Studiu comparativ asupra TVA in Franta si Romania

dec. 7th, 2010 | By | Publicat in categoria Anul II, Nr. 1 Mai 2010, Stiinte Economice

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv.

Caracteristici comune:

TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenţii economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.

Aceste elemente sunt stipulate în legislaţia în vigoare pentru o mai bună înţelegere şi aplicare. Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:

a) denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată şi sugerează foarte clar şi asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.

b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfăşoară, de o manieră independetă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se înregistreze în scop de TVA la autorităţile fiscale în mod obligatoriu sau opţional. Persoanele care nu trebuie să se înregistreze în scop de tva sunt microîntreprinderile şi persoanele neimpozabile. Excepţie sunt achiziţiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru care şi persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigaţia să se înregistreze în scop de tva.

c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată şi o reprezintă:

– preţul de vânzare al bunurilor şi tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabileşte de furnizor;

– preţul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabileşte de cumpărător;

– preţul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc livrări sau prestări către sine;

– valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa este stabilită de organele vamale;

– marja profitului adică diferenţa dintre preţul de vânzare al bunurilor şi costul de achiziţie al acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.

Baza de calcul nu cuprinde:

– rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;

– sumele reprezentând daune-interese, penalizările;

– dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;

– valoarea ambalajelor care circulă între furnizori şi clienţi, prin schimb, fără facturare;

– sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele şi în contul clientului, şi care apoi se decontează acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul unei alte persoane.

Pentru stabilirea bazei de impozitare se poate utiliza tehnica directă sau cea indirectă.

d) sfera de cuprindere se referă la operaţiunile ce se supun taxării adică operaţiuni impozabile şi se bazează urmatoarele princiipii: principiul teritorialităţii, principiul originii produselor, principiul destinaţiei bunurilor, principiul exigibilităţii. În funcţie de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operaţiunile sunt:

taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;

scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;

nontransferurile – operaţiuni care din punct de vedere al tva nu reprezintă transferuri de bunuri.

În funcţie de regimul taxării, operaţinile sunt:

interne care au loc între furnizori şi clienţi care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi ţară, fiind taxate conform normelor interne;

intracomunitare şi au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva în ţările membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face în ţara de destinaţie a bunurilor;

externe ce îmbracă forma exportului (nu se taxează) şi importului (se taxează).

Conform legii, operaţiunile ce intră în sfera tva sunt:

operaţiuni taxabile: acele livrări de bunuri şi servicii ce se supun taxării,

operaţiuni scutite cu drept de deducere: acele operaţiuni care reprezintă exporturi sau livrări intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în statul respectiv dar pentru care tva este deductibilă;

operaţiuni scutite fără drept de deducere: acele operaţiuni care nu se supun taxării şi pentru care tva nu este deductibilă.

e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri şi servicii: persoane fizice care sunt consumatori finali, persoanele juridice şi persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de tva. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau deducerii acestui impozit.

f) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de bunuri şi servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării potrivit căruia plătitorul are dreptul să-şi recupereze tva suportată în momentul cumpărării bunurilor şi al serviciilor destinate operaţiunilor impozabile. Aceasta se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării bunurilor sau prestării serviciilor, prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu colectarea, atunci când se adoptă metoda simplificării; sau prin restituire de la bugetul statului atunci când taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.

g) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii operaţiunilor impozabile.

h) cota de impozit este aferentă unei unităţi de impunere; Fiecare stat are dreptul sa isi stabileasca cotele pentru TVA

i) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculează:

– în momentul livrării bunurilor şi a prestării serviciilor atunci când taxa se stabileşte de furnizor;

– în momentul achiziţiei bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabileşte de cumpărător;

– în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina organelor vamale;

j) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se taxarea directă. Totuşi, în unele situaţii obligaţia plăţii cade în sarcina beneficiarului de bunuri şi servicii, potrivit taxării inverse, în operaţiuni ca: importurile de bunuri, în cazul răspunderii solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în cazul achiziţiilor intracomunitare,unde obligaţia tva cade în sarcina persoanei care a furnizat codul valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul autolichidării (procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să colecteze taxa pentru o deduce) dacă atât cumpărătorului cât şi vânzătorului sunt plătitori de tva. Procedeul are drept scop prevenirea fraudelor şi evaziunii fiscale şi uşurarea procedurii de decontare cu bugetul statului.

k) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la bugetul statului.

l) sancţiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea şi plata acestui impozit, la obţinerea de rambursări ilegale; sancţiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă de penalităţi, amenzi fiscale în funcţie de valoarea şi natura prejudiciului, neglijenţă sau intenţie. Sancţiunile penale sunt rezolvate de autorităţile abilitate de lege.

Diferente:

In toate tarile Uniunii Europene, TVA este stabilita de catre stat. Regulamentul aplicabil in Uniunea europeana in materie de TVA prevede ca statele membre pot apica o taxa normal, minimul acesteia neputand sa fie inferior cotei de 15% si doua taxe reduse, minimul neputand fi inferior cotei de 5%.

De observant ca nu exista limita superioara la taxele normale apicabile, dar ca taxele cele mai ridicate observate in Uniunea europeana nu depasesc 25%.

