{"id":405,"date":"2010-12-07T20:14:55","date_gmt":"2010-12-07T18:14:55","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=405"},"modified":"2011-09-18T15:06:44","modified_gmt":"2011-09-18T13:06:44","slug":"argumente-in-sustinerea-prezumtiei-de-nevinovatie-in-materie-contraventionala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-ii\/argumente-in-sustinerea-prezumtiei-de-nevinovatie-in-materie-contraventionala\/","title":{"rendered":"Argumente \u00een sus\u0163inerea prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materie contraven\u0163ional\u0103"},"content":{"rendered":"

Cuvinte Cheie<\/span><\/em><\/strong>: <\/em><\/strong>prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materie contraven\u0163ional\u0103, jurispruden\u0163a CEDO privind prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie, garan\u0163iile art. 6 din Conven\u0163ie, constatarea contraven\u0163iei ,,ex propriis sensibus<\/em>\u201d, r\u0103sturnarea sarcinii probei, regimul contraven\u0163ional \u00een dreptul intern<\/strong>.<\/span><\/p>\n

<\/em><\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

<\/em><\/span><\/p>\n

<\/em><\/strong>Articolul analizeaz\u0103 argumentele privind necesitatea re\u0163inerii prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materie contraven\u0163ional\u0103 \u015fi implicit aplicarea corespunz\u0103toare a dispozi\u0163iilor art. 6 din Conven\u0163ia European\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u015fi a libert\u0103\u0163ilor fundamentale denumit\u0103 \u00een continuare Conven\u0163ia.<\/em><\/span><\/p>\n

Argumentele sunt rezultatul teoriilor \u015fi practicilor unitare \u015fi constante a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, dar \u015fi a dispozi\u0163iilor Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei \u00een vigoare.<\/em><\/span><\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere aceste argumente autorul apreciaz\u0103 c\u0103 prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materie contraven\u0163ional\u0103 este obligatorie pentru instan\u0163ele din Rom\u00e2nia atunci c\u00e2nd le este dedus\u0103 judec\u0103\u0163ii o pl\u00e2ngere contraven\u0163ional\u0103 \u00eempotriva actului sanc\u0163ionator. \u00cen concluzie consider\u0103 necesar ca \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie s\u0103 dispun\u0103 printr-un recurs \u00een interesul legii \u00eendrum\u0103ri de practic\u0103 unitar\u0103 \u00een materie contrven\u0163ional\u0103 \u015fi\/sau legiuitorul s\u0103-l modifice \u00een acest sens dispozi\u0163iile legale cu privire la acest aspect.<\/em><\/span><\/p>\n

Obiectivul acestui studiu este dezbaterea controversatei probleme a re\u0163inerii, sau nu, a prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie \u00een ceea ce prive\u015fte sanc\u0163iunile contraven\u0163ionale. \u00cen \u00eencercarea de clarificare a acestei probleme, se vor invoca teoriile \u015fi jurispruden\u0163a Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului, denumit\u0103 \u00een continuare C.E.D.O., dar \u015fi practica judiciar\u0103 a instan\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti, a doctrinei \u015fi principiilor dreptului intern, comentariile unor juri\u015fti pe aceast\u0103 tem\u0103, considerentele personale etc.<\/em><\/span><\/p>\n

<\/em><\/span><\/p>\n

Institu\u0163ia prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie a ap\u0103rut ca regul\u0103 scris\u0103 \u00een dreptul modern, pentru prima data, \u00een secolul al XVIII-lea \u00een legisla\u0163ia S.U.A., fiind apoi consacrat\u0103 \u015fi \u00een Declara\u0163ia universal\u0103 a drepturilor omului \u015fi cet\u0103\u0163eanului din 1789, care stabilea \u00een art. 9 c\u0103: ,,orice om trebuie considerat nevinovat p\u00e2n\u0103 la probarea culpabilit\u0103\u0163ii sale<\/em>\u201d. Aceast\u0103 reglementare a fost ulterior preluat\u0103 \u015fi de Declara\u0163ia universal\u0103 a drepturilor omului adoptat\u0103 \u00een Adunarea General\u0103 a O.N.U. la 10 decembrie 1948, care \u00een art. 11 arat\u0103 c\u0103: ,,orice persoan\u0103 \u00eenvinuit\u0103 de a fi s\u0103v\u00e2r\u015fit o infrac\u0163iune este prezumat\u0103 nevinovat\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t vinov\u0103\u0163ia sa nu a fost stabilit\u0103 \u00eentr-un proces public cu asigurarea garan\u0163iilor necesare ap\u0103r\u0103rii<\/em>\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, Conven\u0163ia adoptat\u0103 de Consiliul Europei pe 04 noiembrie 1950 \u015fi intrat\u0103 \u00een vigoare pe 03 septembrie 1953, stabile\u015fte \u00een art. 6 alin. 2 c\u0103:<\/span><\/p>\n

