{"id":457,"date":"2010-12-07T21:19:01","date_gmt":"2010-12-07T19:19:01","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=457"},"modified":"2011-09-18T15:06:36","modified_gmt":"2011-09-18T13:06:36","slug":"e-%e2%80%93-money-si-e-%e2%80%93-banking","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/e-%e2%80%93-money-si-e-%e2%80%93-banking\/","title":{"rendered":"E \u2013 MONEY SI E \u2013 BANKING"},"content":{"rendered":"

Cap.I\u00a0 Moneda electronica sau e-money<\/strong><\/span><\/p>\n

1.1. Moneda elecronica – Cardul<\/strong><\/span><\/p>\n

Cardul este un instrument de plata prin intermediul caruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu, avand la baza un sistem relational organizat pe baze contractuale intre detonator, emitent si comerciantul sau prestatorul de servicii.<\/span><\/p>\n

In amplitudinea functiilor sale cardul este un instrument de plata fara numerar prin care detinatorul autorizat poate achita contravaloarea bunurilor cumparate de la comercianti, sau beneficiaza de serviciile prestate de terti care sunt abilitati sa-l accepte si sa il utilizeze. De asemenea, cardul permite obtinerea de lichiditati de la banca emitenta, in fapt administratoate a contului curent al titularului de card.<\/span><\/p>\n

Experimental, cardul poate fi conceput si aplicat pe masura evolutiei cercetarilor stiintifice in domeniu. In fapt, cardul a intrat definitiv in familia instrumentelor de plata, atunci cand aplicarea tuturor inovatiilor componente ce putea fi dirijata la dimensiuni de masa a dovedit eficienta, respectiv cand s-a produs o scadere semnificativa a preturilor productiei de masa a tehnologiei echipamentelor si retelelor care sa fie convenabila, atat la nivelul bancilor, la nivelul comerciantilor si a altor factori implicati, cat si la nivelul utilizatorilor, personae fizice.<\/span><\/p>\n

Cardul s-a dezvoltat rapid si continua sa se dezvolte in ritmuri inalte, ocupand un loc mai mare in ceea ce priveste ponderea numarului de plati (tranzactii).<\/span><\/p>\n

In opozitie, valoarea platilor desfasurate cu ajutorul cardului ramane infima datorita faptului ca valoarea medie a platilor efectuate prin carduri ramane relativ mica, cardul reprezentand instrumental de baza in efectuarea micilor tranzactii de catre persoanele fizice.<\/span><\/p>\n

Introducerea cardurilor de plat\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea, de c\u0103tre Western Union (1914) a reprezentat o nou\u0103 descoperire \u00een domeniul formelor de plat\u0103. Cu timpul aceste carduri au sporit loialitatea clientului \u015fi au stimulat comportamentul de cump\u0103rarare repetat. Ini\u0163ial ele au avut un caracter relativ limitat la pia\u0163a local\u0103 sau utilizarea lor \u00eentr-un lan\u0163 de magazine.<\/span><\/p>\n

In paralel, in ultimii ani s-au dezvoltat si serviciile de comert electronic, existand deja importante site-uri web care permit vizualizarea on-line a cataloagelor de produse, lansarea comenzilor si plata acestora cu cardul.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

1.2. Riscurile utilizarii cardurilor<\/strong><\/span><\/p>\n

Frauda prin carduri:<\/em><\/strong> Inceputurile activitatii cu carduri in Romania au fost marcate, cum era si normal, de tentative de fraudare din partea infractorilor. Pe masura ce cardul a inceput sa fie folosit in mod uzual ca instrument de plata, fraudele s-au inmultit ingrijorator.<\/span><\/p>\n

Masuri impotriva infractorilor: <\/span><\/em> In ultima vreme, tot mai multe persoane fizice cad prada infractorilor care coopereaza dupa asa numita \u201emetoda libaneza\u201d. Aceasta consta in plasarea, in fanta ATM, unde se introduce cardul pentru a se extrage numerar, a unei folii subtiri, care are rolul de a impiedica citirea cartii de plata si astfel, de a-l bloca\u00a0 in interior. Pe ATM sunt plasate afise care sfatuiesc utilizatorii sa sune, in caz de necesitate, la unul sau mai multe numere de mobil, unde s-ar afla, specialistii bancii careia ii apartine ATM. De fapt aceste numere de telefon corespund unor cartele furate, iar la capatul firului se afla infractori a caror principala preocupare este aceea de a alfa codul PIN al cardului blocat in ATM. Dupa ce proprietarul cardului pleaca linistit ca a anuntat bancii situatia si ca s-a blocat posibilitatea utilizarii lui, infractorii il extrag cu o penseta, dupa care, cunoscand PIN-ul, il golesc de bani.<\/span><\/p>\n

Sfaturi pentru minimizarea riscurilor de frauda:<\/span><\/p>\n

– Semneaza cardul in locul indicat, imediat ce l-ai primit.<\/span><\/p>\n

– Memoreaza-ti PIN-ul. Este de preferat sa nu il notezi.<\/span><\/p>\n

– PIN-ul este secret. Nimeni, fie reprezentant al bancii, sau comerciant nu iti poate cere sa i-l comunici.<\/span><\/p>\n