Acesta este punctul in care intervin diferente in privinta TVA, atat la nivel european cat si implicit intre Franta si Romania.

Taxele aplicate in Romania sunt urmatoarele:

Cota standard pentru TVA este de 19%. Ea se aplica pentru orice operatiune care nu este scutita de plata TVA-ului sau care nu este supusa cotei reduse de TVA. Aici intra livrarile de bunuri mobile, transferurile de proprietati, prestarile de servicii, importurile.

Cota redusa de TVA este de 9% se aplica in Romania pentru urmatoarele categorii de prestari servicii si livrari de bunuri:


– intrarea la muzee, castele, case memoriale, gradini zoologice si botanice, targuri si expozitii;
– livrarea de manuale scolare, carti, ziare, reviste (cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii);
– livrarea de produse ortopedice, proteze de orice fel si accesoriile necesare (cu exceptia celor dentare);
– medicamentele de uz uman si veterinar;
– cazarea in hoteluri sau asezari cu functii similare etc.

Cotele de TVA din Franta sunt urmatoarele:

Cota standard de 20.6% se aplica tuturor operatiilor impozabile pentru care nu este prevazuta o alta taxa (19.6% incepand cu 1 aprilie 2000)

Taxa redusa de 5.5%: se aplica unor produse si bunuri enumerate prin lege: alimentatia umana, produsele agricole, produsele necesare agriculture, produsele cultural.

Taxa foarte redusa de 2.1% se aplica in mod special anumitor medicamente, reprezentatii teatrale si publicatii de presa.

Situatia actuala in Uniunea europeana: o armonizare neindeplinita

Desi directiva numarul 6 a armonizat in mare parte sistemul comun de taxe aplicate cifrei de afaceri, numeroase diferente inca exista intre statele member:

In numeroase domenii, directiva lasa statelor membre  posibilitatea sa aleaga intre diferite optiuni, ceea ce conduce in mod evident la aplicatii diferite in functie de obiceiurile si de preferintele nationale

Divergente de interpretarea a textelor comunitare exista intre statele membre, conducand mai ales la cazuri de neimpozitare sau dubla impozitare a aceleiasi operatii. In acest context, jurisprudenta de la Curtea de justitie a Comunitatii europene, a jucat si va continua sa joace un rol de uniformizator de o mare importanta.

Cererile de derogare din partea guvernelor doresc utilizarea unei scaderi de TVA pentru relansarea unei activitati economice. Parlamentul polonez a votat cu putin timp inainte de aderare o scutire de TVA pe furnizarea accesului la internet a persoanelor fizice care, a priori, pare contrara dispozitiilor directivei 6.

Nepopularitatea Comisiei in ochii contribuabililor cand guvernul lor national nu poate sa coboare direct taxa TVA, chiar daca acestea sunt state membre, tot ele au descis pentru unanimitate

Dorinta statelor membre de a putea sa isi stabileasca liber politica fiscala, adesea considerata drept una dintre bazele  suveranitatii nationale

Pentru a rezolva mai ales problemele prezentate anterior, Comisia Comunitatii europene continua sa depuna in mod regulat proiecte de directive destinate sa amelioreze functionarea TVA-ului: sa fie platita in tarile unde marfa este vanduta si nu in tarile in care este cumparata. Aceste propuneri sunt totusi dificil de facut sa fie acceptate, toate deciziile Consiliului de ministrii al Uniunii europene necesitand unanimitatea statelor membre pentru a fii adoptata.

Consideratii critice asupra TVA

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, pe consum, ceea ce ii ofera numeroase caracteristici care pot fii vazute ca defecte din anumite puncte de vedere:

1.      Prin definitie, ea apasa cu atat mai mult pe un agent economic care consuma  o parte importanta din venitul sau. Reprosul asociat este acela ca apasa mai mult asupra saracilor care  consuma o mare parte din venitul lor, decat asupra bogatilor care au mijloace sa economiseasca mai mult.

2.      Nu este un impozit redistribuit: taxa platita este aceeasi pentru toti, oricare le-ar fi veniturile. TVA-ul este deci criticat de anumite forte politice care prefera impozitele progresive.

3.      Pentru intreprinderi, chiar daca ele nu platesc direct TVA, ele maresc pretul final al bunului, asadar isi reduc pietele si le sanctioneaza: Tva-ul fixeaza partea respectiva de intreprinderi si de stat in cantitatea de bani cheltuita de consumatori. Asadar, intreprinderile revendica taxele cele mai reduse posibil pentru sectorul lor de activitate.

4.      Pentru stat, TVA-ul genereaza venituri care depind de consum, asadar  de importanta fluxurilor economice. (si nu de nivelul de bogatie disponibil).  Asta determina dependent finantelor publice in functie de activitatea economica (exista in mod automat o crestere fiscal odata cu cresterea economica si invers, o reducere a resurselor in cazul recesiunii) ceea ce poate fii vazut ca un inconvenient. In plus,a se interesa maimult de flux decat de stoc poate sa genereze efecte nefavorabile(stimularea consumului in detrimental stocului, mai ales in cazul unui stoc evaluat gresit ca de exemplu resursele natural si mediul inconjurator).

Bibliografie:

Autori: ,

Leave Comment