo pentru a fi reabilita\u0163i, ei acolo sunt ve\u015fnic eticheta\u0163i drept infractori \u015fi de asemenea pot \u00eenv\u0103\u0163\u0103 lucruri negative unii de la al\u0163ii.<\/span><\/p>\n

                      Argumentele contra pedepsei capitale sunt de natur\u0103 religioas\u0103 (Dumnezeu a dat via\u0163a oamenilor si doar El o poate lua), iar restul nu fac dec\u00e2t s\u0103 contrazic\u0103 argumentele sus\u0163in\u0103torilor acestei pedepse. Astfel, din punct de economic,se contrazic argumentele economice ce sus\u0163ineau pedeapsa capital\u0103 (costurile de fapt ar fi mai mari \u00een cazul pedepsei capitale, pentru c\u0103 mecanismul pedepsei capitale trebuie ve\u015fnic \u00eentre\u0163inut, iar gardienii aceia oricum sunt pl\u0103ti\u0163i). De asemenea, psihologic, se pare ca efectul descurajator este minim, mai ales datorit\u0103 contextului (nu mai este ca pe vremuri, cu execu\u0163ii \u00een fa\u0163a unei mul\u0163imi), iar cele filosofice sunt total opuse (dac\u0103 statul ar pune pre\u0163 pe via\u0163a oamenilor \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ar trebui sa aib\u0103 dreptul s\u0103 le-o ia indiferent de circumstan\u0163e). Apoi, erorile judiciare pot fi reparate mai u\u015for, justi\u0163ia nu mai poate face nimic \u00eens\u0103 \u00een cazul execu\u0163iei persoanei acuzate pe nedrept. De asemenea, se consider\u0103 ca de fapt se \u00eencearc\u0103 de fapt mascarea unor erori din sistemul penitenciarelor, care \u00een loc s\u0103 fie \u00eendreptate, se prefer\u0103 \u201dmascarea\u201d lor.<\/span><\/p>\n

                      Rom\u00e2nia a cunoscut acest tip de pedeaps\u0103. Prima oar\u0103 pedeapsa a fost interzis\u0103 \u00een 1866. A fost reintrodus\u0103 d-abia \u00een 1938, o dat\u0103 cu prima constitu\u0163ie de natur\u0103 dictatorial\u0103 din Rom\u00e2nia. Comuni\u015ftii au p\u0103strat-o, iar imediat cu trecerea la democra\u0163ie aceasta a fost abolit\u0103. Din acest motiv, se consider\u0103 c\u0103 statutul de \u0163ar\u0103 democratic\u0103 al \u0163\u0103rii noastre ar fi incompatibil cu o astfel de pedeaps\u0103. Din acest motiv, argumentele pentru aceasta nu ar fi de ajuns \u00een dauna celor contra ei. Iar cel mai important argument contra ar fi cel legat de contextul interna\u0163ional, \u00een care \u00een Europa aproape toate \u0163\u0103rile au renun\u0163at la acest tip de pedeaps\u0103. De asemenea, datorit\u0103 \u00eencrederii sc\u0103zute \u00een justi\u0163ie, argumentele de descurajare pot fi u\u015for comb\u0103tute, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 un om condamnat la moarte poate fi nevinovat \u00een ochii multor oameni.<\/span><\/p>\n

                      Bibliografie<\/strong><\/span><\/p>\n

                      C\u0103r\u0163i:<\/span><\/p>\n

                      \u2022 Giddens, Anthony, 2000, Sociologie, Bucure\u015fti: All
                      \n\u2022 Goffman, Erving, 2005, Aziluri. Eseuri despre situa\u0163ia social\u0103 a pacien\u0163ilor psihiatrici \u015fi a altor categorii de persoane institu\u0163ionalizate, Ia\u015fi: Polirom
                      \n\u2022 Udrea, Mihai, 2003, Drepturile omului \u015fi pedeapsa capital\u0103, Bucure\u015fti: Ait Laboratories<\/span><\/p>\n

                      Site-uri:<\/span><\/p>\n

                      \u2022 http:\/\/ro.novopress.info\/?p=791
                      \n\u2022 http:\/\/www.idebate.org\/wiki_ro\/index.php\/Pedeapsa_capitala_ar_trebui_abolita
                      \n\u2022 Directivele UE cu privire la pedeapsa cu moartea, disponibil pe http:\/\/consilium.europa.eu\/uedocs\/cmsUpload\/10015.ro08.pdf
                      \n\u2022 http:\/\/europa.eu\/scadplus\/leg\/en\/lvb\/l33501.htm
                      \n\u2022 http:\/\/www.religioustolerance.org\/execut3.htm
                      \n\u2022 http:\/\/www.prodeathpenalty.com\/issues.htm<\/span><\/p>\n