,,orice persoan\u0103 acuzat\u0103 de o infrac\u0163iune este prezumat\u0103 inocent\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vinov\u0103\u0163ia sa va fi legal stabilit\u0103<\/em>\u201d. \u00cenaintea adopt\u0103rii acestor reglement\u0103ri ca norme de drept au existat lucr\u0103ri de excep\u0163ie ale unor autori de seam\u0103 ce au prefigurat zorii apari\u0163iei acestei institu\u0163ii, Cesare Beccaria prin lucrarea sa ,,Despre infrac\u0163iuni \u015fi pedepse<\/em>” ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1764. Ideile reprezentate de aceast\u0103 lucrare au zguduit din temelii principiile justi\u0163iei de tip inchizitorial a Europei timpurilor sale[1]<\/a>.<\/span><\/p>\n

Prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie este institu\u0163ia care face distinc\u0163ia \u00eentre statul arbitrar \u015fi statul de drept, cel ce garanteaz\u0103 libert\u0103\u0163ile \u015fi drepturile individuale.<\/span><\/p>\n

Societatea democratic\u0103 nu poate fi construit\u0103 dec\u00e2t \u00een profitul drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale omului. Dac\u0103 \u00een privin\u0163a prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materie penal\u0103, lucrurile sunt mai clare \u015fi practica judiciar\u0103 mai unitar\u0103, \u00een privin\u0163a prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materie contraven\u0163ional\u0103, practica judiciar\u0103 este suficient de neunitar\u0103 \u00een dreptul nostru intern. Din aceaste motive, am considerat necesar\u0103 abordarea \u015fi argumentarea acestui subiect av\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103 jurispruden\u0163a C.E.D.O.<\/span><\/p>\n

<\/em><\/strong>Articolul 6 <\/em><\/strong>din Conven\u0163ie cu denumirea\u2026 ,,Dreptul la un proces echitabil\u2019\u2019<\/em><\/strong> are urm\u0103torul con\u0163inut:<\/span><\/p>\n

,,1<\/em>. Orice persoan<\/em>\u0103 <\/em>are dreptul la judecarea \u00een mod echitabil, \u00een mod public <\/em>\u015f<\/em>i \u00eentr-un termen rezonabil a cauzei sale, de c<\/em>\u0103<\/em>tre o instan<\/em>\u0163\u0103 <\/em>independent<\/em>\u0103 \u015f<\/em>i impar<\/em>\u0163<\/em>ial<\/em>\u0103<\/em>, instituit<\/em>\u0103 <\/em>de lege, care va hot<\/em>\u0103<\/em>r\u00ee fie asupra \u00eenc<\/em>\u0103<\/em>lc<\/em>\u0103<\/em>rii drepturilor <\/em>\u015f<\/em>i obliga<\/em>\u0163<\/em>iilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oric<\/em>\u0103<\/em>rei acuza<\/em>\u0163<\/em>ii \u00een materie penal<\/em>\u0103 <\/em>\u00eendreptate \u00eempotriva sa. Hot<\/em>\u0103<\/em>r\u00e2rea trebuie s<\/em>\u0103 <\/em>fie pronun<\/em>\u0163<\/em>at<\/em>\u0103 <\/em>\u00een mod public, dar accesul \u00een sala de <\/em>\u015f<\/em>edin<\/em>\u0163\u0103 <\/em>poate fi interzis presei <\/em>\u015f<\/em>i publicului pe \u00eentreaga durat<\/em>\u0103 <\/em>a procesului sau a unei p<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0163<\/em>i a acestuia, \u00een interesul moralit<\/em>\u0103\u0163<\/em>ii, al ordinii publice ori al securit<\/em>\u0103\u0163<\/em>ii na<\/em>\u0163<\/em>ionale \u00eentr-o societate democratic<\/em>\u0103<\/em>, atunci c\u00e2nd interesele minorilor sau protec<\/em>\u0163<\/em>ia vie<\/em>\u0163<\/em>ii private a p<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0163<\/em>ilor la proces o impun, sau \u00een m<\/em>\u0103<\/em>sura considerat<\/em>\u0103 <\/em>absolut necesar<\/em>\u0103 <\/em>de c<\/em>\u0103<\/em>tre instan<\/em>\u0163\u0103<\/em>, atunci c\u00e2nd, \u00een \u00eemprejur<\/em>\u0103<\/em>ri speciale, publicitatea ar fi de natur<\/em>\u0103 <\/em>s<\/em>\u0103 <\/em>aduc<\/em>\u0103 <\/em>atingere intereselor justi<\/em>\u0163<\/em>iei.<\/em><\/span><\/p>\n