Cum se fura cardui:<\/span><\/em> Cea mai simpla metoda este furtul propriu zis din buzunare, existand in ultimii ani retele specializate de hoti in furtul de carduri. Avantajul consta in faptul ca, de cele mai multe ori, odata cu cardul sunt extrase si actele de identitate, putand astfel sa-si substituie identitatea cu cea a detinatorului real. O alta metoda este furul cardurilor in timpul trimiterii lor prin posta catre adevarati proprietari. Neavand pe spate semnatura adevaratului titular, ele pot fi folosite mai mult timp decat cele furate din buzunare sau pierdute.<\/span><\/p>\n

Fraude cu calculatorul<\/span><\/em>: Raspandirea si perfectionarea computerelor au condus la aparitia unui nou tip de frauda. Cu ajutorul unor programe ce pot fi gasite pe internet, sunt generate numere de carti de credit valide, insa nu si data expirarii. In incercarea de a face rost de ea, infractorii pot incerca lansarea unei cereri de autorizare de la un POS pe care il utilizea dupa orele de program. Impotriva acestei metode, bancile au dezvoltat programe informatice care detecteaza cererile repetate de autorizare pentru acelasi numar de card, la care datele nu sunt corecte si nu acorda autorizari ale platilor de pe astfel de carduri.<\/span><\/p>\n

Dintre infractiunile cu carduri, cea care creaza\u00a0 cele mai mari pagube este falsificarea acestora. Folosindu-se de noua tehnologie, din ce in ce mai accesibila, falsificatorii au ajuns la performante deosebite. Cea\u00a0 mai utilizata metode de falsificare este rescrierea benzii magnetice originale. Ea este copiata cu ajutorul unui dispozitiv numit skimmer, plasat, de obicei, in interiosul sau in interiorul sau in continuarea unui POS, dupa care cu ajutorul unui laptop si al unui dispozitiv de rescris carduri, informatiile sunt transferate pe pierdut sau furat.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

1.3. Evolutia cardurilor in Romania<\/strong><\/span><\/p>\n

Functionarea cardurilor deschide noi posibilitati de utilizare a resusrselor financiare, fiind posibila o cumparare sau o tranzactie oriunde si oricand; cu o simpla semnatura sau utilizand cardul se poate obtine numerar oricand nevoia o cere. Exista avantaje ale utilizarii cardului atat pentru, banci cat si pentru comercianti si consumatori.<\/span><\/p>\n

Bancile beneficiaza de o serie de avantaje, concretizate in reducerea cheltuielilor cauzate de operatiunle cu numerar, si ofera siguranta prin posibilitatea monitorizarii permanente a tranzactiilor.<\/span><\/p>\n

Cardul se poate constitui si pentru comercinati intr-o modalitate de a obtine profituri mai mari prin atragerea posesorilor de card, deoarece este o metoda de plata garantata si rapida, inlocuieste tranzactiile cu numerar si conduce la cresterea vanzarilor. La acest nivel se pune problema dezvoltarii unei infrastructuri adecvate in domeniu in care institutiile emitente de licenta isi exprima intentia de a coopera cat mai restans atat cu bancile cat si cu comerciantii.<\/span><\/p>\n

Avantajele utilizarii cardurilor pentru consumatori sunt legate de metoda de plata rapida, computerizata, eficineta, oferind mai multa siguranta si inlocuind numeralul. In intreaga lume, procesul de autorizare a platilor pe carduri este de ordinal secundelor; monitorizarea contuluii bancar se poate realize permanent, putand fi blocata imediat in caz de refuz.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

Cap.II\u00a0 E-banking<\/strong><\/span><\/p>\n

2.1. Electronic banking<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen general, electronic banking <\/strong>reprezint\u0103, practic, un fel de \u201cumbrel\u0103\u201d care acoper\u0103 \u00eentregul proces prin care un client poate s\u0103 realieze tranzac\u0163ii bancare pe cale electronic\u0103, f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103-\u015fi viziteze banca. Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt: computerul personal (PC banking), Internet banking sau serviciile bancare on-line.<\/span><\/p>\n

PC banking <\/strong>reprezint\u0103 o form\u0103 de servicii bancare online care le d\u0103 clien\u0163ilor posibilitatea de a executa tranzac\u0163ii bancare de pe un computer via un modem. \u00cen acest caz, banca ofer\u0103 clientului \u00een proprietate un software financiar care permite clientului s\u0103 realizeze tranzac\u0163ii financiare prin propriul s\u0103u computer de acas\u0103. \u00cen mod curent, multe b\u0103nci ofer\u0103 sisteme de PC banking care permit clien\u0163ilor s\u0103 ob\u0163in\u0103 extrase de cont cu soldurile conturilor, note de plat\u0103 \u015fi transferuri de fonduri \u00eentre conturi.<\/span><\/p>\n

Internet banking<\/strong>, uneori este denumit serviciu bancar online \u015fi reprezint\u0103 este o form\u0103 mai avansat\u0103 de PC banking. Internet banking utilizeaz\u0103 Internetul ca \u015fi canal de distribu\u0163ie prin care se dirijeaz\u0103 activitatea bancar\u0103, de exemplu: transferarea fondurilor, plata facturilor, vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor \u015fi cump\u0103rarea instrumentelor financiare \u015fi a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca ca fiind servicii virtuale (cyber, net) interactive sau web-banks.<\/span><\/p>\n

\u00cen compara\u0163ie cu canalele tradi\u0163ionale prin care se ofer\u0103 servicii bancare prin intermediul sucursalelor, e-banking-ul utilizeaz\u0103 Internetul pentru a distribui clien\u0163ilor lor servicii bancare tradi\u0163ionale, cum ar fi: deschidrea de conturi, transferul de fonduri \u015fi pl\u0103\u0163ile electronice de facturi.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

2.2. Impactul e-banking asupra serviciilor bancare tradi\u0163ionale<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cenainte de a aprofunda serviciile e-banking, trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim la revolu\u0163ionarea pe care ar putea s\u0103 o realizeze e-banking-ul \u00een viitor. Una din problemele curente ale e-banking-ului o reprezint\u0103 impactul acestui serviciu asupra juc\u0103torilor tradi\u0163ionali bancari. Faptul c\u0103 Internet-ul a revolu\u0163ionat economia este un adev\u0103r care poate fi demostrat prin urm\u0103toarele argumente:<\/span><\/p>\n

– Serviciile e-banking sunt mult mai ieftine dec\u00e2t cele derulate prin sucursale ale b\u0103ncilor sau chiar prin telefon.<\/span><\/p>\n

– Serviciile e-banking se pot efectua f\u0103r\u0103 dificultate, dup\u0103 instalarea aplica\u0163iilor informatice.<\/span><\/p>\n

– Furnizorii de portal \u2013 providers – vor fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 cea mai semnificativ\u0103 parte din profiturile b\u0103ncilor.<\/span><\/p>\n

– Produsele vor fi distribuite prin linii individuale. \u00cen felul acesta, b\u0103ncile tradi\u0163ionale vor fi p\u0103r\u0103site \u015fi nu vor mai efectua pl\u0103\u0163i \u015fi decont\u0103ri.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

2.3 Servicii bancare electronice<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen general, serviciile bancare electronice, se pot clasifica \u00een doua categorii:<\/span><\/p>\n

– Furnizarea de informa\u0163ii<\/span> – Informa\u0163iile bancare furnizate electronic de banc\u0103 sunt informa\u0163ii cu privire la contul bancar \u015fi informa\u0163ii financiar-bancare generale, cum ar fi cele referitoare la cursul de schimb valutar, dob\u00e2nzile sau comisioanele curente, re\u0163eaua de ATM-uri, cele de utilitate general\u0103. Informa\u0163iile cu privire la cont se refer\u0103 la: valoarea soldului contului curent, istoricul tranzac\u0163iilor efectuate \u00een \u015fi din cont, situa\u0163ia extraselor de cont. Tot \u00een categoria informa\u0163iilor bancare furnizate electronic se pot \u00eencadra \u015fi mesajele SMS trimise de banc\u0103 de\u0163in\u0103torului de cont de card, la momentul efectu\u0103rii unei tranzac\u0163ii cu cardul.<\/span><\/p>\n

– Efectuarea de transferuri de fonduri \u015fi de pl\u0103\u0163i<\/span> – Transferurile de fonduri din cont pot fi transferuri intrabancare (contul receptor e \u00een aceea\u015fi banc\u0103 cu contul emi\u0163\u0103tor) sau interbancare. Pl\u0103\u0163ile ordonate se pot efectua c\u0103tre un cont intrabancar (\u00eentre clien\u0163ii b\u0103ncii), c\u0103tre o alta banc\u0103 sau c\u0103tre trezorerii, \u00een moneda \u0163\u0103rii sau \u00een alt\u0103 moned\u0103. Se poate ordona v\u00e2nzarea sau cump\u0103rarea de valut\u0103. O companie poate ordona plata salariilor c\u0103tre angaja\u0163ii s\u0103i, pornind de la un cont de salarii al companiei, c\u0103tre o list\u0103 prestabilit\u0103 de conturi de salaria\u0163i (care pot fi \u015fi conturi de card). Se pot face pl\u0103\u0163i de facturi \u015fi de re\u00eenc\u0103rcare a cartelelor telefonice. Fiecare banc\u0103 devenit\u0103 e-banc\u0103 ofer\u0103 unele dintre aceste servicii sau chiar pe toate, grupate pe pachete de servicii adecvate unor anumite canale de acces. Dac\u0103 accesul se face, de exemplu, prin SMS de la un telefon mobil, atunci, de regul\u0103, se ofer\u0103 numai informa\u0163ii, \u00een vreme ce \u00een cazul unui acces prin Internet pot fi disponibile toate serviciile, inclusiv pl\u0103\u0163ile \u015fi transferurile. Pentru a avea acces la toate aceste servicii, un de\u0163in\u0103tor de cont, persoan\u0103 fizic\u0103 sau companie, trebuie s\u0103 se \u00eenregistreze la e-banca la care de\u0163ine contul.<\/span><\/p>\n

2.4. Riscurile \u00een activitatea e-banking<\/strong><\/span><\/p>\n

Datorit\u0103 schimb\u0103rilor rapide intervenite \u00een tehnologia informatic\u0103, b\u0103ncile se confrunt\u0103 cu riscuri specifice activit\u0103\u0163ilor de banc\u0103 electronic\u0103 \u015fi moned\u0103 electronic\u0103. La acest nivel, se pare c\u00e3 riscul operational, riscul reputational si riscul juridic reprezint\u00e3 cele mai importante categorii de riscuri, \u00een special pentru b\u00e3ncile internationale.<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