2. Orice persoan<\/em>\u0103 <\/em>acuzat<\/em>\u0103 <\/em>de o infrac<\/em>\u0163<\/em>iune este prezumat<\/em>\u0103 <\/em>nevinovat<\/em>\u0103 <\/em>p\u00e2n<\/em>\u0103 <\/em>ce vinov<\/em>\u0103\u0163<\/em>ia sa va fi legal stabilit<\/em>\u0103<\/em>.<\/em><\/span><\/p>\n

3. Orice acuzat are, \u00een special, dreptul:<\/em><\/span><\/p>\n

a. s<\/em>\u0103 <\/em>fie informat, \u00een termenul cel mai scurt, \u00eentr-o limb<\/em>\u0103 <\/em>pe care o \u00een<\/em>\u0163<\/em>elege <\/em>\u015f<\/em>i \u00een mod am<\/em>\u0103<\/em>nun<\/em>\u0163<\/em>it, asupra naturii <\/em>\u015f<\/em>i cauzei acuza<\/em>\u0163<\/em>iei aduse \u00eempotriva sa;<\/em><\/span><\/p>\n

b. s<\/em>\u0103 <\/em>dispun<\/em>\u0103 <\/em>de timpul <\/em>\u015f<\/em>i de \u00eenlesnirile necesare preg<\/em>\u0103<\/em>tirii ap<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em>rii sale;<\/em><\/span><\/p>\n

c. se apere el \u00eensu<\/em>\u015f<\/em>i sau s<\/em>\u0103 <\/em>fie asistat de un ap<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em>tor ales de el <\/em>\u015f<\/em>i, dac<\/em>\u0103 <\/em>nu dispune de mijloacele necesare pentru a pl<\/em>\u0103<\/em>ti un ap<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em>tor, s<\/em>\u0103 <\/em>poat<\/em>\u0103 <\/em>fi asistat \u00een mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci c\u00e2nd interesele justi<\/em>\u0163<\/em>iei o cer;<\/em><\/span><\/p>\n

d. s<\/em>\u0103 <\/em>\u00eentrebe sau s<\/em>\u0103 <\/em>solicite audierea martorilor acuz<\/em>\u0103<\/em>rii <\/em>\u015f<\/em>i s<\/em>\u0103 <\/em>ob<\/em>\u0163<\/em>in<\/em>\u0103<\/em><\/span><\/p>\n

citarea <\/em>\u015f<\/em>i audierea martorilor ap<\/em>\u0103<\/em>r<\/em>\u0103<\/em>rii \u00een acelea<\/em>\u015f<\/em>i condi<\/em>\u0163<\/em>ii ca <\/em>\u015f<\/em>i martorii acuz<\/em>\u0103<\/em>rii;<\/em><\/span><\/p>\n

e. s<\/em>\u0103 <\/em>fie asistat \u00een mod gratuit de un interpret, dac<\/em>\u0103 <\/em>nu \u00een<\/em>\u0163<\/em>elege sau nu vorbe<\/em>\u015f<\/em>te limba folosit<\/em>\u0103 <\/em>la audiere\u201d <\/em><\/span><\/p>\n

Prin Legea nr. 30\/1994, Rom\u00e2nia, a ratificat Conven\u0163ia. Corobor\u00e2nd aceast\u0103 lege cu prevederile Constitu\u0163iei din art. 11 \u015fi 20, Conven\u0163ia, precum \u015fi protocoalele adi\u0163ionale au devenit parte din dreptul intern. Totodat\u0103, Constitu\u0163ia consacr\u0103 regula c\u0103 atunci c\u00e2nd exist\u0103 neconcordan\u0163e \u00eentre tratatele interna\u0163ionale ratificate de Rom\u00e2nia privind drepturile fundamentale \u015fi legile interne, prioritare sunt reglement\u0103rile interna\u0163ionale, cu excep\u0163ia cazului \u00een care dreptul intern con\u0163ine dispozi\u0163ii mai favorabile. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 reglement\u0103rile ce decurg din hot\u00e2r\u00e2rile C.E.D.O. sunt mai favorabile contravenientului, dec\u00e2t cele ce rezult\u0103 din reglement\u0103rile dreptului pozitiv rom\u00e2n rezult\u0103 necesitatea aplicarii \u00een mod obligatoriu a celor stabilite de instan\u0163a de la Strasbourg. Acest lucru este relevat de practica judiciar\u0103 repetat\u0103 \u015fi constant\u0103 a C.E.D.O. \u00een materie contraven\u0163ional\u0103. Astfel, Curtea de la Strasbourg a ar\u0103tat cum trebuie \u00een\u0163eles \u00een sensul Conven\u0163iei termenul de acuza\u0163ie. Ea apreciaz\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi \u00een mod unitar condi\u0163iile ce trebuie \u00eendeplinite ca o contraven\u0163ie s\u0103 poat\u0103 fi calificat\u0103 drept acuza\u0163ie \u00een materie penal\u0103.<\/span><\/p>\n

Curtea are \u00een vedere trei criterii:<\/span><\/p>\n

1.\u00a0\u00a0\u00a0 dac\u0103 reglement\u0103rile ce definesc contraven\u0163ia apar\u0163in conform legii na\u0163ionale dreptului penal;<\/span><\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0 natura faptei;<\/span><\/p>\n

3.\u00a0\u00a0\u00a0 natura \u015fi gradul de severitate al sanc\u0163iunii ce trebuie aplicate.<\/span><\/p>\n

Referitor la primul criteriu enun\u0163at, C.E.D.O remarc\u0103 caracterul relativ al indica\u0163iilor furnizate de dreptul intern cu privire la scoaterea de sub ilicitul penal al contraven\u0163iilor de c\u0103tre statele moderne. Statele europene au scos din sfera ilicitului penal infrac\u0163iunile considerate mai u\u015foare \u015fi mai pu\u0163in periculoase pentru societate transfer\u00e2ndu-le \u00een sfera contraven\u0163iilor pentru ca organele administrative s\u0103 le poat\u0103 sanc\u0163iona, astfel degrev\u00e2nd \u015fi instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti. Trebuie amintit aici c\u0103, \u00een trecut, dreptul penal avea un con\u0163inut trihotomic alc\u0103tuit din: crime, delicte \u015fi contraven\u0163ii.<\/span><\/p>\n

Analiz\u00e2nd cel de-al doilea criteriu ar\u0103tat mai sus, C.E.D.O afirm\u0103 c\u0103 nimic nu \u00eempiedic\u0103 statele s\u0103-\u015fi realizeze rolul de gardieni ai interesului public prin distinc\u0163ii proprii \u00eentre diferitele tipuri de infrac\u0163iuni, \u015fi nu se opune tendin\u0163ei de dezincriminare existent\u0103 \u00een statele membre ale Consiliului Europei. Ar fi \u00een contradic\u0163ie cu scopul \u015fi obiectul art. 6 din Conven\u0163ie, dac\u0103 o categorie de fapte ar fi excluse din sfera lui de aplicare, pe motivul c\u0103 statele, prin legisla\u0163ia lor intern\u0103, le calific\u0103 drept contraven\u0163ii. Ca o concluzie, C.E.D.O., re\u0163ine c\u0103 faptele contraven\u0163ionale, \u00een principiu, intr\u0103 sub inciden\u0163a art. 6 din Conven\u0163ie, (Ozturk contra. Germania 1984, Kadubek contra. Slovacia 1998)[2]<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte ,,natura \u015fi gradul de severitate al sanc\u0163iunii aplicate\u201d, Curtea arat\u0103 c\u0103 ,,ratio legis<\/em>\u201d a amenzii contraven\u0163ionale nu este asigurarea unei repara\u0163ii pecuniare a unui eventual prejudiciu, ci caracterul punitiv al acesteia. Aaceasta din urm\u0103 reprezint\u0103 principala caracteristic\u0103 distinct\u0103 a sanc\u0163iunii penale. Sanc\u0163iunile contraven\u0163ionale, de regul\u0103, nu privesc un grup de persoane, ci au ca beneficiari to\u0163i indivizii pentru realizarea scopului preventiv, dar \u015fi represiv al sanc\u0163iunii. Astfel, se dezv\u0103luie \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00een plus caracterul de natur\u0103 penal\u0103 al faptei contraven\u0163ionale. Analiz\u00e2nd toate aceste condi\u0163ii C.E.D.O., stabile\u015fte c\u0103 distinc\u0163ia f\u0103cut\u0103 de dreptul intern \u00eentre infrac\u0163iuni \u015fi contraven\u0163ii devine inoperant\u0103 \u015fi, ca atare, toate acestea au caracter penal \u00een sensul art. 6 din Conven\u0163ie.<\/span><\/p>\n