Riscul operational <\/em><\/strong>apare dintr-o poten\u0163ial\u0103 pierdere datorat\u0103 unor deficien\u0163e semnificative \u00een integritatea \u015fi viabilitatea sistemului. Considerentele de securitate sunt supreme, dac\u0103 b\u0103ncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor \u015fi sistemelor lor. Riscul opera\u0163ional poate ap\u0103rea din neutilizarea corect\u0103 a sistemelor de bani electronici sau banc\u0103 electronic\u0103, precum \u015fi din realizarea sau implementarea neadecvat\u0103 a acestor sisteme.<\/span><\/p>\n

Riscul de securitate<\/em><\/strong>. <\/em>Controlarea accesului la sistemele b\u0103ncii a devenit din ce \u00een ce mai complex\u0103 datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ilor dezvoltate ale calculatorului, dispers\u0103rii geografice a punctelor de acces \u015fi utiliz\u0103rii variatelor c\u0103i de comunica\u0163ii incluz\u00e2nd re\u0163elele publice cum ar fi Internet-ul. Accesul neautorizat la re\u0163ea ar putea conduce la pierderi directe, ad\u0103ugarea unor datorii clien\u0163ilor etc. Ar putea, de asemenea, avea loc o varietate a problemelor de autentificare \u015fi acces specific. De exemplu, controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reu\u015fite ale hacker-ilor care opereaz\u0103 prin Internet, care ar putea accesa, salva \u015fi utiliza informa\u0163ii confiden\u0163iale despre clien\u0163i. \u00cen lipsa unor controale adecvate, o ter\u0163\u0103 persoan\u0103 ar putea avea acces la sistemul computerizat al b\u0103ncii \u015fi ar putea s\u0103-l viruseze. Pe l\u00e2ng\u0103 atacurile externe asupra sistemelor b\u0103ncii electronice \u015fi banilor electronici, b\u0103ncile sunt expuse riscului opera\u0163ional \u00een ceea ce prive\u015fte frauda angaja\u0163ilor.<\/span><\/p>\n

Riscul reputational <\/em><\/strong>este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative care const\u0103 \u00eentr-o piedere critic\u0103 a fondurilor sau clien\u0163ilor b\u0103ncii. Riscul reputa\u0163ional poate ap\u0103rea atunci c\u00e2nd ac\u0163iunile b\u0103ncii produc o piedere major\u0103 a \u00eencrederii publicului \u00een abilitatea b\u0103ncii de a \u00eendeplini func\u0163ii critice pentru a-\u015fi continua activitatea. Riscul reputa\u0163ional este important nu numai pentru o singur\u0103 banc\u0103, ci acesta este important pentru \u00eentreg sistemul bancar.<\/span><\/p>\n

Riscul juridic <\/em><\/strong>apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglement\u0103rile sau practicile prescrise, sau atunci c\u00e2nd drepturile \u015fi obliga\u0163iile legale ale p\u0103r\u0163ilor participante la o tranzac\u0163ie nu sunt stabilite corect. B\u0103ncile angajate \u00een activit\u0103\u0163ile de \u201ce-banking\u201d sau \u201ce-money\u201d se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezv\u0103luirea unor informa\u0163ii privind clien\u0163ii \u015fi la protec\u0163ia secretului bancar.<\/span><\/p>\n

Alte riscuri <\/em><\/strong>Riscurile bancare tradi\u0163ionale cum sunt riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul ratei dob\u00e2nzii \u015fi riscul de pia\u0163\u0103 sunt riscuri care pot ap\u0103rea \u015fi \u00een activitatea b\u0103ncii electronice. Riscul de credit <\/em><\/strong>reprezint\u0103 riscul care apare datorit\u0103 neachit\u0103rii \u00een \u00eentregime a unei obliga\u0163ii de plat\u0103, fie la termenul stabilit, fie \u00een orice moment stabilit dup\u0103 aceea. B\u0103ncile care desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea de banc\u0103 electronic\u0103 pot s\u0103-\u015fi extind\u0103 creditul prin canale netradi\u0163ionale \u015fi s\u0103-\u015fi extind\u0103 pia\u0163a dincolo de grani\u0163ele geografice tradi\u0163ionale. Procedurile neadecvate prin care se determin\u0103 credibilitatea debitorilor care solicit\u0103 credite prin canale electronice pot determina riscurile de credit pentru b\u0103ncile respective. Riscul de lichiditate <\/em><\/strong>reprezint\u0103 riscul care apare datorit\u0103 incapacit\u0103\u0163ii b\u0103ncii de a-\u015fi \u00eendeplini obliga\u0163iile atunci c\u00e2nd vin scaden\u0163ele. Riscul ratei dob\u00e2nzii <\/em><\/strong>se refer\u0103 la expunerea situa\u0163iei financiare a b\u0103ncii la mi\u015fc\u0103rile nedorite ale ratelor dob\u00e2nzii. Riscul de piat\u00e3 <\/em><\/strong>este riscul piederilor \u00eenregistrate \u00een pozi\u0163iile din interiorul bilan\u0163ului, c\u00e2t \u015fi \u00een cele din afara acestuia, pierderi care apar datorit\u0103 mi\u015fc\u0103rilor pre\u0163urilor de pia\u0163\u0103, incluz\u00e2ndu-se \u015fi cursurile de schimb valutar.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