Curtea de la Strasbourg a stabilit \u00een mai multe hot\u00e2r\u00e2ri pe care le-a pronun\u0163at, o serie de preciz\u0103ri ca, de pild\u0103:<\/span><\/p>\n

\u2013\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cuantumul redus al amenzii nu constituie un criteriu ce poate caracteriza fapta s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 ca nepenal\u0103 (Ziliberberg contra. Moldova 2005)[3]<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u2013\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sub acest aspect este luat\u0103 \u00een considerare sanc\u0163iunea aplicabil\u0103 \u015fi nu cea efectiv aplicat\u0103 (Engel contra. Olanda)[4]<\/a>.<\/span><\/p>\n

Criteriile de apreciere a unei contraven\u0163ii ce poate fi calificat\u0103 drept acuza\u0163ie \u00een materie penal\u0103, nu se cer a fi \u00eendeplinite \u015fi respectiv analizate neap\u0103rat cumulativ, dar \u00een condi\u0163iile \u00een care, analizate distinct, nu pot stabili caracterul penal sau nepenal al acuza\u0163iei, ele urmeaz\u0103 a fi analizate coroborat.<\/span><\/p>\n

Ca argument suplimentar \u00een sus\u0163inerea ideii de prezum\u0163ie de nevinov\u0103\u0163ie \u00een materia contraven\u0163ional\u0103, amintesc c\u0103 p\u00e2n\u0103 la revizuirea Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei din 2003, sanc\u0163iunile contraven\u0163ionale puteau \u00eembr\u0103ca chiar \u015fi forma privativ\u0103 de libertate. Acest fapt relev\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, caracterul penal al acuza\u0163iei contraven\u0163ionale.<\/span><\/p>\n

Chiar \u015fi \u00een prezent exist\u0103 legisla\u0163ii penale europene care men\u0163in caracterul tripartit al faptelor penale: crime, delicte \u015fi contraven\u0163ii. Aceste state sunt: Fran\u0163a, Belgia, Luxenburg, San-Marino \u015fi Grecia.[5]<\/a><\/span><\/p>\n

Fa\u0163\u0103 de cele prezentate anterior opinez c\u0103 dac\u0103 contraven\u0163ia \u00een viziunea Cur\u0163ii, reprezint\u0103 acuza\u0163ie \u00een materie penal\u0103, \u00een mod automat devin incidente prevederile art. 6 din Conven\u0163ie \u015fi, \u00een special, prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie dar \u015fi celelalte garan\u0163ii ce sunt stabilite prin aceasta.<\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie reglementat\u0103 \u00een art. 6, paragraful 2 din Conven\u0163ie, aceasta prive\u015fte atitudinea judec\u0103torului care trebuie s\u0103 analizeze \u015fi s\u0103 se pronun\u0163e f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire \u015fi prejudec\u0103\u0163i intr\u00e2nd \u00een acest fel \u00een coliziune cu eventuala prezum\u0163ie de temeinicie a procesului verbal de contraven\u0163ie. Cu toate c\u0103 prezum\u0163ia de legalitate \u015fi temeinicie a procesului verbal nu rezult\u0103 \u00een mod expres din prevederile OG. 2\/2001 aprobat\u0103 cu modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri de Legea 180\/2002, aceste prezum\u0163ii sunt re\u0163inute de c\u0103tre judec\u0103tor din doctrin\u0103 ca principii de drept administrativ[6]<\/a>.<\/span><\/p>\n