Cap. III\u00a0 Serviciile bancare electronice in Romania si legislatia<\/strong><\/span><\/p>\n

3.1. Avantajele serviciilor bancare electronice<\/strong><\/span><\/p>\n

Analiza atuurilor serviciilor bancare on-line trebuie efectuat\u0103 at\u00e2t din perspective institu\u0163iei bancare, c\u00e2t \u015fi din punctul de vedere al clientului\/utilizator, sub cele dou\u0103 forme \u00een care se prezint\u0103 acesta:<\/span><\/p>\n

– clientul individual<\/em><\/span><\/p>\n

– clientul institutional.<\/em><\/span><\/p>\n

Din punctul de vedere al b\u0103ncii furnizoare, serviciile de electronic-banking comport\u0103 urm\u0103toarele avantaje:<\/span><\/p>\n

– Cre\u015fterea gradului de satisfacere a cerin\u0163elor clientului, datorit\u0103 faptului c\u0103 acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi \u015fi 7 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, l\u0103s\u00e2nd clientului posibilitatea s\u0103 aleag\u0103 c\u00e2nd \u015fi unde s\u0103 \u00ee\u015fi efectueze tranzac\u0163iile;<\/span><\/p>\n

– Cre\u015fterea ratei de p\u0103strare a clien\u0163ilor prin eliminarea condi\u0163ion\u0103rii fa\u0163\u0103 de loca\u0163ia fizic\u0103 a unei b\u0103nci sau de num\u0103rul de filiale \u015fi personalul disponibil, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 un contact direct cu reprezentan\u0163ii unei b\u0103nci este mult mai rar;<\/span><\/p>\n

– Posibilitatea extinderii regionale cu investi\u0163ii mult reduse \u00een loca\u0163iile fizice ale filialelor sau agen\u0163iilor.<\/span><\/p>\n

– Internetul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezint\u0103 oportunit\u0103\u0163i unice de oferte personalizate pentru un num\u0103r mult mai mare de clien\u0163i. Spre exemplu, \u00een momentul \u00een care un client acceseaz\u0103 website-ul, cunosc\u00e2nd serviciile pe care clientul respectiv le folose\u015fte \u015fi interesele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i se poate oferi noul produs\/serviciu, fie al b\u0103ncii, fie al unui partener.<\/span><\/p>\n

– Identificarea clien\u0163ilor sau segmentelor profitabile de clien\u0163i. O baz\u0103 de date cu informa\u0163ii complexe despre clien\u0163i, ce pot fi ob\u0163inute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliat\u0103 a fiec\u0103rui client sau a unor grupe de clien\u0163i \u015fi m\u0103surarea profitabilit\u0103\u0163ii acestora. Acestor clien\u0163i profitabili li se pot face oferte speciale\u00a0 pentru a-i re\u0163ine.<\/span><\/p>\n

– Tranzac\u0163iile bancare on-line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzac\u0163ii.<\/span><\/p>\n

– Imagine bun\u0103 pe pia\u0163\u0103. B\u0103ncile care ofer\u0103 astfel de servicii sunt percepute ca lideri \u00een implementarea tehnologiei, av\u00e2nd o imagine mai bun\u0103 pe pia\u0163\u0103.<\/span><\/p>\n

Pentru utilizatorul-persoan\u00e3 fizic\u00e3 online, banking-ul prezint\u00e3 urm\u00e3toarele avantaje<\/em>:<\/span><\/p>\n

– Costuri reduse pentru accesul \u015fi folosirea diferitelor produse \u015fi servicii bancare;<\/span><\/p>\n

– Comoditate. Toate tranzac\u0163iile bancare pot fi efectuate de acas\u0103 sau de la birou, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 deplasarea la sediul b\u0103ncii.<\/span><\/p>\n

– Vitez\u0103. R\u0103spunsul mediului este foarte rapid, astfel \u00eenc\u00e2t clientul poate a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul minut pentru a ini\u0163ia un transfer de fonduri.<\/span><\/p>\n

– Administrarea fondurilor. Clientul poate avea istoricul diferitelor conturi \u015fi poate face analize pe propriul computer \u00eenainte de a realiza o tranzac\u0163ie pe web.<\/span><\/p>\n

Pentru clientii institutionali, avantajele sunt<\/em>:<\/span><\/p>\n

– Costuri reduse pentru accesarea \u015fi utilizarea diferitelor produse \u015fi servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc.<\/span><\/p>\n

– Acces la informa\u0163ii. Corpora\u0163iile pot avea acces la informa\u0163ii, put\u00e2nd vedea situa\u0163ia conturilor printr-un simplu click de mouse.<\/span><\/p>\n

– Managementul lichidit\u0103\u0163ilor. Serviciile bancare prin internet permit clientilor institu\u0163ionali s\u0103-\u015fi transfere banii dintr-un cont \u00eentr-altul pentru a face pl\u0103\u0163i, av\u00e2nd \u015fi o imagine permanent\u0103 asupra lichidit\u0103\u0163ilor.<\/span><\/p>\n

3.2. <\/strong>Legisla\u0163ia care reglementeaz\u0103 e-banking-ul<\/strong><\/span><\/p>\n

Extinderea pl\u0103\u0163ilor electronice prin anii „80-„90, apari\u0163ia banilor electronici, a pl\u0103\u0163ilor prin carduri, a comer\u0163ului electronic \u015fi a transferurilor electronice de fonduri transfrontaliere au impus o reglementare juridic\u0103 a emiterii \u015fi mi\u015fc\u0103rii banilor pe cale electronic\u0103. Banca Interna\u0163ional\u0103 a Reglementelor – BIS (Bank of International Settlement) \u2013 a f\u0103cut recent o interesant\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a reglement\u0103rilor juridice care privesc pl\u0103\u0163ile electronice \u00een toat\u0103 lumea, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1987, Parlamentul \u015fi Consiliul Europei au emis o serie de Directive \u015fi Recomand\u0103ri \u00een domeniu, iar \u00een anul 2000 au ap\u0103rut \u00een Rom\u00e2nia primele ordonan\u0163e \u015fi legi referitoare, direct \u015fi indirect, la pl\u0103\u0163ile electronice. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom face o scurt\u0103 enumerare a principalelor reglementari europene \u015fi romane\u015fti \u00een domeniu.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

3.3. Legislatia rom\u00e2n\u00e3<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, cadrul legal \u00een domeniu a fost creat prin apari\u0163ia Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 130\/2000 privind regimul contractelor la distan\u0163\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, Legii nr. 455\/2001 privind semn\u0103tura electronic\u0103, Ordonan\u0163ei de Urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 193\/2002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, Legii nr. 677\/2001 referitoare la protec\u0163ia persoanelor \u00een cazul prelucr\u0103rii datelor cu caracter personal \u015fi libera circula\u0163ie a acestor date, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, Regulamentului B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei nr. 4\/2002 privind tranzac\u0163iile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat\u0103 electronic\u0103 \u015fi rela\u0163iile dintre participan\u0163ii la aceste tranzac\u0163ii, Legii Nr. 365\/2002 privind comer\u0163ului electronic, Ordinului MCTI nr. 16\/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103, de tipul aplica\u0163iilor Internet Banking sau Home Banking, Legii nr.485\/ 2003 care a modificat Legea nr.58\/1998 \u2013 Legea bancar\u0103 prin care se permite emiterea de bani electronici \u015fi unor institu\u0163ii numite \u201einstitu\u0163ii emitente de moned\u0103 electronic\u0103\u201d \u015fi Ordonan\u0163ei Guvernului nr. 6\/2004 privind transferurile transfrontaliere.<\/span><\/p>\n

Regulamentul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei nr. 4\/2002 a stabilit principii privind emiterea \u015fi utilizarea instrumentelor de plat\u0103 electronic\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei, \u00een special, a cardurilor \u015fi a condi\u0163iilor care trebuie \u00eendeplinite de b\u0103nci \u015fi de al\u0163i participan\u0163i la desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii de pl\u0103\u0163i cu instrumente de plat\u0103 electronic\u0103. Regulamentul define\u015fte o serie de termeni \u015fi expresii care sunt cele mai des utilizate \u00een practic\u0103, \u015fi anume:<\/span><\/p>\n

1. Banca acceptant\u00e3 este o banc\u0103 ce ofer\u0103 comercian\u0163ilor servicii de acceptare\u00a0 la plat\u0103 a cardurilor \u015fi\/sau a instrumentelor de plat\u0103 de tip moned\u0103 electronic\u0103 (e-money), \u00een baza unui contract \u00eencheiat \u00een prealabil \u00eentre banc\u0103 \u015fi comerciant, precum \u015fi servicii de eliberare de numerar la ghi\u015feele b\u0103ncii \u015fi \u00een re\u0163eaua proprie de automate bancare. \u00cen cazul instrumentelor de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103, altele dec\u00e2t cardurile, cum sunt aplica\u0163iile informatice de tip homebanking, Internet-banking \u015fi phonebanking, banca acceptant\u0103 este \u00eentotdeauna \u015fi emitentul instrumentului de plat\u0103 electronic\u0103 respectiv, aceasta fumizeaz\u0103 serviciile specifice acestor instrumente de plat\u0103 electronic\u0103 numai de\u0163in\u0103torilor.<\/span><\/p>\n

2. Instrumentul de plat\u00e3 cu acces la distant\u00e3 este instrumentul care permite de\u0163in\u0103torului s\u0103 aib\u0103 acces la fondurile aflate \u00een contul s\u0103u, prin intermediul c\u0103ruia poate efectua pl\u0103\u0163i c\u0103tre un beneficiar sau alt gen de opera\u0163iuni de transfer de fonduri \u015fi care necesit\u0103, de obicei, un nume de utilizator \u015fi un cod personal de identificare\/parola \u015fi\/sau orice alt\u0103 dovad\u0103 similar\u0103 a identit\u0103\u0163ii; \u00een categoria instrumentelor de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 sunt incluse, \u00een special, cardurile, altele dec\u00e2t cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plat\u0103 de tip moned\u0103 electronic\u0103 (indiferent dac\u0103 sunt de debit, de credit etc.), precum \u015fi aplica\u0163iile de tip Internet banking \u015fi home-banking.<\/span><\/p>\n