Curtea, \u00een teoriile \u015fi jurispruden\u0163a sa, arat\u0103 c\u0103 stabilirea vinov\u0103\u0163iei \u00een materia contraven\u0163iilor nu are \u00een vedere faza extrajudiciar\u0103 a sanc\u0163iunii administrative, ci tocmai faza judiciar\u0103 a acesteia, ceea ce oblig\u0103 la respectarea dreptului la un proces echitabil \u015fi a garan\u0163iilor prev\u0103zute de art. 6 din Conven\u0163ie. De asemenea, are \u00een vedere modul de reglementare al contraven\u0163iei \u00een dreptul intern, pl\u00e2ngerile contraven\u0163ionale fiind solu\u0163ionate prin aplicarea regulilor procedurii civile \u015fi nu a celor specifice materiei penale. Cu toate acestea, \u00een cazul Dombo Beheer contra. Olanda[7]<\/a>, statueaz\u0103 principiul egalit\u0103\u0163ii armelor juridice, care trebuie aplicat at\u00e2t \u00een cauzele civile, c\u00e2t \u015fi \u00een cauzele penale. Dac\u0103, \u00een cazul prezum\u0163iei de legalitate, instan\u0163a, chiar \u015fi din oficiu, poate verifica destul de u\u015for prezen\u0163a acesteia \u015fi poate stabili deseori ne\u00eendoielnic, legalitatea sau nelegalitatea unui proces-verbal de contraven\u0163ie \u00eempotriva c\u0103ruia s-a f\u0103cut pl\u00e2ngere, \u00een cazul analizei temeiniciei procesului-verbal de contraven\u0163ie, lucrurile sunt mai complexe.<\/span><\/p>\n

Prezum\u0163ia de temeinicie (validitate) a procesului-verbal de contraven\u0163ie nu trebuie s\u0103 aduc\u0103 atingere principiului egalit\u0103\u0163ii \u015fi propor\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte dreptul la ap\u0103rare al petentului. Acesta nu trebuie s\u0103 fie pus \u00een imposibilitatea de a se ap\u0103ra dac\u0103 nu are probe de nevinov\u0103\u0163ie \u00een cazul \u00een care procesul verbal de contraven\u0163ie nu este sus\u0163inut cu probele \u00een baza c\u0103rora instan\u0163a s\u0103 constate f\u0103r\u0103 dubiu vinov\u0103\u0163ia contravenientului. Astfel de situa\u0163ii ar putea fi cele \u00een care agentul constatator a folosit mijloace tehnice omologate care au putut surprinde s\u0103v\u00e2r\u015firea faptei contraven\u0163ionale de c\u0103tre petent (de exemplu, fotografii, video, etc.).<\/span><\/p>\n

\u00cen celelalte cazuri \u00een care constatarea contraven\u0163iei a fost f\u0103cut\u0103 ,,ex propriis sensibus<\/em>\u201d de c\u0103tre agentul constatator, ar fi necesar ca instan\u0163a s\u0103 considere c\u0103 asupra faptelor descrise \u00een con\u0163inutul actului \u015fi infirmate prin pl\u00e2ngerea petentului (contravenientului), av\u00e2nd \u00een vedere respectarea principiului contradictorialit\u0103\u0163ii \u015fi egalit\u0103\u0163ii de arme juridice, pot plana o serie de dubii \u015fi devine aplicabil un alt principiu de drept cunoscut ,,in dubio pro reo<\/em>\u201d.<\/span><\/p>\n

Men\u0163iunile agentului constatator \u00eenscrise \u00een actul sanc\u0163ionator nu pot singure servi drept temei pentru aplicarea sanc\u0163iunii contraven\u0163ionale \u00een absen\u0163a altor mijloace de prob\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen acest fel, prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie ar conduce la r\u0103sturnarea sarcinii proprii care astfel ar reveni agentului constatator, iar \u00eendoiala ar profita petentului.<\/span><\/p>\n

\u00cen acest sens \u015fi C.E.D.O. a ar\u0103tat c\u0103 nu trebuie lipsi\u0163i de garan\u0163iile fundamentale cei acuza\u0163i de s\u0103v\u00e2r\u015firea unor fapte ilicite, garan\u0163ii care au rolul s\u0103-i protejeze \u00eempotriva arbitrariului celor competen\u0163i s\u0103 constate caracterul ilicit al acestor fapte \u015fi s\u0103 aib\u0103 drept rezultat restabilirea echilibrului \u00eentre autoritate \u015fi contravenient (sau pretins contravenient) problem\u0103 ce intr\u0103 sub inciden\u0163a art. 6 din Conven\u0163ie.(Anghel contra Rom\u00e2nia 2007)[8]<\/a><\/span><\/p>\n