Ordinul MCTI nr. 16\/2003 privind procedura de avizare a instrumentelor de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103, de tipul aplica\u0163iilor Internet Banking sau Home Banking se aplic\u0103 b\u0103ncilor, persoane juridice rom\u00e2ne, precum \u015fi sucursalelor din Rom\u00e2nia ale b\u0103ncilor, persoane juridice str\u0103ine \u015fi are ca obiect stabilirea procedurii privind eliberarea avizului Ministerului Comunica\u0163iilor \u015fi Tehnologiei Informa\u0163iei asupra instrumentelor de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 tip Internet-banking, home-banking sau mobile-banking. Acest ordin define\u015fte urm\u0103torii termini utiliza\u0163i \u00een domeniul e-banking, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/span><\/p>\n

– instrument de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 – solu\u0163ie informatic\u0103 ce permite de\u0163in\u0103torului s\u0103 aib\u0103 acces la distan\u0163\u0103 la fondurile aflate \u00een contul s\u0103u, \u00een scopul ob\u0163inerii de informa\u0163ii privind situa\u0163ia conturilor \u015fi opera\u0163iunilor efectuate, efectu\u0103rii de pl\u0103\u0163i sau transferuri de fonduri c\u0103tre un beneficiar, prin intermediul unei aplica\u0163ii informatice, al unei metode de autentificare \u015fi al unui mediu de comunica\u0163ie;<\/span><\/p>\n

– emitent – banca autorizat\u0103 de Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, \u00een baza Regulamentului nr. nr. 4\/2002, s\u0103 emit\u0103 instrumente de plat\u0103 electronic\u0103 \u015fi care pune la dispozi\u0163ia de\u0163in\u0103torului un instrument de plat\u0103 electronic\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103, pe baza unui contract \u00eencheiat cu acesta;<\/span><\/p>\n

– de\u0163in\u0103tor – persoana fizic\u0103 sau juridic\u0103 care, \u00een baza contractului \u00eencheiat cu emitentul, de\u0163ine un mecanism de autentificare \u00een utilizarea instrumentului de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103;<\/span><\/p>\n

– utilizator – de\u0163in\u0103torul instrumentului de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 sau o persoan\u0103 fizic\u0103 recunoscut\u0103 \u015fi acceptat\u0103 de c\u0103tre de\u0163in\u0103tor ca av\u00e2nd acces la drepturile sale conferite de c\u0103tre emitent;<\/span><\/p>\n

– instrument de plat\u0103 la distan\u0163\u0103 tip Internet-banking – acel instrument de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 care se bazeaz\u0103 pe tehnologia Internet (World Wide Web) \u015fi pe sistemele informatice ale emitentului;<\/span><\/p>\n

– instrument de plat\u0103 la distan\u0163\u0103 tip home-banking – acel instrument de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 care se bazeaz\u0103 pe o aplica\u0163ie software a emitentului instalat\u0103 la sediul de\u0163in\u0103torului, pe o sta\u0163ie de lucru individual\u0103 sau \u00een re\u0163ea;<\/span><\/p>\n

– instrument de plat\u0103 la distan\u0163\u0103 tip mobile-banking – acel instrument de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103 care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA – Personal Digital Assistant etc.) \u015fi a unor servicii oferite de c\u0103tre operatorii de telecomunica\u0163ii.<\/span><\/p>\n

<\/strong><\/span><\/p>\n

3.4. Legislatia european\u00e3<\/strong><\/span><\/p>\n

Recomandarea 87\/598\/EEC se refer\u0103 la un cod de conduit\u0103 \u00een pl\u0103\u0163ile electronice, iar Recomandarea din anul 1988 88\/590\/EEC se refer\u0103 la sistemele de plat\u0103, \u00een general, incluz\u00e2ndu-le \u015fi pe cele electronice. \u00cen anul 1997, a ap\u0103rut Recomandarea 489\/EC, care se refer\u0103 la tranzac\u0163iile desf\u0103\u015furate prin instrumente de plat\u0103 electronice, cu referire special\u0103 la carduri \u015fi reglementeaz\u0103 responsabilit\u0103\u0163ile dintre emiten\u0163ii \u015fi de\u0163in\u0103torii de carduri, precum \u015fi pe cele dintre utilizator, comerciant \u015fi furnizorul de servicii de plat\u0103. Directiva 1999\/93\/EC privind semn\u0103tura electronic\u0103 reglementeaz\u0103 acest\u0103 semn\u0103tur\u0103 \u015fi condi\u0163iile \u00een care to\u0163i membrii Uniunii Europene accept\u0103 validitatea acesteia. \u00cen anul 2003, a fost emis\u0103 Directiva 31\/EC privind comer\u0163ul electronic, care se refer\u0103, \u00een general, la serviciile societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale \u015fi, \u00een particular, la comer\u0163ul electronic, asigur\u00e2nd libera circula\u0163ie a serviciilor societ\u0103\u0163ii informa\u0163ionale \u00eentre toate statele membre. Directiva prevede \u015fi recunoa\u015fterea legal\u0103 a validit\u0103\u0163ii contractelor electronice de c\u0103tre \u0163\u0103rile membre. Tot \u00een anul 2000, au fost emise \u015fi Directivele 46\/EC\u015fi 28\/EC privind banii electronici, care reglementeaz\u0103 func\u0163ionarea institu\u0163iilor emitente de banii electronici, introduc\u00e2nd un set minim de reguli pruden\u0163iale. Directiva Consiliului Europei 115\/EC, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 2001, se refer\u0103 la facturile electronice (care au semn\u0103turi electronice \u015fi un set minim de date obligatorii). Liniile directoare generale ale sistemului de transfer TARGET sunt prezentate \u00een documentul TARGET Guidelines, ECB\/2001\/3 al B\u0103ncii Centrale Europene. Reglementarea 2560\/2001\/EC prevede regulile referitoare la comisioanele percepute \u00een transferurile transfrontaliere \u00een euro.<\/span><\/p>\n