\u00cen opinia mea, C.E.D.O., totu\u015fi nu dore\u015fte s\u0103 diminueze rolul statelor \u00een combaterea \u015fi sanc\u0163ionarea absolut necesar\u0103 a infrac\u0163iunilor mai pu\u0163in periculoase, denumite contraven\u0163ii.<\/span><\/p>\n

De asemenea, prin deciziile sale C.E.D.O. stabile\u015fte c\u0103 o prelungire a prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie o presupune \u015fi dreptul la t\u0103cere, acuzatul neput\u00e2nd fi obligat s\u0103 declare nimic, dar, dac\u0103 dore\u015fte, o poate face. Acest drept \u00eens\u0103 trebuie apreciat de la caz la caz el nefiind considerat un drept absolut.<\/span><\/p>\n

Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei, a avut \u00een mai multe r\u00e2nduri pe rol, solu\u0163ionarea de excep\u0163ii de neconstitu\u0163ionalitate a dispozi\u0163iilor Ordonan\u0163ei Guvernamentale 2\/2001 privind regimul juridic al contraven\u0163iilor.[9]<\/a> \u00cen aceasta se arat\u0103 critica petentului c\u0103 potrivit art. 34 alin. 1 din Ordonan\u0163a Guvernamental\u0103 2\/2001, \u00eensu\u015fi contravenientul trebuie s\u0103-\u015fi probeze \u00een fa\u0163a instan\u0163ei nevinov\u0103\u0163ia, de\u015fi constitu\u0163ional este ca agentul constatator s\u0103 dovedeasc\u0103 vinov\u0103\u0163ia lui.<\/span><\/p>\n

Curtea Constitu\u0163ional\u0103 arat\u0103 c\u0103 prevederile de lege criticate nu sunt \u00een dezacord cu exigen\u0163ele art. 6 din Conven\u0163ie iar din procedura de solu\u0163ionare a pl\u00e2ngerii \u00eempotriva procesului-verbal de contraven\u0163ie nu rezult\u0103 r\u0103sturnarea sarcinii probei, ceea ce ar fi contrar intereselor contravenientului, ci mai degrab\u0103 exercitarea dreptului la ap\u0103rare. De asemenea, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 arat\u0103 c\u0103 simpla desemnare a unei persoane ca fiind contravenient nu \u00eenseamn\u0103 \u015fi stabilirea vinov\u0103\u0163iei sale \u015fi nu are semnifica\u0163ia unei \u00eenfr\u00e2ngeri a prezum\u0163iei de nevinov\u0103\u0163ie.<\/span><\/p>\n

A\u015fa cum rezult\u0103 din cele ce au fost ar\u0103tate mai sus, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 prin decizia 146\/2008, confirm\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103 argumentele invocate.<\/span><\/p>\n

Totu\u015fi, apreciez c\u0103 \u00een decizia ce a fost prezentat\u0103 ar fi trebuit s\u0103 existe trimiteri \u015fi la art. 20 alin. (2) din Constitu\u0163ie prin care s\u0103 se statueze cu claritate c\u0103 potrivit art. 6 al Conven\u0163iei precum \u015fi jurispruden\u0163ei Cur\u0163ii C.E.D.O. prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie a contravenientului este prioritar\u0103 dreptului intern \u015fi obligatorie pentru instan\u0163ele de judecat\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, consider c\u0103 pentru clarificarea aspectelor prezentate mai sus ar fi necesar ca Sec\u0163iile Unite ale \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, la propunerea celor competen\u0163i, s\u0103 adopte o decizie al c\u0103rei dispozitiv s\u0103 cuprind\u0103 o just\u0103 \u015fi l\u0103muritoare interpretare, av\u00e2nd \u00een vedere jurispruden\u0163a C.E.D.O., lucru care ar duce desigur la reducerea consistent\u0103 a practicii neunitare a instan\u0163elor rom\u00e2ne\u015fti \u00een ceea ce prive\u015fte cauzele contraven\u0163ionale.<\/span><\/p>\n

Deopotriv\u0103 acest lucru ar permite diminuarea cauzelor aflate pe rolul C.E.D.O. ceea ce ar avea ca urmare condamnarea statului rom\u00e2n \u015fi obligarea acestuia la plata unor cheltuieli judiciare, daune etc. ( spre exemplu, Anghel contra Rom\u00e2nia, \u015f.a.).<\/span><\/p>\n

Raport\u00e2du-m\u0103 la obiectivul principal men\u0163ionat al studiului \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u015fi dup\u0103 cele prezentate \u00een cuprinsul acestuia, ca argumente pe care le-am considerat necesare \u00een dezbaterea subiectului enun\u0163at, formulez urm\u0103toarele concluzii:<\/span><\/p>\n

Astfel, consider c\u0103 \u00een cazurile sanc\u0163iunilor contraven\u0163ionale, instan\u0163ele de judecat\u0103 sunt \u0163inute s\u0103 aplice prevederile art. 6 din Conven\u0163ie, sarcina probei trebuind s\u0103 revin\u0103 agentului constatator \u015fi nu petentului obligat s\u0103-\u015fi demonstreze nevinov\u0103\u0163ia a\u015fa cum rezult\u0103 din principiile dreptului civil, ,,actor probat actionem<\/em>\u201d. Cu toate acestea, chiar dac\u0103 practica ar deveni unitar\u0103 \u00een sensul celor prezentate, consider c\u0103 de lege ferenda<\/em> legiuitorul ar trebui s\u0103 modifice prevederile actuale ale regimului contraven\u0163ional astfel \u00eenc\u00e2t, av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi principiul egalit\u0103\u0163ii armelor juridice, s\u0103 se permit\u0103 \u015fi agentului constatator \u015fi\/sau organului din care acesta face parte s\u0103 poat\u0103 propune (a\u015fa cum poate petentul) orice mijloc de prob\u0103, cum ar fi: depozi\u0163ia agentului constatator, m\u0103rturii ale persoanelor care eventual au asistat la s\u0103v\u00e2r\u015firea faptei contraven\u0163ionale, interogatoriul contravenientului etc. \u00cen caz contrar, \u00een cauzele \u00een care agentul constatator nu dispune de probe materiale, cum ar fi: \u00eenregistr\u0103ri foto, video etc., instan\u0163ele de judecat\u0103 ar fi obligate s\u0103 dispun\u0103 anularea actului sanc\u0163ionator, iar \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie statul \u015fi-ar diminua considerabil rolul de gardian \u00een ap\u0103rarea interesului public \u015fi a ordinii de drept \u00een cazul s\u0103v\u00e2r\u015firii acelor fapte ce sunt considerate cu o periculozitate mai redus\u0103 \u015fi calificate drept contraven\u0163ii.<\/span><\/p>\n

<\/em><\/strong><\/span><\/p>\n

\n

[1]<\/a>BECCARIA, C. ,,Despre infrac\u0163iuni \u015fi pedepse<\/em>\u201d, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2007<\/span><\/p>\n

[2]<\/a>Hot\u0103r\u00e2rea C.E.D.O. din\u00a0 21 februarie 1994\u00a0 ,,Ozturk contra Germaniei\u201d<\/span><\/p>\n

[3]<\/a>Hot\u00e2r\u00e2rea C.E.D.O. din 01 februarie 2005\u00a0 ,,Ziliberberg contra. Moldova\u201d<\/span><\/p>\n

[4]<\/a> Hot\u0103r\u00e2rea C.E.D.O. din 08 iunie 1976 ,,Engel si al\u0163ii contra<\/em> <\/em>Olanda\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

[5]<\/a>CIOCLEI, V. ,,Manual de criminologie\u201d<\/em>, Edi\u0163ia a 4-a, Editura C.H. Beck, Bucure\u015fti, 2007<\/span><\/p>\n

[6]<\/a>VEDINA\u015e, V. \u00a0,,Drept administrativ<\/em>\u201d, Editura Universul Juridic, Bucure\u015fti, 2009<\/span><\/p>\n

[7]<\/a> Hot\u00e2r\u00e2rea C.E.D.O. din 27 octombrie 1993 ,,Dombo Beheer contra Olanda\u201d<\/span><\/p>\n

[8]<\/a> Hot\u0103r\u00e2rea C.E.D.O. din 4 octombrie 2007<\/em> ,,Anghel<\/em> contra Rom\u00e2niei\u201d<\/em><\/span><\/p>\n

[9]<\/a>Decizia Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale nr. 146\/2008 publicata in ,,Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei \u201d, partea I, nr. 197\/14 martie 2008<\/span><\/p>\n