Concluzia <\/em><\/strong>care se poate trage \u00een urma realiz\u0103rii studiului este c\u0103, cardul permite obtinerea de lichiditati de la banca emitenta, in fapt administratoate a contului curent al titularului de card. Servicile de mobile-banking permit obtinerea de informatii cu privire la situatia contului, cursul valutar etc.<\/span><\/p>\n

Activitatea e-banking creaz\u0103, \u00eenc\u0103, probleme at\u00e2t pentru b\u0103nci, c\u00e2t \u015fi pentru cei care reglementeaz\u0103 aceast\u0103 activitate. De aceea, este necesar\u0103 continuarea muncii, at\u00e2t la nivel na\u0163ional, c\u00e2t \u015fi la nivel interna\u0163ional, \u00een vederea identific\u0103rii \u015fi \u00eenl\u0103tur\u0103rii barierelor care pot \u00eempiedica desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii e-banking. Chiar dac\u0103 \u00een activitatea e-banking sunt riscuri, sunt, de asemenea, oportuniti\u0103\u0163i \u015fi importante beneficii poten\u0163iale pentru clien\u0163i, b\u0103nci \u015fi pentru cei care reglementeaz\u0103 domeniul.<\/span><\/p>\n

Din punctul de vedere al b\u0103ncilor, acestea ar trebui s\u0103:<\/span><\/p>\n

\u2022 aib\u0103 o stategie clar\u0103 \u015fi bine distribuit\u0103 care s\u0103 pornesc\u0103 de la v\u00e2rf \u015fi s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere efectele activit\u0103\u0163ii e-banking, \u00eempreun\u0103 cu continuarea procesului efectiv de m\u0103surare a performan\u0163ei.<\/span><\/p>\n

\u2022 aib\u0103 \u00een vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea e-banking le pot avea asupra expunerilor de risc, precum \u015fi gestionarea corespunz\u0103toare a acestor riscuri.<\/span><\/p>\n

\u2022 aib\u0103 \u00een vedere dezvoltarea cercet\u0103rii de pia\u0163\u0103, realizarea unor campanii de reclam\u0103 publicitar\u0103, precum \u015fi asigurarea c\u0103 de\u0163in un personal adecvat \u015fi o continuitate a celui mai potrivit plan de afaceri.<\/span><\/p>\n

\u2022 aib\u0103 \u00een vedere o abordare strategic\u0103 activ\u0103 a securit\u0103\u0163ii informa\u0163ionale, men\u0163inerea unui personal adecvat, punerea \u00een practic\u0103 a unor controale \u015fi teste, actualizate \u00een func\u0163ie de dezvoltarea pie\u0163ei.<\/span><\/p>\n

\u2022 se asigure c\u0103 procesele de administrare al st\u0103rilor de criz\u0103 pot face fa\u0163\u0103 unor incidente care pot ap\u0103rea pe Internet.<\/span><\/p>\n

<\/span><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/strong><\/span><\/p>\n

1. Vasilache Dan \u2013 Pl\u0103\u0163i electronice \u2013 o introducere \u2013 Editura Rosetti Educa\u0163ional, Bucure\u015fti 2004<\/span><\/p>\n

2. Vasile Cocris, Dan Chirlesan \u2013 Tehnica operatiunilor bancare, Ed. Univ. Al.I.Cuza, Iasi 2006<\/span><\/p>\n

3. Sabina Funar \u2013 Produse si servicii bancare \u2013 Cardul, Ed. Academi pres Cluj-Napoca 2001<\/span><\/p>\n

4. Golo\u015foiu-Georgescu Ligia \u2013 Business of banking, Editura ASE, Bucure\u015fti, 2002<\/span><\/p>\n

5. Golo\u015foiu-Georgescu Ligia \u2013 Mijloace, modalit\u0103\u0163i \u015fi instrumente de plat\u0103,Ed. ASE, Bucure\u015fti, 2003<\/span><\/p>\n

6. Cechin \u2013 Crista Persida – B\u0103ncile \u015fi opera\u0163iunile bancare, Editura Mirton, Timi\u015foara, 2004<\/span><\/p>\n

7. MCTI – ORDIN nr. 218 din 14 iunie 2004 privind procedura de avizare a instrumentelor de plat\u0103 cu acces la distan\u0163\u0103, de tipul aplica\u0163iilor Internet-banking, home-banking sau mobile-banking<\/span><\/p>\n

8. Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u2013 Regulamentul nr. 4\/2002 privind tranzac\u0163iile efectuate prin intermediul instrumentelor de plat\u0103 electronic\u0103 \u015fi rela\u0163iile dintre participan\u0163ii la aceste tranzac\u0163ii<\/span><\/p>\n

9. www.mcti.ro<\/a><\/p>\n

10. www.bnro.ro<\/a>.